Pagina documente » Psihologie, Sociologie » Mediul familial si procesul de socializare la varsta scolara mica

Cuprins

lucrare-licenta-mediul-familial-si-procesul-de-socializare-la-varsta-scolara-mica
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-mediul-familial-si-procesul-de-socializare-la-varsta-scolara-mica


Extras din document

Cuprins
CAP 1. FAMILIA-MEDIU DE EDUCATIE SI SOCIALIZARE A COPILULUI
1.CARACTERIZAREA GENERALA A FAMILIEI.
2.EDUCATIE si SOCIALIZARE
3.CLIMATUL FAMILIAL SI AUTORITATEA PARINTILOR
4.FACTORII DE NATURA FAMILIALA IMPLICATI iN COMPORTAMENTUL DEVIANT AL MINORILOR.
CAP II. CONTINUTUL SI DIMENSIUNILE EDUCATIEI iN FAMILIE
1.EDUCATIA INTELECTUALA iN FAMILIE.
2. FAMILIA SI EDUCATIA MORAL - CIVICA A COPILULUI
3.EDUCATIA FIZICA SI ECOLOGICA iN FAMILIE
4. FAMILIA-MEDIU FAVORABIL DE EDUCATIE PRIN SI PENTRU FRUMOS
5. FAMILIA - FACTOR IMPORTANT iN PREORIENTAREA si ORIENTAREA SCOLARA SI PROFESIONALA
6.RAPORTUL DINTRE MODELUL FAMILIAL si MODELUL SCOLAR iN FORMAREA PERSONALITATII ELEVILOR.
CAP III CONTINUTUL SI MIJLOACELE DE COLABORARE DINTRE SCOALA SI FAMILIE )
Problema cercetarii - imbunatatirea colaborarii scoala-familie ( imbunatatirea rezultatelor scolare ale elevilor prin colaborari mai strinse scoala-familie ).
1.NECESITATEA si VALENTELE EDUCATIONALE ALE COLABORARII.
2.a.VIZITAREA FAMILIEI ELEVILOR DE CATRE CADRELE DIDACTICE.
b.VIZITAREA SCOLII DE CATRE PARINTI.
3.ADUNARILE COMITETULUI DE PARINTI SI ADUNARILE CU PARINTII (SEDINTELE CU PARINTII).
4.LECTORATELE CU PARINTII.
5.ALTE FORME DE COLABORARE A SCOLII CU FAMILIA
v CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
[X]

Alte date

?Webhosting oferit de As.Ro

MEDIUL FAMILIAL SI PROCESUL DE SOCIALIZARE SCOLARA

ARGUMENT

Pregatirea pentru viata a omului de maine incepe din primele luni de existenta si primii chemati sa puna bazele educatiei sale sunt parintii, familia.

Cristalizarea principalelor trasaturi ale viitorului matur incepe in primi ani de viata. Dupa aceasta varsta scoala si societatea intervin, contribuie, dar factorul hotarator il constituie bazele educatiei primilor ani,in familie.

Familia reprezinta pentru un organism reglator, care permite – in ciuda unei aparente saracii de mijloace – sa traiasca o viata foarte intensa, o viata proprie copilariei.

Nici o alta institutie, oricat de calificata, nu este asa de sensibila la exprimarea trebuintelor, la manifestarea slabiciunilor sau a potentialului dezvoltarii copilului fiindca nici o alta institutie nu cuprinde fiinte legate atat de direct, de vital de copil ca parintii.

Familia ofera copilului un mediu afectiv, social, cultural. Mediul familial, mai ales sub aspect afectiv, este o scoala a sentimentelor in care se modeleaza sub acest aspect personalitatea. Copilul traieste in familia sa o gama variata de relatii interindividuale copiindu-le in propria conduita.

Cu tripla functie (reglatoare, socializatoare si individualizatoare), familia contribuie in mare masura la definirea personalitatii si conturarea individualitatii fiecarui copil.

Din punct de vedere practic,responsabilitatea sociala a parintilor se realizeaza in raport nemijlocit cu modalitatile in care pentru educarea copilului in spiritul idealului de viata acestia stiu sa foloseasca autoritatea lor parinteasca.

Autoritatea parinteasca nu trebuie sa insemne ton autoritar, nici ordine sau dispozitii date copiilor si nici sanctiuni (mergand uneori chiar la bataie), ci o stare de ierarhizare a modalitatilor de procedura care incepe cu „ascultarea” ceruta de parinti si sfarseste cu „intelegerea” dorita de copii. De modul cum parintii stiu sa foloseasca autoritatea cu care sunt investiti, depinde si ascultarea din partea copiilor,educarea lor.

Dupa ce copilul intra intr-o institutie de educatie si invatamant, sarcinile educatiei se divizeaza intre aceste institutii si familii. Educatorii de profesie este firesc sa fie mai bine pregatiti in domeniul activitatii educative, fiind calificati pentru o asemenea activitate. Ca atare este firesc ca ei sa aiba rolul coordonator. Acest lucru trebuie facut cu mult tact, pentru ca parintii sa nu se simta marginalizati sau subestimati. Din contra ei trebuie sa simta in continuare responsabilitate in educatia copiilor.

În domeniul educatiei intelectuale parintii nu pot da ajutor afectiv si nici nu este bine sa li se pretinda. Ei pot fi de folos scolii creandu-le copiilor conditii adecvate pentru desfasurarea activitatilor de studiu individual, iar cand este vorba de copii dotati, parintii trebuie indrumati sa le creeze conditii suplimentare.

Un rol deosebit il are familia in domeniul educatiei morale. Sintagma romaneasca a celor 7 ani de acasa vizeaza tocmai educatia morala, adica expresia exterioara a acesteia :comportamentul. Comportamentul elevat (cetatenesc,civilizat,moral) nu apare de la sine, ci numai in masura in care parintii se preocupa de formarea lui.

Aceluiasi cadru educational de familie ii sunt proprii si cultivarea dragostei fata de frumos, privita ca un aspect al pregatirii bunului gust al copilului fata de imbracaminte, de tinuta fizica, de cadru al locuintei, precum si ca frumusete in comportare, in relatiile cu cei din jur.

Unitatea de actiune a celor doi factori (scoala – familie) in formarea copilului este conditionata de unitatea de vederi, de un mod comun de lucru si o cunoastere reciproca. Interesul comun al celor doua institutii trebuie sa determine o miscare de apropiere cu dublu sens, familie – scoala, scoala – familie, in vederea unei suficiente cunoasteri a ambelor parti.

Pentru o interventie oportuna trebuie ca invatatorul sa cunoasca bine conditiile vietii de familie unde traiste copilul. Acest lucru se realizeaza prin vizitarea familiei, pentru cunoasterea conditiilor de viata, a regimului de activitate si odihna, a raporturilor dintre parinti – copii, precum si a climatului familial in general. Actiunea comuna si apropierea mai mare se realizeaza daca vizitele sunt reciproce in sensul ca si parintii trebuie sa vina uneori chiar asistand la unele activitati si realizari ale copiilor in timpul orelor.

Cadrul mai larg de informare teoretica a familiilor in probleme de pedagogie este acela al adunarilor generale periodice, unde la asa-zisele mese rotunde cu invatatorii si specialistii se dezbat aspecte importante referitoare la modul de crestere, indrumare si educare a copiilor.

Buna cunoastere a ceea ce copilul trebuie sa primeasca si primste concret din partea familiei, conjugata cu o munca metodica, pe baze stiintifice, din scoala, in conditiile unei bune colaborari permanente dintre familie si scoala, al unei indrumari suficiente a familiei reprezinta parghii de baza in munca de formare a elevului.