Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
Introducere pag. 1
1. CAPITOLUL 1
Consideratii asupra turismului intern si international pag. 2
1.1 Tendinte actuale pe piata turistica pag. 2
1.2 Turismul international si dezvoltare economica pag. 3
1.3 Notiuni teoretice privind promovarea turistica si scurt istoric pag. 4
2. CAPITOLUL 2
Prezentarea societatii care serveste ca model SCTB BUZIAS SA pag. 11
2.1 Scurt istoric pag. 11
2.2 Cadrul natural pag. 13
2.2.1 Asezarea geografica pag. 13
2.2.2 Relieful pag, 13
2.2.3 Clima pag. 14
2.2.4 Hidrografia pag. 15
2.2.5 Date geofizice si geologice pag. 15
2.2.6 Vegetatia pag. 16
2.2.7 Fauna pag. 17
2.3 Buziasul in zilele noastre pag. 17
2.3.1 Gestionarea turismului pag. 17
2.3.2 Climatul, apa si termalismul la Buzias pag. 18
2.4 Analiza structurilor existente in statiunea Buzias pag. 20
2.4.1 Structurile de cazare pag. 20
2.4.2 Structurile de alimentatie publica pag. 23
2.4.3 Structurile de tratament pag. 23
2.4.4. Patrimoniu si animatia pag. 24
2.5 Principalii indicatori ai activitatii turistice desfasurata la
SCTB Buzias SA pag. 27
2.5.1 Indicatorii potentialului economic pag. 28
2.5.2 Indicatorii circulatiei turistice pag. 30
2.6 Indicatorii eficientei economice a activitatii pag. 35
3. CAPITOLUL 3
Metode de comunicatie utilizate in publicitatea turistica pag. 37
3.1 Publicitatea pag. 39
4. CAPITOLUL 4
Perspectivele promovarii societatii comerciale de tratament balnear
Buzias SA in circuitul turistic international pag. 45
4.1 Perspectivele dezvoltarii durabile a turismului rominesc pag. 45
4.2 Metode de promovare a SCTB Buzias SA in circuitul turistic
international pag. 46
CONCLUZII pag.52
Bibliografie pag. 53

Alte date

?

INTRODUCERE

Ca mijloc de informare si atragere a consumatorilor si in acelasi timp instrument important al dezvoltarii schimburilor turistice internationale, publicitatea turistica este subordonata cerintelor procesului de formare si valorificare a produselor turistice atat pe piata interna cat si internationala.

Astfel, promovarea prin toate mijloacele si in toate tarile a ofertelor turistice prioritare pe plan international : statiuni balneare si sporturi de iarna , excursii, turism cultural, de agrement, de afaceri si alte forme de turism, constituie pentru toti factorii de raspundere din turism de la ministru la director de societate o prioritate absoluta.

Lucrarea de fata a incercat sa prezinte atat modul in care se realizeaza in prezent promovarea ofertei turistice a S.C.T.B. BUZIAS" S.A. cat mai ales ce se va intreprinde in perspectiva pentru care aceasta statiune sa fie mai bine cunoscuta in Europa si in lume.

Astfel, in debutul lucrarii se fac referiri la turismul international iar in acest context se prezinta unele tendinte pe piata turistica interna si in special a turismului balnear.

Dupa prezentarea unui scurt istoric al promovarii turistice este prezentata statiunea Buzias unitate luata ca model.

Se fac referiri la modul in care este promovat produsul turistic in prezent cat si pentru o promovare viitoare mai agresiva si cu o eficienta mai mare.

Cadrul natural deosebit de atragator cat si binefacerile apelor minerale din zona vor atrage in mod sigur in perspectiva un numar mai mare de turisi romani si straini. Printr-o promovare bine orientata si profesional realizata succesul este asigurat pentru statiunea Buzias meritandu-si frumosul numele de Perla Banatului.

1. CAPITOLUL 1

CONSIDERATII ASUPRA TURISMULUI INTERN SI INTERNATIONAL

1.1. TENDINTE ACTUALE PE PIATA TURISTIC?

Piata mondiala a turismului a intrat intr-o noua faza a evolutiei sale, prin maturizarea turismului in calitate de consumator, dar si a industriei specifice, apreciata ca cea mai voluminoasa ramura din lume.

O firma amencana de consultanta, WEFA, ale carei estimari au fost insusite de OMT, considera ca industria turistica genereaza o cifra de afaceri anuala de peste 2000 mld Î, utilizand 6,3% din forta de munca activa de pe plan mondial. In pofida masivitatii sale, industria turistica este privita cu suspiciune si, in general, nu este agreata.

In tarile slab dezvoltate, ea este acuzata de poluarea plajelor si contaminarea valorilor morale si nationale. In tarile industrializate, este considerata a fi cauza poluarii prin mijloace de transport, a distrugerii unor valori universale(de exemplu Venetia) si a criminalitatii in crestere. Economisii semnaleaza faptul ca turismul cuprinde activitati in care valoarea adaugata este foarte scazuta, iar forta de munca este inferior calificata. De asemenea, pana nu de mult, guvernele de tip conservator sau socialist ale majoritatii statelor lumii au ignorat sau au acordat o prea mica importanta industriei turistice.

Pentru salvarea acestui "monstru" pe picioare de nisip, pentru a-i disciplina comportamentul, pentru a-i mari popularitatea, oamenii de afaceri, manageri si specialisti din turism si-au unit eforturile pentru cunoasterea, previzionarea si dirijarea sa.

Cei mai optimisti observatori ai turismului considera ca dezvoltarea economica si modificarea comportamentului fata de mediul inconjurator se intersecteaza si completeaza prin consumul turistic al sfarsitului de secol. Turistii de astazi si de maine din tarile dezvoltate sunt sensibilizati fata de valorile naturale si culturale, au preferinte individualizate, nu agreaza gruparea in turma, productia de serie, regiunile supraaglomerate si kitsch-ul turistic. De asemenea, ei nu mai sunt dispusi sa plateasca sume disproportionate fata de ceea ce li se ofera ca valoare reala a consumului, nu mai pot fi influentati prin mesaje publicitare naive.

Incepand chiar din deceniul 9, marile firme turistice si-au modificat politica de pret, multumindu-se cu marje de profit situate intre 1 si 4% pentru un volum marit al cifrei de afaceri. Cererea si oferta de turism ieftin vor creste masiv si datorita noului si imensului segment de piata localizat in tarile est europene si in mai mica masura, in America Latina. Turismul de masa isi va continua deci o existenta paralela cu cea a turismului de elita. Ambele variante ale consumului turistic se apreciaza ca vor periclita tot mai mult insasi suportul atractiei turistice: natura si cultura. Rolul statului, al educatorilor, al economistilor si ecologisilor este sa limiteze costul degradarii mediului natural si uman, cost ale carui consecinte vor fi suportate de generatiile viitoare.