Pagina documente » Stiinte Economice » Managementul. Managerii si stilurile de management

Despre lucrare

lucrare-licenta-managementul.-managerii-si-stilurile-de-management
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-managementul.-managerii-si-stilurile-de-management


Cuprins

CUPRINS
I. MANAGEMENTUL, CONOTATII CONCEPTUALE
I.1 DEFINIREA STIINTEI MANAGEMENTULUI. OBIECTUL DE STUDIU
I.1.1 PROCESELE DE MANAGEMENT
I.1.2 RELATIILE DE MANAGEMENT
I.1.3 MEDIUL AMBIANT
I.2 MANAGEMENTUL - STIINTA, ARTA SI ACTIVITATE PRAGMATICA
I.3 FUNCTIILE MANAGEMENTULUI: ESENTA CONDUCERII
I.4 ABORDAREA SISTEMICA A MANAGEMENTULUI. SISTEMUL DE MANAGEMENT SI PRINCIPIILE CONDUCERII
I.4.1 SISTEMUL DE MANAGEMENT
I.4.2 PRINCIPIILE CONDUCERII
I.5 ROLUL MANAGEMENTULUI STIINTIFIC IN ECONOMIA DE PIATA: FACTOR AL CRESTERII EFICIENTEI
II. EVOLUTIA MANAGEMENTULUI
II.1 SCURT ISTORIC AL MANAGEMENTULUI. ETAPE EVOLUTIVE
II.2 SCOLI DE MANAGEMENT
II.2.1 SCOALA CLASICA
II.2.2 SCOALA SOCIOLOGICA (SCOALA RELATIILOR UMANE)
II.2.3 SCOALA CANTITATIVA (SCOALA MATEMATICA)
II.2.4 SCOALA SISTEMELOR SOCIALE (SCOALA SISTEMICA)
II.2.5 SCOALA MANAGEMENTULUI CONTEXTUAL (SITUATIONAL)
II.2.6 SCOALA EMPIRICA
II.3 MANAGEMENTUL IN ROMANIA
II.3.1 ASPECTE PRIVIND EVOLUTIA MANAGEMENTULUI IN ROMANIA
II.3.2 CARACTERISTICI ALE MANAGEMENTULUI ROMANESC INAINTE DE 1989
II.3.3 CARACTERISTICI ALE MANAGEMENTULUI ROMANESC DUPA 1989
II.3.4 REVOLUTIA MANAGERIALA SI TRANZITIA MANAGEMENTULUI
III. PREVIZIUNEA SI PLANIFICAREA
III.1 PREVIZIUNEA. SEMNIFICATIE, CONTINUT, IMPORTANTA
III.2 METODE DE PREVIZIUNE
III.3 PLANIFICAREA
III.4 PROCESUL SI PRINCIPIILE PLANIFICARII
III.4.1 PROCESUL DE PLANIFICARE
III.4.2 PRINCIPIILE PLANIFICARII
III.5 CERINTELE UNUI SISTEM DE PLANIFICARE EFICACE
III.6 PLANUL - INSTRUMENT PRINCIPAL AL CONDUCERII
III.7 ELEMENTELE DE BAZA ALE PLANULUI
III.8 TIPURI DE PLANURI
III.9 FACTORII CARE INFLUENTEAZA SUCCESUL PLANULUI
III.10 TEHNICI DE PLANIFICARE OPERATIONALA
III.10.1 PLANIFICAREA EVENIMENTELOR CHEIE
III.10.2 PLANIFICAREA ETAPELOR SUCCESIVE
III.10.3 PLANIFICAREA PRIN DIAGRAMA CU BARE
III.10.4 PLANIFICAREA TIP RETEA
IV. ORGANIZAREA
IV.1 FUNCTIA DE ORGANIZARE. DEFINIRE
IV.2 ELEMENTELE DISTINCTIVE ALE ORGANIZARII
IV.2.1 SPECIALIZAREA FUNCTIONALA SI DEFINIREA MUNCII (SARCINILOR)
IV.2.2 AUTORITATEA SI IERARHIILE
IV.2.3 DEPARTAMENTAREA
IV.2.4 RESPONSABILITATEA
IV.3 STRUCTURA ORGANIZATORICA
IV.3.1 DEFINIREA SI COMPONENTELE STRUCTURII ORGANIZATORICE
IV.3.2 ELABORAREA STRUCTURII ORGANIZATORICE
IV.3.2.1 PRINCIPIILE ELABORARII STRUCTURII ORGANIZATORICE
IV.3.2.2 PROCESUL ELABORARII STRUCTURII ORGANIZATORICE
IV.3.3 TIPURI DE STRUCTURI ORGANIZATORICE
IV.3.4 PROBLEME ORGANIZATORICE MAJORE
IV.3.4.1 CENTRALIZAREA - DESCENTRALIZAREA
IV.3.4.2 DELEGAREA
IV.4 ORGANIZAREA INFORMALA
IV.4.1 DEFINIREA SI CARACTERISTICILE ORGANIZARII INFORMALE
IV.4.2 COMPONENTELE ORGANIZARII INFORMALE
IV.4.2.1 GRUPUL INFORMAL
IV.4.2.2 ROLUL INFORMAL
IV.4.2.3 NORMELE DE GRUP
IV.4.2.4 LIDERII INFORMALI
IV.4.2.5 RELATIILE INFORMALE
IV.4.3 CAUZELE CONSTITUIRII ORGANIZARII INFORMALE
IV.4.4 AVANTAJELE SI NEAJUNSURILE GENERATE DE ORGANIZAREA INFORMALA
IV.4.5 INTERDEPENDENTELE SI INFLUENTAREA ORGANIZARII INFORMALE
V. COORDONAREA
V.1 COORDONAREA - FUNCTIE A MANAGEMENTULUI. DEFINITIE, NECESITATE SI IMPORTANTA
V.2 FORME, INSTRUMENTE SI PROCEDURI DE COORDONARE
V.3 COMUNICAREA - SUPORT AL COORDONARII
V.3.1 DEFINIREA COMUNICARII. ROLUL SI SCOPUL COMUNICARII IN CADRUL ORGANIZATIEI
V.3.2 PROCESUL DE COMUNICARE
V.3.3 TIPURI DE COMUNICARE IN CADRUL ORGANIZATIILOR
V.3.4 BARIERE IN COMUNICARE
V.3.5 PRINCIPII SI REGULI DE BAZA ALE COMUNICARII EFICIENTE
V.3.6 TEHNICI DE PERFECTIONARE A COMUNICARII
V.3.6.1 ASCULTAREA ACTIVA
V.3.6.2 COMUNICAREA
V.4 PRACTICI DE COORDONARE EFICACE
V.5 SEDINTA
VI. ANTRENAREA - MOTIVAREA
VI.1 FUNCTIA DE ANTRENARE. MOTIVATIA - FUNDAMENT AL FUNCTIEI DE ANTRENARE
VI.2 COMPONENTELE MOTIVATIEI
VI.3 FORME DE MOTIVATIE
VI.3.1 MOTIVATIA PASIVA SI NEGATIVA
VI.3.2 MOTIVATIA INTRINSECA SI EXTRINSECA
VI.3.3 MOTIVATIA COGNITIVA SI AFECTIVA
VI.4 CONCEPTII SI TEORII PRIVIND MOTIVATIA
VI.4.1 CONCEPTIA LUI FR. TAYLOR
VI.4.2 MOTIVATIA IN CONCEPTIA LUI A. MASLOW
VI.4.3 TEORIA E.R.G.
VI.4.4 TEORIA BIFACTORIALA A LUI FR. HERZBERG
VI.4.5 TEORIA LUI MC. CLELLAND ASUPRA MOTIVATIEI
VI.5 PRINCIPIILE MOTIVARII EFICACE
VII. CONTROL-EVALUAREA
VII.1 FUNCTIA DE CONTROL-EVALUARE. DEFINIRE
VII.2 NECESITATEA SI IMPORTANTA CONTROL-EVALUARII
VII.3 PROCESUL DE CONTROL-EVALUARE
VII.4 CRITERIILE DE EFICACITATE ALE CONTROLULUI MANAGERIAL
VII.5 TIPURI DE CONTROL
VII.6 METODE SI INSTRUMENTE DE CONTROL-EVALUARE
VIII. DECIZIA DE MANAGEMENT
VIII.1 DEFINIREA SI ROLUL DECIZIEI
VIII.2 ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE DECIZIEI
VIII.3 PROCESUL DECIZIONAL
VIII.4 ARBORELE DE DECIZIE
VIII.5 CERINTELE CALITATIVE ALE DECIZIEI DE MANAGEMENT
VIII.6 TIPURI DE DECIZII DE MANAGEMENT
IX. MANAGERII SI STILURILE DE MANAGEMENT
IX.1 DEFINIREA MANAGERULUI
IX.2 CARACTERISTICILE DEFINITORII ALE MUNCII MANAGERILOR
IX.3 CAPACITATEA MANAGERIALA
IX.4 TIPUL UMAN AL CONDUCATORULUI
IX.5 CONCEPTUL DE STIL MANAGERIAL
IX.6 TIPOLOGIA STILURILOR DE MANAGEMENT
IX.6.1 CLASIFICAREA STILURILOR DE MANAGEMENT DUPA MODUL DE FOLOSIRE A AUTORITATII FORMALE
IX.6.2 CLASIFICAREA TRIDIMENSIONALA A STILURILOR DE MANAGEMENT
X. BIBLIOGRAFIE

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

{p}

?CAPITOLUL 1

MANAGEMENTUL, CONOTATII CONCEPTUALE

1.1 . Definirea stiintei managementului. Obiectul de studiu

1.1.1. Procesele de management

1.1.2. Relatiile de management

1.1.3. Mediul ambiant

1.2 . Managementul – stiinta, arta si activitate pragmatica

1.3 . Functiile managementului: esenta conducerii

1.4 . Nivelurile si piramida managementului

1.5 . Abordarea sistemica a managementului. Sistemul de management si principiile conducerii

1.5.1. Sistemul de management

1.5.2. Principiile conducerii

1.6 . Rolul managementului stiintific in economia de piata: factor al cresterii eficientei

CAPITOLUL 1

MANAGEMENTUL, CONOTATII CONCEPTUALE

1.1 DEFINIREA STIINTEI MANAGEMENTULUI. OBIECTUL DE STUDIU

Etimologic, originea cuvantului management se regaseste in cuvantul latin manus = mana, dar si in alte cuvinte precum cuvintele italiene maneggiare = a dresa caii si maneggio = menaj si in termenii francezi: manèger = a dresa caii si manège = manej, cu aceeasi semnificatie ca a celor in limba italiana.

În 1066, in batalia de la Hastings, Wilhelm Cuceritorul ii invingea pe englezi, el devenind William I., regele englezilor, iar insula britanica intra sub stapanire franceza pentru circa 200 de ani. Englezii au preluat din limba franceza termenii: ménage = gospodarie; ménager = a gospodari, (a administra), din care a rezultat verbul to manage = a administra, a se descurca, a o scoate la capat, a reusi, a guverna, a conduce.

Termenul management n-a avut, de la inceput, o consacrare in economie. A fost introdus si folosit la inceput in administratie, politie, politica, armata si, abia la inceputul secolului al XX-lea, termenul de management isi gasea consacrarea in domeniul economic, in Statele Unite, unde incepe sa semnifice conducerea unei afaceri.

Consacrarea definitiva in domeniul economic a termenului de management se datoreaza contributiei in special a doua mari personalitati, care au transmis in economie principii si reguli ale managementului. Ei au fost: englezul FREDERICK W. TAYLOR si francezul HENRI FAYOL.

În anii ’40, un alt specialist, JAMES BURNHAM, in lucrarea sa “Revolutia manageriala”, publicata la New York in 1941, consacra definitiv termenii de manager si management, aratand ca managerii au devenit un grup social distinct, cu un rol major in cadrul societatii si ca orice societate, indiferent de regimul ei politic, are nevoie de manageri valorosi si de un management competitiv daca vrea ca economia ei sa prospere in ritm novator si dinamic.

Managementul a fost definit in mod diferit de diversi specialisti, astazi cunoscandu-se peste 140 de definitii ale managementului. Ca stiinta relativ noua, interdisciplinara, managementul reprezinta un ansamblu unitar de concepte, principii, metode si tehnici de lucru cu caracter general, a caror utilizare asigura folosirea optima a potentialului uman, material si financiar dintr-o organizatie.

O definitie cuprinzatoare, sugestiva si elocventa concepe managementul ca stiinta care studiaza procesele si relatiile de management din cadrul organizatiilor si mediul ambiant in care acestea actioneaza in vederea descoperirii legitatilor si principiilor care le guverneaza si conceperii de metode, tehnici si modalitati de conducere care sa contribuie la ridicarea eficientei.

Managementul, ca stiinta, are un domeniu de referinta, are principii proprii, opereaza cu metode si tehnici specifice pentru atingerea unor obiective organizationale si are un obiect de studiu distinct.

În mod concret, obiectul de studiu al stiintei managementului il constituie analiza proceselor si relatiilor de management din cadrul organizatiilor si cercetarea mediului ambiant economic, social si cultural in care aceste organizatii actioneaza. Ca urmare a acestui studiu, se descopera principiile, regulile si celelalte elemente de esenta care explica continutul si dinamica managementului. Toate acestea, ca si procesele si relatiile pe care le reflecta, cunosc o continua evolutie, de unde decurge si nevoia, necesitatea unui efort novator de continua actualizare astfel incat acestea sa exprime esenta managementului in toata complexitatea sa, corespunzatoare conditiilor actuale si viitoare.

Oferta anului

Reducere 2020