Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

INTRODUCERE..............1
CAPITOLUL 1............3
1.1 Implicatii sociale.....4
1.2 Adevar, realitate si zvon........6
1.3 Principiul relatarii adevarului in presa10
CAPITOLUL 2..12
2.1 Mass-media - mijloc de dezinformare a opiniei publice..........13
2.1.1 Aspecte istorice ale fenomenului dezinformarii........13
2.2 Patogenii fenomenului dezinformarii in mass-media ............18
2.3 Mecanisme de realizare a dezinformarii............
2.3.1 Dezinformarea prin propaganda.......
2.3.2 Dezinformarea prin manipulare..
CAPITOLUL 3............
3.1 Mass-media - instrument de manipulare...........
3.2 Criterii de clasificare....
3.3 Manipularile mici........
3.4 Manipularile medii.......
3.5 Manipularile mari........
CAPITOLUL 4.............
4.1Mass media - instrument de mobilizare a opiniei publice........
4.2 Perspectiva retorica si publicitara..
4.3 Influenta mesajului politic asupra opiniei publice.........
4.4 Comunicarea publica din mediul politic............
4.5 Mesajul politic verbal - scris.......
4.6 Mesajul politic TV
4.7 Efecte asupra comportamentului...........
CAPITOLUL 5.......
5.1 Manifestari ale psihicului uman.....
CAPITOLUL 6.......
6.1 Aplicatii+sondaje+Cercetari in presa actuala asupra fenomenului dezbatut in lucrarea de fata........
6.2 Concluzii + observatii + propuneri ....
6.3Recomandari............
6.4 Cum sa evitam + precautii + educarea publicului...
INCHEIERE...
BIBLIOGRAFIE...........

Alte date

?Mesajul mass media intre adevar si mod de influentare a opiniei publice?

Astazi, gratie dezvoltarii fara precedent a mijloacelor de informare in masa, a capacitatiilor noilor tehnici de comunicare, informatia, in diversele ei forme, reala, trunchiata, partiala sau falsificata circula in mare viteza pe intreaga planeta. De aceea, consumul zilnic de informatie, cu diferentele inerente, cantitative si calitative, reprezinta o obisnuinta, o necesitate de la sine inteleasa si a carei ignorare genereaza inevitabil frustrare, nemultumire si chiar nesiguranta.

Virtutiile extraordinare ale presei se constituie, paradoxal, in tot atatea puncte nevralgice, iar dependenta tot mai mare a omului de ceea ce ii ofera mijloacele de informare in masa reprezinta o ocazie propice si pentru manipularea informatiei. Iar prin aceasta este posibil sa fie schimbate atitudinile, convingerile, trairile si comportamentul oamenilor in functie de interesele urmarite de artizanii manipularii. Fenomenul se bazeaza pe faptul ca oamenii presupun ca ceea ce se relateaza este adevarat, deci, se bazeaza pe credibilitatea si integritatea mediilor de informare. Un asemenea “conflict” afecteaza atat utilizatorul de informatie (ziaristul), cat si consumatorul de informatie (omul de rand).

Procesul de influentare asupra auditoriului structural poate fi divizat in doua parti: informativ si analitic. Prima treapta presupune aparitia in presa a mesajelor cu un continut major de informatie utila. Acest proces – sistematic si permanent – duce la aparitia si formarea interesului publicului cititor fata de evenimentul reflectat. Anume aici apar primele incercari ale procesului de influentare si manipulare a cititorului de catre jurnalistica.

Punerea in circuit a mesajelor orientative si directive, cu un caracter sporit de analiza pozitiva si date operative, precum si cu caracter complex analitic reprezinta cea de-a doua treapta, care duce la formarea atitudinii publicului cititor fata de problema luata in discutie. Influentand fiecare persoana in parte, mass-media creeaza premise pentru formarea sau modificarea opiniei individuale, opiniei de grup, de colectiv si in fine – a opiniei publice. Opinia publica se manifesta ca o expresie, un raspuns de aprobare sau dezaprobare, indiferenta sau negatie vizavi de rezolvarea problemei luate in discutie, fata de evolutia unui eveniment sau a unei situatii din lumea inconjuratoare si, in ultima instanta, reprezinta o forma de apreciere sociala a unor colectivitati sau grupuri a problemelor de interes general.

Efectul mass-media asupra opiniei publice se explica nu atit prin influenta directa a continutului asupra auditoriului sau prin starea publicului, cit prin relatia: public - sistem mass-media – sistem social. Aceasta este o relatie, in care satisfacerea necesitatilor indivizilor si grupurilor sociale in probleme de informare, precum si realizarea scopurilor acestora depinde, practic intru totul, de aceasta interdependenta. Cu alte cuvinte, cu cit interesul individului fata de mass-media este mai mare, cu atit mai mare este si dependenta sa de informatiile survenite prin intermediul mass-media. Ele influenteaza cunostintele, sentimentele si comportamentul lui si, astfel, contribuie la crearea curentelor de opinii.

Daca publicul este o realitate individualizata, care ia nastere din multime prin contact cu evenimentele-fapt sau evenimentele-informatie, opinia publica este produsul unei anumite atitudini a publicului fata de evenimentele si problemele de ordin general.

Principalele functii ale presei in raport cu opinia publica sunt: formarea opiniilor individuale si de grup prin difuzarea stirilor; exprimarea si difuzarea opiniilor si prin aceasta – facilitarea curentelor de opinie publica, in general a fenomenelor de opinie publica; structurarea opiniilor si modificarea atitudinilor si comportamentelor; medierea influentei opiniei publice asupra vietii social-politice si exercitarea functiei de participare a opiniei publice la guvernarea societatii, adoptarea deciziilor sau influentarea modului de rezolvare a treburilor publice printr-o atitudine critica, protestatara – in functie de sistemul politic, care reprezinta o totalitate integrala, coordonata a institutiilor politice.

Jurnalistica apare ca un mediator intre realitatile din lumea inconjuratoare si populatie. Ea se impune la inceput ca un producator de secvente din realitate, de curente de opinii, iar apoi – ca un mijloc important de influentare si schimbare a comportamentelor individuale si chiar colective. Informatia, impreuna cu actiunea de propaganda, care insoteste in mod obligatoriu procesul de informare cit si pe cel de dezinformare, da nastere curentelor de opinie publica si modifica directia acestora.

Dezinformarea in presa este un fenomen vicios, care presupune relatarea incorecta a unui eveniment, prin omiterea sau adaugarea anumitor informatii in conformitate cu optiunile si simpatiile politice ale jurnalistului si cu scopul propus spre realizare. Acest fenomen a luat cote nemaivazut de dezvoltate in secolul al XX-lea, fiind propagat in interiorul mass-media de anumite grupuri de indivizi sau persoane particulare, care aveau ca scop defaimarea, discreditarea unui partid, a unei intreprinderi sau de destabilizare a unei anumite situatii din societate. Fuga dupa senzational a facut posibila, ba chiar necesara, utilizarea tot mai frecventa a minciunii si a imposturii in presa, iar concurenta dintre diferite mijloace de informare in masa, care au ca scop reflectarea realitatii unice, a dat nastere la un fenomen negativ – interpretarea tendentioasa a acestei realitati.

Interpretarea tendentioasa a realitatii dezinformeaza si dezechilibreaza publicului. Fapt ce duce nemijlocit la formarea unei opinii publice neadecvate, gresite vizavi de realitatea inconjuratoare.

Lucrarea respectiva este un studiu dedicat problemei interdependentei mass media – opinie publica. Este constituita din Introducere, sase capitole si Încheiere. În Introducere se face o trecere in revista a celor mai importante aspecte ce vor fi elucidate in lucrare, demonstindu-se, totodata, actualitatea temei respective. Primul capitol este dedicat problemelor de formare si modelare a opiniei publice prin intermediul presei. În capitolul 2 este analizat fenomenul dezinformarii in presa si rolul ei in formarea opiniei publice.Cel de-al treilea capitol dezbate problemele legate de mass-media ca instrument de manipulare. Capitolui 4 abordeaza mass media ca instrument de mobilizare a opiniei publice. Capitolul 5 este dedicat problemelor legate de manifestarile psihicului uman, iar Capitolul 6 va aduce in prim plan ercetari in presa actuala asupra fenomenului dezbatut in lucrarea de fata alaturi de o serie de observatii si de propuneri. Încheierea reprezinta concluziile autorului vizavi de problema analizata in lucrare.