Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAP 1. ELEMENTE CONCEPTUALE DE BAZA
1.1. Evolutie istorica
1.2. Procesul de productie
1.3. Structura de productie si conceptie a firmei si eficienta acesteia
CAP.2 MANAGEMENTUL PRODUCTIEI DE BAZA
2.1. Tipuri si sisteme de productie
2.1.1. Tipurile de productie
2.1.1.1. Productia in masa
2.1.1.2. Productia in serie
2.1.1.3. Productia individuala
2.1.2. Sistemul de productie: obiective, structura, functii
2.2. Principiile organizarii procesului de productie
2.3. Metode de organizare a productiei
2.3.1. Organizarea productiei in flux
2.3.1.1. Clasificarea formelor de organizare a productiei in flux
2.3.1.2. Elementele de calcul ale unei linii de productie in flux
2.3.2. Organizarea fabricarii produselor dupa metoda productiei individuale si in serii mici
2.3.2.1. Avantajele organizarii produselor dupa metoda productiei individuale
2.3.2.2 Dezavantajele organizarii fabricarii produselor dupa metoda productiei individuale
2.3.3. Organizarea celulara a productiei
2.3.3.1. Avantajele organizarii celulare a productiei
2.3.3.2. Dezavantaje ale organizarii celulare a productiei
2.3.4. Organizarea prin proiecte a productiei
2.4. Planificarea activitatii de productie
2.4.1. Etapele activitatii de programare a productiei
CAP.3 CAPACITATEA DE PRODUCTIE
3.1. Notiunea de capacitate de productie. clasificarea capacitatilor de productie
3.2. Factori care determina marimea capacitatii de productie
3.3. Cai de crestere a eficientei utilizarii capacitatii de productie
CAP. 4. PREZENTAREA FIRMEI
4.1. Prezentarea generala a firmei
4.1.1.Istoric, obiect de activitate, structura de personal
4.1.2.Indicatori financiari
4.1.2.1.Analiza echilibrului financiar pe termen lung(FR)
4.1.2.2.Analiza echilibrului pe termen scurt(NFR)
4.1.2.3.Analiza ehilibrului financiar curent(trezoreria)
CAP. 5. EFICIENTA UTILIZARII CAPACITATII DE PRODUCTIE LA S.E. ROVINARI
5.1. Analiza utilizarii capacitatii de productie la S.E. Rovinari
5.2. Concluzii, propuneri
BIBLIOGRAFIE:
CUPRINS

Alte date

?

CAP 1. ELEMENTE CONCEPTUALE DE BAZ?

1.1. Evolutie istorica

Managementul productiei industriale, ca disciplina, s-a conturat relativ recent, desi problema organizarii productiei s-a pus din cele mai vechi timpuri, oamenii cautand dintotdeauna sa-si atinga scopurile propuse cu eforturi minime si cu mijloace materiale cat mai reduse. Ei au constatat ca doar prin cooperare isi puteau satisface unele nevoi; de asemenea, numai cooperand si acceptandu-se unii pe altii reuseau sa convietuiasca in siguranta. Instrumentele prin care au realizat o astfel de cooperare au fost organizatiile-grupuri ce adoptau o anumita politica pentru a-i ghida pe membrii sai in activitatile lor.

Pe masura evolutiei civilizatiei de la economia preponderent agrara la economia manufacturiera, oamenii au devenit din ce in ce mai constienti de avantajele specializarii si ale comertului.

Treptat, a inceput sa se contureze un nou domeniu de studiu, cel al managementului, care initial, a avut un caracter empiric, masurile fiind luate pe criterii subiective, in functie de experienta celui implicat si de inventiile sale.

Ulterior, aplicandu-se metodele si principiile aparute ca urmare a dezvoltarii stiintei si tehnicii moderne, s-a realizat startul de la organizarea empirica la cea stiintifica, conturandu-se astfel stiinta organizarii si conducerii, managementul.

Desi nu exista o definitie unanim acceptata a conceptului de “organizare a productiei”, exista un consens in ceea ce priveste obiectul de studiu al organizarii stiintifice a productiei. Acesta cuprinde un ansamblu bine definit de probleme care se refera la:

? organizarea productiei de baza a intreprinderii; metode de organizare

? capacitatile de productie si folosirea optima a acestora

? organizarea miscarii si manipularii materiilor prime, semifabricatelor si produselor in cadrul intreprinderii

? organizarea activitatii de intretinere si reparare a utilajelor

? gestionarea resurselor energetice

? aprovizionarea procesului de productie

? organizarea controlului tehnic de calitate

? organizarea muncii(Constantinescu Dan Anghel, 2000, pag.12)

1.1.1. SCURT ISTORIC

Bazele organizarii stiintifice a productiei si a muncii au fost puse de Frederic W. Taylor in lucrarea” Principles of Scientific Management” (Principiile Conducerii ?tiintifice) si de catre Henry Fayol in lucrarea”Administration Industrielle et Generale” (Conducerea Industriala si Generala), desi preocupari pentru formularea unor principii privind organizarea si conducerea diferitelor organizatii au existat si inaintea acestora.

Existenta unui tip de management este evidenta inca din antichitate, proiecte ca Piramidele si Marele Zid Chinezesc neputandu-se realiza altfel. Cu toate acestea, importanta managementului nu a fost recunoscuta in acea perioada.(Constantinescu Dan Anghel, 2000, pag.12)

Însa, evenimente ca inventarea motorului cu aburi de catre James Watt sau enuntarea conceptelor de parti substituibile(Eli Whitney) si de diviziune a muncii(Adam Smith) au marcat, in anul 1770, inceputul Revolutiei Industriale. Din acest moment, preocuparile pentru problemele organizarii proceselor de productie s-au intensificat fiind descoperite tot mai multe metode si principii care au stat la baza conturarii managementului productiei.

Adam Smith, in lucrarea sa”Avutia natiunilor, cercetare asupra naturii si cauzelor ei” aparuta in 1776, prezinta avantajele diviziunii muncii in sarcini distincte si bine conturate in conditiile productiei de serie mare si de masa.

Mai tarziu, in anul 1878, un campion de tenis american, dupa terminarea cursurilor universitare si dupa obtinerea titlului de inginer, si-a indreptat atentia asupra proceselor de productie industriala, castigandu-si reputatia de parinte al managementului stiintific. Numele sau este Frederic W. Taylor.

Taylor a prezentat noua sa filozofie privind managementul in cartea intitulata ”Principiile managementului stiintific” publicata in anul 1911. Acest eveniment, mai mult decat oricare altul, a marcat momentul aparitiei managementului operational.

Asa cum Taylor a pus bazele organizarii stiintifice a productiei sectiilor si atelierelor, Fayol a pus bazele organizarii conducerii stiintifice a intreprinderii.

Henry Fayol in lucrarea sa”Conducerea industriala si generala” expune o serie de reguli de organizare si conducere a intreprinderilor, orientand astfel cercetarile de rationalizare spre organele administrative.

El are meritul de a fi elaborat o doctrina organizationala cuprinzand principii generale aplicabile tuturor intreprinderilor si de a fi aprofundat si enuntat clar procedeele optime de administrare.

Fayol a clasificat operatiile necesare functionarii unei intreprinderi in sase grupe si anume:

-operatii tehnice

-operatii comerciale

-operatii financiare

-operatii de securitate

-operatii de contabilitate

-operatii adminstrative(Constantinescu Dan Anghel, 2000, pag.14)

Fayol considera ca principiile generale ale conducerii se bazeaza pe divizarea muncii autoritate, disciplina, unitatea de comanda si de conducere, subordonarea intereselor particulare interesului general, remunerarea, centralizarea, ierarhia, ordinea, echitatea, stabilitatea si initiativa personalului si pe spiritul de echipa.

Infinitivele fayoliene ale conducerii (a prevedea, a organiza, a comanda,a coordona, a cntrola) au intrat in patrimoniul de baza al stiintei managementului de mai tarziu.

Principiile de baza enuntate si aplicate de Fayol si de Taylor au fost aprofundate si amplificate ulterior de o serie de intreprinzatori sau de oameni de stiinta.

Acestia, prin punerea in opera si perfectionarea principiilor, metodelor si tehnicilor de organizare au jucat un rol foarte important in evolutia stiintei organizarii. Din randul lor ii putem mentiona pe:Henri Ford, La Chatelier, Gibreth, Penthiere, Gantt, Anne Shaw.(Constantinescu Dan Anghel, 2000, pag. 15)

În anii ’60, cererea devenind egala cu capacitatea de productie, atentia managerilor americani s-a indreptat spre gasirea unor modalitati noi si originale de a-si vinde produsele, marcand astfel inceputul”Erei marketingului”.

Mai tarziu, incepand cu anii 1970, tot in America, foarte multa importanta s-a acordat laturii financiare a activitatii economice, gestionarii portofoliilor de afaceri. Concomitent, in Germania si Japonia se depuneau eforturi pentru gasirea unor modalitati de imbunatatire a proceselor de productie. Impactul acestor tendinte este evident daca aruncam o privire de ansamblu asupra oricarei intreprinderi din ramura constructoare de masini sau asupra celor din industria de bunuri electrocasnice.

În prezent, cresterea ponderii serviciilor si slaba productivitate a acestora, au determinat concentrarea atentiei managementului asupra acestui domeniu.

Odata cu ridicarea continua a nivelului de inzestrare tehnica a intreprinderilor, o mare atentie se acorda in cadrul organizarii stiintifice a productiei si a muncii , studierii aspectelor legate de factorul uman cum ar fi, de exemplu, cel al comportamentului uman in diferite conditii de mediu.