Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
CAPITOLUL I TURISMUL. PRODUSUL TURISTIC. 5
1.1. Conceptul de turism. Definitii 5
1.2. Produsul turistic 6
1.3. Motivatia participarii la Jocurile Olimpice 8
CAPITOLUL II JOCURILE OLIMPICE 12
2.1. Scurt istoric al evenimentelor olimpice 12
2.2. Jocurile Olimpice antice 15
2.3. Jocurile Olimpice moderne 16
2.4. Comitetul International Olimpic 18
CAPITOLUL III INFLUENTA JOCURILOR OLIMPICE ASUPRA DEZVOLTARII TURISMULUI MONDIAL 19
3.1. Dezvoltarea turismului mondial datorita ultimelor 3 editii ale Jocurilor olimpice 19
3.1.1. Jocurile Olimpice de la Barcelona 1992 19
3.1.2. Jocurile Olimpice de la Atlanta 1996 22
3.1.3. Jocurile Olimpice de la Sydney 2000 25
3.2. Analiza comparativa a influentei Jocurilor Olimpice anterioare 28
CAPITOLUL IV DEZVOLTAREA TURISMULUI DATORITA JOCURILOR OLIMPICE DIN ATENA 2004 32
4.1. Informatii generale Grecia. Turismul in Grecia 32
4.2. Jocurile Olimpice Atena 2004 34
4.2.1. Comitetul de Organizare al Jocurilor Olimpice Atena 2004 37
4.2.2. Noul program de dezvoltare al sectorului turism in Grecia datorat desfasurarii Jocurilor Olimpice Atena 2004 38
4.2.3. Capacitatile de cazare oferite cu ocazia Jocurilor Olimpice 2004 43
4.2.4. Impactul organizarii Jocurilor Olimpice asupra sectoarelor economiei grecesti 47
4.2.5. Resurse umane specializate necesare desfasurarii in bune conditii a Jocurilor Olimpice Atena 2004 51
4.2.6. Confluenta marketingului olimpic cu marketingul turistic 55
4.2.7. Sponsorii oficiali ai Jocurilor Olimpice 58
4.3. Mostenirea Jocurilor Olimpice Atena 2004 61
CAPITOLUL V CONCLUZII SI PROPUNERI 65
BIBLIOGRAFIE

Alte date

?Motivatia alegerii temei

Deoarece voi absolvi in anul 2004 (an olimpic) asociat cu faptul ca specializarea aleasa este “Turism si servicii” mi s-a parut interesant sa combin cele doua fapte, rezultand astfel alegerea temei “Influenta competitiilor sportive internationale asupra dezvoltarii turismului mondial”, studiu de caz asupra Jocurilor Olimpice.

Înca din antichitate Jocurile Olimpice au reprezentat o atractie pentru atleti si pentru suporterii acestora, generand migratii temporare a oamenilor, implicit dezvoltand (initial in mai mica masura, apoi din ce in ce mai puternic) turismul.

De-a lungul timpului, sportul a evoluat la nivelul societatii, de la un mod de petrecere a timpului liber la o industrie majora, el avand o contributie directa la cresterea bunastarii sociale (prin efectele de socializare pe care le genereaza, prin modalitatile de petrecere a timpului liber) si a bunastarii economice (prin aportul sau la consum, venituri, incadrarea in munca si dezvoltarea economica locala, regionala si nationala.

Pentru multi Jocurile Olimpice reprezinta competitia suprema; in antichitate castigatorul primea o cununa de maslin (devenind aproape erou), in zilele noastre aurul olimpic fiind cel mai ravnit.

Sportul este o creatie de nepretuit a umanitatii care are puterea de a reuni oameni fara sa tina cont de varsta, rasa, religie sau pozitia geografica. El contribuie la promovarea pacii mondiale si aduce implinire atat participantilor cat si spectatorilor. Sportul este un drept din nastere.

Jocurile Olimpice au reunit dintotdeauna oamenii in pace si respect pentru principiile morale universale, fiind in acelasi timp modul ideal de a educa.

Dintre sectoarele economiei unei tari organizatoare de Jocuri Olimpice, sectorul turismului este cel mai influentat prin construirea de infrastructura specifica (sosele, capacitati de cazare, telecomunicatii, etc), dar in special prin promovarea obiectivelor turistice din acea tara (se atrage atentia asupra tarii), care va aduce o dezvoltare pe termen lung in acest domeniu.

CAPITOLUL I

TURISMUL. PRODUSUL TURISTIC

1.1. Conceptul de turism. Definitii

Termenul turism isi are originile lingvistice in semnificatiile urmatoarelor cuvinte latine: “tornare” – a se intoarce si “tornus” – miscare circulara care nu presupune schimbarea rezidentei. Limbile europene moderne au retinut termenul din frantuzescul “tour” care inseamna calatorie in circuit, deci cu revenirea la punctul de plecare, semnificatie care sta la baza cuvintelor “tourisme” – la francezi, “tourismo” – la italieni, “tourismus” – la germani, “tourism” – la englezi sau “turism” – la romani.

Ca orice activitate in plina evolutie si afirmare, turismul a fost obiect de cercetare pentru numerosi specialisti, care o data cu semnalarea lui ca fenomen, au imcercat sa-i stabileasca dimensiunile in timp si spatiu si continutul, adica sa-l defineasca.

În 1905, R. Guyer-Freuler arata ca “turismul, in sensul modern al cuvantului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbarea mediului de viata, pe nasterea si dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusetile naturii” [5, 9].

Profesorul elvetian W. Hunziker a elaborat, in 1940 o definitie a turismului, acceptata pe plan mondial: “Turismul este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara domiciliului lor, atata timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si o activitate lucrativa oarecare” [10].

Aceasta definitie a fost ulterior criticata, intrucat exclude calatoria de afaceri, ca si cele pentru congrese, conferinte, simpozioane si, de asemenea, ignora latura psihologica a turismului.

Initial, ea a fost totusi adoptata si de IASET (International Association of Scientific Experts in Tourism) pana in 1981, cand a fost modificata astfel : “Turismul poate fi definit in termeni de activitati particulare, selectate prin alegere si desfasurate in afara mediului clasic. Turismul poate sau nu poate implica innoptari departe de domiciliu” [10].

O alta definitie in care primeaza aspectul social este data de Institutul Olandez de Cercetare in Turism: “Fenomenul turismului cuprinde toate formele de comportament axate in intregime sau partial pe dorinta de destindere si in care sejurul intr-un anturaj diferit este esential” [1,12].

În concluzie, prin turism se intelege, in primul rand, ansamblul de activitati prin care omul isi petrece timpul liber calatorind in alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-si imbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face sport, pentru odihna sau tratament, etc., iar in al doilea rand, industria creata pentru satisfacerea tuturor bunurilor si serviciilor solicitate de turisi la locul de destinatie, la un inalt nivel calitativ, si in conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice, in special, si a mediului inconjurator, in general [5, 18].

Turismul reprezinta un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne, puternic influentat de evolutia societatii. Acesta se caracterizeaza printr-un puternic dinamism, deoarece se adreseaza unor segmente sociale largi, raspunzand pe deplin nevoilor acestora. De asemenea, prin caracterul sau de masa si continutul complex, turismul antreneaza un vast potential material si uman, cu implicatii importante asupra evolutiei economiei si societatii.

1.2. Produsul turistic

Majoritatea specialistilor definesc produsul prin ceea ce ofera el unuia sau mai multor clienti. În aceasta viziune, el cuprinde un ansamblu de elemente tangibile si intangibile, care procura anumite beneficii, cautate de unul sau mai multi clienti bine precizati [10].

Aceasta definitie este perfect adaptabila si domeniului turistic.

În abordarea clasica a marketingului, produsul poate fi privit ca un ansamblu de trei nivele:

PRODUSUL ESENTIAL PRODUSUL FORMAL PRODUSUL EXTINS

Produsul esential se refera la ceea ce doreste efectiv clientul sa obtina. Acest “scop” poate fi exprimat pe scurt intr-un singur cuvant: plaja, cazare, mancare intr-un restaurant, etc. În acelasi timp, se recomanda mai ales in turism ca produsul esential sa nu fie definit printr-o componenta principala, ci in termeni de necesitati satisfacute.

Produsul formal se refera la toate elementele care permit produsului esential sa fie operationalizat. În general, este vorba de elemente tangibile (suporturi materiale) si elemente intangibile (servicii propriu-zise), care fac produsul comercializabil si utilizabil. Daca, de exemplu, produsul esential este plaja, hotelurile, restaurantele si alte echipamente, impreuna cu serviciile aferente, reprezinta produsul formal, care este oferit spre consum clientilor.

Produsul in sens larg se refera la rezultatul final obtinut in urma combinarii tuturor elementelor tangibile si intangibile ale ofertei facute turistilor. El se traduce in final in satisfactiile psihologice aduse de consumul produsului (destindere, divertisment), dar si in imaginea produsului care se formeaza, tinand cont de mecanismele perceptuale subiective ale turistilor. Imaginea este constituita din elemente fizice legate de arhitectura, climat, relief, dar si psihologice: ambianta, estetica, atitudine fata de clientela, etc. În final, produsul in sens larg este un produs adaptat clientului.

Elementele componente ale produsului turistic sunt:

Patrimoniul resurselor naturale, culturale, artistice, istorice sau tehnologice care tind sa atraga turistul si sa-l incite sa voiajeze;

Echipamentele, care prin ele insele nu sunt factori care sa motiveze calatoria, dar care, lipsind, o inhibeaza: echipamente de cazare, de refacere, culturale, de distractii, sportive;

Facilitati de acces, care sunt in relatie directa cu modul de transport pe care-l va utiliza turistul pentru a ajunge la destinatia aleasa. Aceste facilitati tin mai mult de accesibilitatea lor economica decat de distanta fizica.

Acestor trei grupe de baza li se pot atasa serviciile prestate si, implicit, satisfactiile create prin utilizarea si valorizarea lor.