Pagina documente » Drept » Insubordonarea. Lovirea superiorului. Lovirea inferiorului. Punerea in miscare a actiunii penale

Despre lucrare

lucrare-licenta-insubordonarea.-lovirea-superiorului.-lovirea-inferiorului.-punerea-in-miscare-a-actiunii-penale
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-insubordonarea.-lovirea-superiorului.-lovirea-inferiorului.-punerea-in-miscare-a-actiunii-penale


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE.......5
CAPITOLUL I: NOTIUNI GENERALE DESPRE INFRACTIUNE SI ORDINE MILITARA 7
1.1. Ordinea si disciplina militara 7
1.1.1. Consideratii generale 7
1.1.2. Scopul ordinii si disciplinei militare. 8
1.2. Trasaturile esentiale ale infractiunii 9
1.2.1. Prevederea faptei in legea penala 9
1.2.2. Pericolul social 9
1.3. Notiunea de pericol social 10
1.3.1. Felurile pericolului social 11
1.3.2. Fapta prevazuta de legea penala care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni 12
1.3.3 Criteriile de apreciere a gradului de pericol social 13
1.4. Vinovatia 15
1.4.1. Intentia si modalitatile sale 16
1.4.2. Culpa si modalitatile sale 19
1.4.3. Intentia depasita 21
1.5. Continutul infractiunii 22
1.5.1. Notiunea de continut al infractiunii 22
1.5.2. Notiunea de infractiune si notiunea de continut al infractiunii 22
1.5.3. Structura continutului infractiunii 23
1.5.4. Clasificarea continuturilor de infractiune 24
1.5.5. Conditii preexistente infractiunii 26
1.5.6. Subiectii infractiunii 27
1.5.7. Continutul constitutiv al infractiunii 32
1.6. Cauze justificative 40
1.6.1. Legitima aparare 41
1.6.2. Starea de necesitate 45
1.6.3. Ordinul legii si comanda autoritatii legitime 49
1.6.4. Consimtamintul victimei 51
CAPITOLUL II INSUBORDONAREA 54
2.1. Continutul legal 54
2.2. Conditii preexistente 54
2.3. Continutul constitutiv 55
2.4. Forme.Modalitati.Sanctiuni 56
2.5. Punerea in miscare a actiunii penale 57
CAPITOLUL III LOVIREA SUPERIORULUI 60
3.1. Continutul legal 60
3.2. Conditii preexistente 60
3.3. Continutul constitutiv 61
3.4. Forme. Modalitati. Sanctiuni 62
3.5. Punerea in miscare a actiunii penale 62
CAPITOLUL IV LOVIREA INFERIORULUI 63
4.1. Continutul legal 63
4.2. Conditii preexistente 63
4.3. Continutul constitutiv 64
4.4. Forme. Modalitati. Sanctiuni 64
4.5. Punerea in miscare a actiunii penale 65
CAPITOLUL V:JURISPRUDENTA SI ANALIZA DE SPETA 66
CONCLUZII............69
BIBLIOGRAFIE 71

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

INTRODUCERE

Disciplina si respectarea stricta a ordinelor comandantilor si sefilor militari au constituit intotdeauna cerinte esentiale ale organizarii oricarei armate, considerandu-se ca numai printr-o disciplina ferma se intareste si se mentine capacitatea de lupta a armatei.

Majoritatea regulilor specifice vietii militare urmareau sa asigure intarirea disciplinei militare prin toate mijloacele, inclusiv prin sanctionarea cu cele mai aspre pedepse a faptelor de lasitate, dezertare, nesupunere la ordinele comandantilor, etc.

Legile romane prevedeau pedeapsa cu moartea pentru lasitate in timpul luptei sau pentru neexecutarea ordinelor comandantului. Daca o unitate intreaga ar fi incercat sa fuga din fata inamicului i se aplica pedeapsa decimarii (era executat cate un soldat la fiecare zece soldati, iar ofiterii erau toti decapitati).

În Evul mediu actele de dezordine savarsite de ofiteri se solutionau prin duel, insa soldatilor de rand li se aplicau pedepse foarte aspre, inumane, pentru orice abatere de la disciplina.

În Franta, spre sfarsitul Evului mediu, regulile ostasesti cutumiare sunt inlocuite cu ordonante regale care prevedeau amanuntit norme de sanctionare a faptelor contra disciplinei militare. Cele mai frecvente pedepse care se aplicau erau : inchisoarea, munca la galere si pedeapsa cu moartea [1 Dragos Cojocaru, Infractiuni contra capacitatii de aparare, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975, pag. 10-11.].

Dupa Revolutia franceza din 1789 incep sa apara legi penale specifice pentru viata militara, este incriminata dezertarea si atunci cand este comisa de ofiteri.Este adoptat primul Cod penal pentru timp de razboi (1793) si care cuprindea un numar de 50 articole, iar pedepsele cele mai frecvent aplicate erau cele cu moartea sau punerea in lanturi. De asemenea, au fost infiintate tribunale militare permanente (1796).

În Tarile Romane au existat, multa vreme, reguli traditionale dupa care erau pedepsite faptele de indisciplina militara. De regula, asemenea fapte erau judecate, dupa caz, de capitani, ispravnici, vornici, parcalabi sau hatmani, care, pe langa atributii administrative, aveau si functii militare, precum si de judecata.

În Moldova si Muntenia jurisdictia militara era data in competenta marelui hatman al tarii care judeca singur pe ostasii care incalcau regulile disciplinei militare. Dupa reorganizarea armatelor in Muntenia si Moldova, potrivit Tratatului de la Adrianopol (1829), judecarea militarilor se facea pe baza Codului rus de justitie militara din 1812.

Mai tarziu, in Regulamentul organic au fost incluse si norme privind viata ostaseasca. Dupa unirea Principatelor Romane se va aplica si in Moldova dispozitiile din Condica penala ostaseasca elaborata in Muntenia, in timpul domniei lui Barbu Stirbei(1852).

Prin acest act normativ se incerca sa se dea o reglementare proprie infractiunilor militare, in conformitate cu traditiile poporului nostru. În aceasta legiuire, insubordonarea era pedepsita si in cazurile in care era savarsita din neglijenta ori lenevie.

Simpla intentie de a dezerta ori nedenuntarea celui care avea o astfel de intentie se pedepseau cu 25 lovituri cu batul. De asemenea, mai erau incriminate: lovirea si ofensa superiorului; fapta comandantului de a nu se ingriji de oamenii din subordinea sa si altele.

Aceste reglementari s-au aplicat pana-n anul 1873 cand a fost adoptat Codul Justitiei Militare (o copie fidela a Codului francez de justitie militara din 1857). Acesta a fost in vigoare, cu mici modificari pana-n anul 1937, cand a fost adoptat un nou Cod al justitiei militare. Acesta din urma a fost republicat in anul 1948 si mentinut in vigoare pana la 1 ianuarie 1969, cand a intrat in vigoare noul Cod penal. [2 Dumitru Popescu, Privire istorica asupra justitiei militare din Romania, Editura Utilitara, Bucuresti, 1977, pag. 45-98.]

Prin Codul Penal din 1969 legiuitorul a renuntat la sistemul anterior care admitea functionarea paralela a Codului penal cu Codul justitiei militare, cuprinzand in dispozitiile din partea speciala a celui dintai si fapte care in legislatia anterioara fusesera incriminate prin legi speciale (Codul Justitiei Militare). [3 Iosif Fodor si colectivul, Explicatii teoretice ale Codului penal roman, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1971, vol. IV, pag. 761-763]

Ca urmare, in Codul penal a fost introdus un grup distinct de infractiuni denumite contra capacitatii de aparare (Titlul X), sistematizate in cadrul a trei capitole distincte, si anume :

- infractiuni contra ordinii si disciplinei militare , infractiuni pe campul de lupta si infractiuni specifice aviatiei si marinei militare, prevazute in articolele 331-347 Cod penal. În literatura juridica acestea sunt cunoscute sub denumirea de infractiuni militare, deoarece se pot savarsi numai de militari si-n plus lezeaza numai valori sociale specifice ale armatei, componente ale capacitatii de aparare a tarii ca valoare sociala fundamentala;

- infractiuni savarsite de militari sau civili, prevazute in articolele 348-352 Cod penal;

- infractiuni savarsite numai de civili, prevazute in articolele 353-354 Cod penal;

Cu mentiunea ca ultimele doua subcategorii de infractiuni vizeaza acele valori sociale speciale care se refera la obligativitatea indeplinirii unor indatorii in legatura cu armata si cu serviciul militar.







CAPITOLUL I: NOTIUNI GENERALE DESPRE INFRACTIUNE SI ORDINE MILITAR?

1.1. Ordinea si disciplina militara

1.1.1. Consideratii generale

Apararea patriei este obligatia fiecarui cetatean al Romaniei, indiferent de nationalitate, convingeri politice sau religioase.În calitatea sa de aparator al patriei,militarul este dator sa aplice in intreaga sa activitate legile tarii si prevederile actelor normative specifice armatei.

Aceasta datorie este legitimata prin juramantul militar pe care il depune fiecare cetatean chemat sa indeplineasca serviciul militar .

Prin termenul militar se intelege cadru militar in activitate , cadru militar in retragere sau in rezerva, pe timpul cat poarta uniforma militara sau este concentrat (mobilizat), militar in termen, militar in termen redus, militar angajat pe baza de contract in activitate sau cand este concentrat, student sau elev al institutiilor militare de invatamant (cu exceptia elevilor, colegiilor militare liceale).

Regulamentul de ordine interioara in unitate stabileste indatoririle militarilor si cerintele care stau la baza relatiilor intre militari.

Atributiile militarilor cu diferite functii si cele ale compartimentelor care nu au fost mentionate in prezentul Regulament se stabilesc prin acte normative specifice ( ordin de zi pe unitate ), in baza carora comandantii isi pot elabora regulamente proprii de ordine interioara.

Prin termenul „compartiment” se intelege directie, sectie, birou sau alta structura organizatorica cu acelasi domeniu de activitate. [4Viorel Constantinescu,Regulamentul de ordine interioara in unitate, Bucuresti,2000, pag. 7

]

Regulamentul de ordine interioara in unitate se aplica in toate structurile Academiei Romaniei, iar respectarea prevederilor acestuia este obligatorie.

Ordinea si disciplina militara

Disciplina militara este cel mai important factor al capacitatii de lupta a unei armate . Ea defineste subordonarea, asigura autoritatea si este obligatorie pentru toti militarii, fara deosebire de grad sau functie.

Disciplina militara consta in respectarea si executarea cu strictete si intocmai de catre militarii de toate gradele, a regulilor stabilite prin legile in vigoare si regulamentele militare . La temelia disciplinei militare ferme stau devotamentul nemarginit fata de cauza si interesele de stat ale Romaniei, hotararea fiecarui militar de a lupta,la nevoie, pana la sacrificiul suprem pentru apararea cuceririlor revolutionare ale poporului, a ordinii de drept, a hotarelor patriei, a suveranitatii , independentei si integritatii statului nostru, a pacii.

Disciplina militara presupune o subordonare completa si se bazeaza pe recunoasterea constienta de catre fiecare militar, a necesitatii indeplinirii indatoririlor sale militare si pe simtul raspunderii personale fata de obligatia ce-i revine de a se preocupa, permanent, de ridicarea pregatirii sale militare si de specialitate si de intarirea capacitatii de lupta a armatei.

1.1.2. Scopul ordinii si disciplinei militare.

Disciplina militara obliga pe fiecare militar:

- sa-si insuseasca temeinic toate cunostintele militare necesare indeplinirii indatoririlor sale;