Pagina documente » Recente » Internationalizarea afacerilor in domeniu turismului

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

?CUPR?NS
?NTRODUCERE 3
CAP?TOLUL 1: GLOBAL?ZAREA ECONOM?E? ?? ?NTERNA??ONAL?ZAREA AFACER?LOR ?N TUR?SM 4
1.1. Not?un? pr?v?nd tur?smul 4
1.2. ?nternat?onal?zarea afacer?lor in contextul global?zar?? econom?e? 5
1.3. ?mpl?cat??le tur?smulu? in procesul crester?? econom?ce 9
1.3.1. Tur?smul – m?jloc de d?vers?f?care a structur?lor econom?ce s? de valor?f?care a resurselor 9
1.3.2. Tur?smul – creator s? ut?l?zator de ven?t nat?onal 10
1.3.3. Tur?smul – creator de no? locur? de munca 12
1.3.4. Tur?smul – st?mulator al ?nvest?t??lor 14
1.3.5. Tur?smul – factor de atenuare a fenomenulu? ?nflat?on?st 16
CAP?TOLUL 2: DERULAREA AFACER?? ?N DOMEN?UL TUR?SMULU? 19
2.1. Mecan?smul ?nternat?onal?zar?? f?rme? 19
2.2. Mot?vat??le ?nternat?onal?zar?? f?rme? 22
2.3. T?polog?a afacer?lor ?nternat?onale 24
2.4. Contractarea in afacer?le ?nternat?onale 26
2.4.1. Contractarea - caracter?st?c? generale 26
2.4.2. Leg? apl?cab?le contractelor externe 26
CAP?TOLUL 3: PROMOVAREA OFERTE? TUR?ST?CE A JUDE?UL CONSTAN?A PE P?A?A EXTERNA 28
3.1. Scurt ?stor?c 28
3.2. Anal?za s?tuat?e? ex?stente 30
3.2.1. Asezare 30
3.2.2. Ca? de acces s? ?nfrastructura 30
3.2.3. Econom?a 31
3.2.4. Potent?alul tur?st?c natural al Judetulu? Constanta 32
3.3. Anal?za SWOT a oferte? judetulu? Constanta 34
3.4. Elaborarea strateg??lor de ?nternat?onal?zare 39
3.4.1. D?rect?? de act?une ale strateg?e? de promovare 39
3.4.2. Prof?lul tur?stulu? stra?n s? modal?tat? de promovare a tur?smulu? in judetul Constanta 40
3.5. Conceperea programulu? de ?nternat?onal?zare 43
CONCLUZ?? 48
B?BL?OGRAF?E 49

EXTRAS DIN DOCUMENT

3.4.2. Prof?lul tur?stulu? stra?n s? modal?tat? de promovare a tur?smulu? in judetul Constanta {p}

3.5. Conceperea programulu? de ?nternat?onal?zare {p}

CONCLUZ?? {p}

B?BL?OGRAF?E {p}

?NTRODUCERE

În cond?t??le lum?? contemporane, part?c?parea act?va la d?v?z?unea ?nternat?onala a munc?? reprez?nta o componenta esent?ala a procesulu? de dezvoltare a f?ecare? tar?.

În acest context comertul exter?or, ca ramura d?st?ncta a econom?e? nat?onale, reprez?nta un factor ?mportant al crester?? econom?ce determ?nat de ?nternat?onal?zarea afacer?lor s? determ?nant pentru procesul de global?zare.

Dezvoltarea afacer?lor ?nternat?onale t?nde sa dev?na o cond?t?e de ex?stenta a f?rmelor, ?nd?ferent de mar?me sau domen?u de act?v?tate, ?ar consec?nta este ca ?nternat?onal?zarea s? global?zarea se const?tu?e in trasatur? fundamentale ale acestu? inceput de secol s? de m?len?u.

?nternat?onal?zarea tranzact??lor comerc?ale, inteleasa ca desfasurarea respect?velor act?v?tat? d?ncolo de gran?tele nat?onale, nu este un fenomen nou in econom?a mond?ala, in per?oada postbel?caaceasta capatand un avant fara precedent sub ?mpulsul ma? multor factor?, precum: procesul de reconstruct?e postbel?ca, ?nst?tut?onal?zarea relat??lor econom?ce ?nternat?onale, d?m?nuarea progres?va a bar?erelor d?n calea fluxur?lor comerc?ale s? f?nanc?are ?nternat?onale, reducerea costur?lor de transport s? comun?cat??, evolut?a tehn?ca a modal?tat?lor de transport, ext?nderea act?v?tat?? soc?etat?lor transnat?onale.

?nd?ferent de mar?mea ent?tat?lor sau domen?ul in care acestea is? desfasoara act?v?tatea, dezvoltarea afacer?lor pe plan ?nternat?onal t?nde sa dev?na o cond?t?e de ex?stenta pentru f?rme, ?ar strateg?a de afacer? trebu?e sa raspunda ex?gentelor global?zar??.

Evolut?a soc?etat?? contemporane, caracter?zata pr?n cresterea l?bertat?? de act?une, ofera intrepr?nzator?lor un camp larg de ?ntegrare funct?onala in s?stemele de comert exter?or ale Un?un?? Europene s? ?nternat?onale.

În contextul actual al global?zar?? econom?e? mond?ale, funct?onarea s? dezvoltarea pe coordonate durab?le a s?stemelor econom?ce presupun, in mod necesar, obt?nerea de rezultate cat ma? r?d?cate s? sat?sfacerea neces?tat?lor prezente fara a comprom?te pos?b?l?tat?le econom??lor nat?onale de a-s? sat?sface propr??le cer?nte in v??torul ma? mult sau ma? put?n indepartat.

CAP?TOLUL 1: GLOBAL?ZAREA ECONOM?E? S? ?NTERNAT?ONAL?ZAREA AFACER?LOR ?N TUR?SM

1.1. Not?un? pr?v?nd tur?smul

Des? este cons?derat de ce? ma? mult? spec?al?st? ca un fenomen propr?u per?oade? contemporane, tur?smul s-a cr?stal?zat la sfars?tul secolulu? al X?X-lea s?, ca atare, pr?mele incercar? de def?n?re s? caracter?zare a lu? dateaza d?n aceasta per?oada. În ult?m?? an? el a cunoscut insa o expans?une deoseb?ta, fapt reflectat s? in ?ntens?f?carea preocupar?lor de clar?f?care teoret?ca a acestu? fenomen.

Pr?n natura lu?, tur?smul se prez?nta ca o act?v?tate econom?ca s?tuata la ?nterferenta altor ramur?, ceea ce determ?na o ser?e de d?f?cultat? in def?n?rea lu?.

Porn?nd de la prem?sa ca f?ecare ramura econom?ca reprez?nta locul une? product?? de bunur? sau serv?c?? care sunt consumate intr-un mod spec?f?c, tur?smul are ca ob?ect “o product?e s? un consum de bunur? s? serv?c?? eterogene care concura la sat?sfacerea nevo?lor tur?st?lor, a nonrez?dent?lor”. Rezulta de a?c? ca def?n?rea tur?smulu? se raporteaza sub?ectulu? aceste? act?v?tat? – tur?stul – s? aduce in d?scut?e doua elemente: mob?lul s? deplasarea. Întrucat aceste elemente pot pr?m? un cont?nut d?fer?t, ex?sta o paleta larga de def?n?t??, cele adoptate avand, de regula, un caracter convent?onal. [1 M?nc?u, R. (coord.), ?conom?a tur?smulu? – Apl?cat??, ?d?tura Uranus, Bucur?st?, 2007]

Unul d?ntre spec?al?st?? consacrat? in cercetarea fenomenulu? tur?st?c, a caru? def?n?t?e a fost imbrat?sata de numeros? teoret?c?en?, este profesorul elvet?an W. Hunz?ker. El def?neste tur?smul pr?n “ansamblul relat??lor s? fenomenelor ce rezulta d?n deplasarea s? sejurul persoanelor, in afara loculu? de resed?nta, atat t?mp cat sejurul s? deplasarea nu sunt mot?vate de o stab?l?re permanenta sau o act?v?tate lucrat?va oarecare”. Def?n?t?a in d?scut?e a ?scat multe controverse; un?? autor? au cons?derat-o prea generala, alt?? d?mpotr?va, prea l?m?tata, ea excluzand o ser?e de man?festar? cu caracter tur?st?c, tot ma? frecvente in ult?mul t?mp, cum sunt congresele s? reun?un?le sau calator??le de afacer?.

Totodata, clar?f?carea conceptulu? de tur?sm presupune – asa cum se subl?n?a la inceput – corelarea acestu?a cu evolut??le inreg?strate in def?n?rea sub?ectulu? act?un??, respect?v, a tur?stulu?.

S? in pr?v?nta not?un?? de tur?st, in l?teratura de spec?al?tate ex?sta o d?vers?tate de op?n??. Pr?ma incercare de un?f?care a punctelor de vedere a fost real?zata in 1937 cand, la recomandarea Com?tetulu? de expert? – stat?st?c?en? a? L?g?? Nat?un?lor, a fost acceptata urmatoarea def?n?t?e pentru tur?stul stra?n: “or?ce persoana care se deplaseaza pe o durata de cel put?n 24 ore, intr-o alta tara d?fer?ta de cea in care se afla dom?c?l?ul sau permanent”.

În 1950, Un?unea ?nternat?onala a Organ?smelor Of?c?ale de Tur?sm (U?OOT) accepta aceasta def?n?t?e cu o s?ngura mod?f?care s? anume, ?ncluderea in categor?a tur?st?lor a elev?lor s? student?lor care locu?esc temporar in sta?natate.Totodata, a fost adoptata def?n?t?a excurs?on?stulu?, ca f??nd acea persoana care calatoreste pentru placerea propr?e ca s? tur?stul, dar pe o durata ma? m?ca de 24 de ore (dec? nu comporta innoptare) s? a calatorulu? in tranz?t, cons?derat a f? or?ce persoana care traverseaza o tara, ch?ar daca ramane ma? mult de 24 ore, cu cond?t?a ca opr?r?le sa f?e de scurta durata s? sa a?ba alte mot?ve decat cele tur?st?ce.

Oferta anului

Reducere 2020