Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins :
Introducere
Capitolul I . Consideratii privind criminalitatea feminina
1. Orientari teoretice in domeniul criminologiei
2. Etiologia criminalitatii feminine - teorii si perspective
Capitolul II. Institutia penitenciara -prezentare generala
1. Sistemul penitenciar din Rominia
2. Organizarea si functionarea asezamintului penitenciar
3. Functiile- penala si educativa- ale penitenciarului
4. Personalul din penitenciar
Capitolul III . Situatia femeii detinute in penitenciar
1. Conditiile de existenta din mediul carceral
2. Personalitatea femeii detinute -sanatatea morala a detinutelor
3. Adaptarea la mediul de viata din penitenciar si modalitati de relationare ale
detinutelor
4. Tratamentul penitenciar al femeilor detinute
Capitolul IV . Consecintele privarii de libertate asupra mamelor detinute:
Cercetare efectuata la Penitenciarul Tirgsor
Prezentarea si interpretarea datelor
Capitolul V . Rolul asistentului social si al consilierului de reintegrare sociala in optimizarea relatiilor femeii detinute cu familia si copiii sai.
Anexe
Bibliografie

Alte date

?

Influenta mediului penitenciar asupra mamelor care executa pedepse privative de libertate

Introducere

Prezenta lucrare, ”Influenta mediului penitenciar asupra mamelor care executa pedepse privative de libertate”, isi propune sa studieze problematica femeii detinute in general si a mamei detinute, in particular. Mamele care executa pedepse privative de libertate reprezinta un univers uman specific, ce are o serie de particularitati ce merita sa fie studiate si analizate. Deoarece mamele detinute se evidentiaza ca si grup distinct intre femeile detinute in general, am considerat ca fiind necesara realizarea unei cercetari in acest domeniu. Mamele delincvente reprezinta o categorie aparte in domeniul problemelor sociale legate de criminalitate, cu care societatea romaneasca nu este pregatita sa se confrunte. Aceste femei, pe langa faptul ca poarta stigmatul de delincvente, fiind marginalizate social, se confrunta si cu probleme de ordin psihologic si afectiv, fiind afectate negativ din cauza despartirii fortate de copii. Mamele aflate in penitenciar afirma ca nu exista durere mai mare ca aceea de a fi departe de proprii copii, considerand ca aceasta este adevarata pedeapsa la care sunt supuse.

În aceasta lucrare am dorit sa descriu si sa explic aceasta problematica, precum si sa evaluez efectele negative ale incarcerarii acestor mame, prin evidentierea aspectelor particulare privind relatia pe care aceste femei o au cu copiii lor si traumele psihologice cu care se confrunta. De asemenea, am urmarit identificarea unor posibilitati de inbunatatire a calitatii relatiilor mama – copil, pentru a reduce consecintele privarii de libertate asupra femeilor detinute care se confrunta cu aceasta problema.

Am avut in vedere atat documentarea livresca, prin studierea literaturii de specialitate, cat si o documentare de teren, prin aplicarea unei anchete pe baza de chestionar si realizarea unor analize calitative si cantitative.

Primul capitol al lucrarii contine principalele abordari actuale in domeniul stiintei criminologiei, precum si principalele teorii si perspective specifice criminalitatii feminine. In prima parte a acestui capitol, am definit conceptele utilizate in criminologie, am prezentat scopul si functiile specifice ale acestei stiinte, precum si obiectivele cercetarii criminologice; am definit conceptele de devianta si delincventa , si am prezentat principalele Orientari teoretice in criminologie. In a doua parte a acestui capitol am evidentiat aspectele specifice ale criminalitatii feminine, perspectiva istorica privind cauzele infractiunilor savarsite de femei, precum si principalele teorii si perspective utilizate in analiza etiologiei criminalitatii feminine.

Al doilea capitol ofera o prezentare generala a institutiei penitenciare, prin studierea aspectelor sale principale: am realizat o scurta prezentare a sistemului penitenciar si sanctionator din Romania, organizarea si functionarea penitenciarului, functiile penitenciarului si ale pedepsei, principiile care reglementeaza executarea pedepsei privative de libertate, rolul executarii acestei pedepse si prezentarea personalului asezamantului penitenciar, prin evidentierea urmatoarelor aspecte: formarea profesionala a personalului, munca cadrelor din penitenciar si factorii stresori din mediul penitenciar.

Al treilea capitol studiaza situatia femeii detinute in penitenciar, prin analizarea conditiilor de existenta din mediul carceral, unde s-a avut in vedere: regimul de executare a pedepselor, specific pentru femeile detinute, regimul medical aplicat acestora, regimul disciplinar si perioada de executare a pedepselor. Un alt aspect analizat in acest capitol, este sistemul de norme si valori informale specifice in penitenciar, la care adera detinutele pentru a se adapta la noul mediu de viata; apoi ne intereseaza evidentierea aspectelor psihologice ale personalitatii femeii detinute, precum si modalitatile de mentinere a sanatii morale a acestora. Un alt subcapitol studiaza aspectele specifice ale adaptarii femeilor detinute la mediul de detentie, precum si analizarea tipurilor de relationari care se formeaza in acest mediu: relationarile intre detinute si integrarea in grupul de detinute, precum si modalitati de relationare a detinutelor cu personalul penitenciar. In ultima parte a celui de-al treilea capitol, am prezentat formele de tratament penitenciar al femeilor detinute. Aici am avut in vedere: prezentarea conceptului de tratament penitenciar; prezentarea scopului si a obiectivelor acestuia, principiile utilizate in desfasurarea procesului de reeducare, activitatea educationala si munca detinutelor in penitenciar; precum si prezentarea principalelor programe educationale disponibile la momentul actual in penitenciar.

Capitolul patru al lucrarii contine cercetarea propriu zisa, pe care am efectuat-o la Penitenciarul Targsor. Instrumentul de cercetare utilizat pentru culegerea datelor este chestionarul. Informatiile culese prin aplicarea chestionarelor au fost prezentate si interpretate incercand sa realizez corelatii semnificative intre itemi.

În capitolul cinci, ca urmare a datelor analizate si interpretate in cercetarea practica, precum si ca urmare a elaborarii informatiilor teoretice, am prezentat anumite concluzii privind rolul esential, pe care asistentul social din penitenciar, in situatia de profesionist, il are in optimizarea relatiilor femeii detinute cu familia si copiii ei. De asemenea, am incercat sa evidentiez rolul pe care il are familia detinutei si societatea, in vederea unei bune reinsertii sociale a fostei detinute.

Concluziile au subliniat principalele aspecte studiate, precum si masura in care scopul cercetarii a fost indeplinit.

Capitolul I Consideratii privind criminalitatea feminina

1. Aspecte actuale in domeniul criminologiei

Stiinta criminologiei are o traditie indelungata in istoria stiintelor sociale si juridice, avand o vechime mai mare decat aproape toate celelalte stiinte derivate din dreptul penal. Tudor Amza considera faptul ca, “ Criminologia , ca stiinta, analizeaza si explica etiologia criminalitatii relevate sau aparente, ocupandu-se prioritar de stabilirea metodelor si mijloacelor prin care se poate realiza o preventie reala contra fenomenului criminal”. [1 Amza, Tudor, Criminologie – Tratat de teorie si politica criminologica, Bucuresti, Ed.Lumina Lex, 2002, pag.17]

In urma analizarii si sintetizarii diferitelor puncte de vedere privind obiectul de studiu al criminologiei, Rodica Mihaela Stanoiu ofera o intelegere mai exacta a acestuia, stabilind faptul ca, aceasta stiinta studiaza “crima ( in sens de act individual, ca si de fenomen global), criminalul, victima, precum si reactia sociala fata de acestea“ [2 Stanoiu, Rodica, Mihaela, Criminologie, Bucuresti, Ed.Oscar Print, 2003, pag.25]; urmarind in plan practic prevenirea criminalitatii, umanizarea formelor de reactie sociala si tratamentul delincventilor.

Criminologia se ocupa, cu prioritate, de stabilirea unui ansamblu de principii generale, capabile sa stimuleze cunoasterea in domenii legate de drept si de incalcarea acestuia si sa faciliteze tratamentul si preventia comportamentului infractional, in prezent, considerandu-se ca scopul criminologiei il reprezinta verificarea ipotezelor privind cauzele criminalitatii si reactia sociala fata de acestea [3 idem, pag. 27] , stabilirea unei politici eficiente de lupta impotriva criminalitatii, care sa apere valorile fundamentale ale societatii, precum si stabilirea masurilor de combatere si prevenire a fenomenului infractional .

Pentru atingerea acestui scop, criminologia indeplineste urmatoarele functii [4 idem, pag. 28] :

- functia descriptiva – care are in vedere descrierea fenomenului criminalitatii, din perspectiva cantitativa, pentru aceasta folosindu-se, in special, ca sursa de documentare, statistica ;

- functia explicativa – prin care se explica cauzele si conditiile care determina si favorizeaza comiterea infractiunilor ;

- functia predictiva – care are doua obiective : anticiparea unor schimbari ale caracteristicilor fenomenului (volum, intensitate, structura ) pe o anumita perioada de timp si evaluarea probabilitatii producerii faptei antisociale :

- functia profilactica – care urmareste cercetarea remediilor criminalitatii , prin aplicarea criminologiei la profilaxia crimei si la tratamentul de resocializare a infractorilor.

În urma celor aratate, definim criminologia ca fiind : “ stiinta care studiaza fenomenul social al criminalitatii, in scopul prevenirii si combaterii acestuia”. [5 Paun, C., Nistoreanu, Gh., Criminologie, Bucuresti, Ed. Europa Nova, pag.43] Criminalitatea constituie totalitatea infractiunilor care se produc intr-o anumita perioada de timp si intr-un loc determinat.. “ Actul infractional reprezinta expresia concreta a unui sir de actiuni si conduite, care contrasteaza puternic cu normele de viata existente in cadrul societatii conventionale “ [6 Banciu, Dan, Radulescu, S.M., Teodorescu, V., Tendinte actuale ale crimei si criminalitatii in Romania, Bucuresti ,Ed. Lumina Lex, 2002, Pag.47]. De asemenea, infractiunea reprezinta fapta ce constituie un pericol social, este savarsita cu vinovatei si este prevazuta de legea penala. [7 Butoi, Tudorel (Coord.), Victimologie-Curs Universitar, Bucuresti ,Ed. Pinguin Book, 2004, pag. 25]

Reprezentand o proprietate si una din functiile grupului social, normele sociale definesc situatii si moduri de comportament ,din care unele sunt dezirabile si altele interzise. Atunci cand un individ transgreseaza norma care defineste o situatie dezirabila, el va fi perceput ca un “strain“, ca un individ particular si periculos, deseori denumit deviant [8 Bocancea, C., Neamtu, G., Elemente de Asistenta Sociala, Iasi, Ed. Polirom, 1999, pag.162].