Pagina documente » Medicina » Medicatia antiulceroasa. Medicamente inhibitoare ale secretiei gastrice de acid clorhidric

Cuprins

lucrare-licenta-medicatia-antiulceroasa.-medicamente-inhibitoare-ale-secretiei-gastrice-de-acid-clorhidric
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-medicatia-antiulceroasa.-medicamente-inhibitoare-ale-secretiei-gastrice-de-acid-clorhidric


Extras din document

Cuprins
1.
Introducere
3
2.
Scopul lucrarii
5
3.
Partea generala
6
3.1.
Generalitati privind fiziopatologia bolii ulceroase
6
3.1.1.
Elemente de fiziopatologie
6
3.1.2.
Teorii asupra aparitiei bolii ulceroase
11
3.2.
Generalitati privind medicamentele anticeluroase
15
3.2.1.
Medicamente antiacide
15
3.2.1.1.
Compusi de aluminiu
18
3.2.1.2.
Compusi de magneziu
19
3.2.1.3.
Compusi de calciu
20
3.2.1.4.
Bicarbonat de sodiu
21
3.2.2.
Medicamente inhibitoare ale secretiei gastrice de acid clorhidric
22
3.2.2.1.
Blocante H2 - histaminergice
22
3.2.2.2.
Parasimpatolice antisecretorii gastrice
26
3.2.2.3.
Medicamente antigastrinice
30
3.2.3.
Medicamente antiulceruroase ce actioneaza prin protejarea mucoasei gastro-duodenale
35
3.2.3.1.
Sucralfatul
35
3.2.3.2.
Saruri de bismut
36
3.2.3.3.
Carbonoxalona
38
3.2.3.4.
Hidrolizatul de colagen
38
3.2.3.5.
Spirulina
39
4.
Partea speciala
40
4.1.
Medicamente utilizate frecvent in tratamentul bolii ulceroase
40
4.1.1.
Omeprazolul
40
4.1.2.
Lansoprazolul
44
4.1.3.
Pantoprazolul
47
4.1.4.
Rabeprazolul
49
4.1.5.
Ranitidina
53
4.1.6.
Famotidina
55
4.1.7.
Sucralfatul
57
4.1.8.
Subcitrat de bismut
58
4.1.9.
Medicamente antiacide folosite in terapeutica
60
4.1.9.1.
Compusi de magneziu
60
4.1.9.2.
Compusi de aluminiu
61
4.1.9.3.
Compusi de calciu
62
4.1.9.4.
Combinatii cu compusi de aluminiu, calciu si magneziu
63
4.2.
Scheme de tratament si tehnici farmacoterapeutice folosite in eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori
65
5.
Concluzii
72
6.
Bibliografie
73

Medicatia antiulceroasa Cuprins
1

Alte date

?Medicamente antiulceroase

?

Capitolul I

Introducere

Medicamentele antiulceroase sunt utilizate in intreaga lume ca farmacoterapie simptomatic – patogenica in boala ulceroasa. Frecventa aparitiei acestei boli este ingrijoratoare, dat fiind faptul ca este determinata de o multitudine de factori: stres, fumat, alimentatie necorespunzatoare, bacteria Helicobacter pylori, efecte adverse ale AINS administrate timp indelungat. In conditiile vietii moderne, cand factorii de stres sunt tot mai larg raspanditi si au implicatii esentiale asupra starii de sanatate a populatiei, ulcerul gastro-duodenal detine unul din primele locuri privind numarul de persoane suferinde, precum si aria de raspandire.[15]

In tratamentul ulcerului gastro-duodenal, se practica o medicatie complexa, care, pe langa masurile igienico-dietetice, indica si o medicatie simptomatica, cu medicamente care inhiba secretia gastrica, inactiveaza acidul clorhidric si pepsina si protejeaza mecanic mucoasa gastrica de agresiunea clorhidropeptica.

Ulceratia gastrica poate avea cauze genetice sau patologice, dar pot interveni si unii factori de mediu. Principalul factor implicat in aparitia ulceratiei gastrice pare fi hiperaciditatea gastrica. [10]

Prevelatia globala (ulcere active, cicatrizate, operate) este de 10% din populatie. Ulcerul duodenal este de 2-3 ori mai frecvent decat ulcerul gastric. Se pare ca factorii ulcerogeni intervin in prima parte a vietii. [4]

Fumatul creste riscul ulcerului gastric si duodenal, descreste rata vindecarii si creste rata recidivelor. Fumatul potenteaza factorii agresivi asupra mucoasei gastrice (aciditate gastrica si secretia de pepsina, refluxul sarurilor biliare, infectia cu Helicobacter pylori) si afecteaza mecanismele de aparare ale mucoasei gastrice si duodenale (factorul de crestere al epidermei, secretia de bicarbonat si de mucus gastric, circulatia sanguina a mucoasei). In acest fel, fumatul poate sa disturbe echilibrul intre factorii agresivi si cei de aparare, conducand spre predispozitia la ulcer peptic. [12]

Se presupune ca alimentatia ar fi unul din factorii ulcerogeni modificati in ultimele decenii. [4]

Cresterea consumului de grasimi saturate care constituie precursori ai acidului arahidonic, sursa de prostaglandine E si A, cu rol protector al mucoasei gastrice si duodenale, explica reducerea imbolnavirilor prin ulcer.

Scaderea fumatului in ultimii 20 de ani, indeosebi in tarile occidentale, este un factor care explica reducerea morbiditatii. Tot prin reducerea fumatului se explica si scaderea numarului de complicatii, a recurentelor si a numarului ulcerelor refractare.

Aplicarea medicamentelor eficiente, indeosebi a inhibitorilor de receptori H2, explica reducerea internarilor in spital si a complicatiilor ulceroase. Se constata si scaderea procentului populatiei infectate cu Helicobacter pylori. Se stie ca infectia se produce in copilarie datorita conditiilor igienice necorespunzatoare.

Avand in vedere implicatiile patogenice ale Helicobacter pylori in ulcerul duodenal, se poate presupune ca scaderea morbiditatii se datoreaza scaderii proportiei infectiilor.

Raportul barbati-femei (sex ratio) pentru boala ulceroasa este de 1,5 pentru ulcerul gastric si de 2,2 pentru ulcerul duodenal. In anii 1950, raportul barbati-femei era de 5 la 1 in ulcerul duodenal. Ulcerul gastric este mai frecvent in mediul rural, iar ulcerul duodenal este mai frecvent in cel urban. Mortalitatea prin boala ulceroasa se estimeaza ca fiind de 1% printre cei atinsi de aceasta boala.

Mortalitatea prin ulcer gastric este mai mare decat cea prin ulcer duodenal.

Capitolul II

Scopul lucrarii

Scopul acestei lucrari este trecerea in revista a principalelor clase de medicamente antiulceroase si a problemelor fundamentale legate de farmacoterapia antiulceroasa, precum si prezentarea principalelor medicamente aparute si introduse in farmacoterapia ulcerului peptic.