Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE......5
Capitolul I: Balanta de verificare ....6
1.Notiunea , continutul si functiile balantei de verificare ......6
2. Notiunea de putere executivi.10
2.1.Formele Executivului.........12
2.1.1. Executivul monocratic..12
2.1.2. Executivul dualist........14
2.2.Rolul Executivului............17
Capitolul II: Executivul in legislatia romini.18
1. Presedintele Rominiei..........18
1.1.Alegerea Presedintelui Rominiei..........20
1.2.Atributiile Presedintelui Rominiei.........25
1.2.1. Atributiile in raport cu Parlamentul.26
1.2.2. Atributiile in raport cu Guvernul....28
1.2.3. Atributiile exercitate in relatiile cu alte autorititi ale
administratiei publice.29
1.2.4. Atributiile in raport cu justitia.......30
1.2.3. Atributiile exercitate in relatiile
cu Curtea Constitutionali............31
1.2.4. Atributiile in situatii exceptionale...31
1.2.5. Atributiile in raport cu poporul......32
1.2.6. Atributiile in domeniul politicii externe...........33
1.2.7. Alte atributii............33
1.3.Actele Presedintelui Rominiei.............35
1.4.Rispunderea Presedintelui Rominiei......37
1.4.1. Rispunderea politici a Presedintelui Rominiei.37
1.4.2. Rispunderea juridici a Presedintelui Rominiei.38
2. Guvernul Rominiei..............40
2.1.Constituirea Guvernului Rominiei........42
2.2.Atributiile Guvernului Rominiei..........44
2.3.Actele Guvernului Rominiei46
2.4.Componenta Guvernului.....57
2.4.1. Primul-ministru.........60
2.5.Rispunderea Guvernului....62
2.5.1. Rispunderea politici..62
2.5.2. Rispunderea juridici..64
Capitolul III: Organizarea administratiei centrale
pe plan international.67
1. Categorii de structuri guvernamentale...67
1.1.Regimul confuziei puterilor67
1.2.Regimurile de separatie rigidi a puterilor in stat......70
1.3.Regimurile de separatie supli
sau de colaborare a puterilor71
1.4.Regimul semiprezidential...72
2. Puterea executivi in sisteme
constitutionale de referinti.........73
2.1.Statele Unite ale Americii.............73
2.2.Marea Britanie...........78
2.3.Franta......82
2.4.Germania..86
2.5.Spania.....90
2.6.Italia.......93
2.7.Belgia......96
Concluzii.............98
BIBLIOGRAFIE...99

Alte date

?

INTRODUCERE

Lucrarea de fata vorbeste despre formele pe care le poate lua Executivul in diferite sisteme administrative si despre raportul cu celelalte doua puteri in stat (puterea legislativa si puterea judecatoreasca). Se doreste a fi o comparatie intre sistemul semiprezidential romanesc si organizarea executiva a unor mari state ale lumii, considerate modele de democratie.

De la dictaturile clasice in care se tinea cont de vointa unei singure persoane venita la putere prin forta sau de la formele vechi de monarhie, statul s-a aflat intr-o continua evolutie spre democratie.

Pornind de la principiul separatiei puterilor in stat, vom urmari aceasta evolutie si schimbarile produse in cadrul organizarii politicii interne, acordand o mai mare importanta structurii administrative din Romania. În analiza sistemului semiprezidential romanesc vom pune accentul pe atributiile si raspunderea pe care le au Presedintele si Guvernul pentru a face apoi o prezentare mai putin detaliata a unor state foarte diferite din punct de vedere al guvernarii si impartirii administrativ teritoriale, dar respectand, in linii mari, aceleasi principii.

Capitolul I:

Balanta de verificare

1. Notiunea, continutul si functiile balantei de verificare

Balanta de verificare este un procedeu specific metodei contabilitatii care asigura respectarea in contabilitate a echilibrului permanet impus de dubla inregistrare a operatiilor economice ,oferind prin garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi ,precum si a intocmirii unor bilanturi reale si complete.

Operatiile economice care se realizeaza zi de zi intr-o unitate economica se inregistreaza in conturi.În orice moment al activitatii economice , fiecare cont in parte pune in evidenta situatia elementelor patrimoniale: existentele la inceputul perioadei , cresterile , micsorarile , totalul miscarilor acumulate de la inceputul anului , dar si existentele finale.

Necesitatile de conducere ,control si analiza a activitatii unitatilor patrimoniale impun generalizarea si prezentarea , intru-un tablou enumerativ al tutror conturilor din cartea-mare , care furnizeaza informatii in legatura cu soldurile initiale , miscarile intervenite intr-o perioada de gestiune ( luna , semestru , trimestru , an ) si soldurile finale la data intocmirii ei.

Dintre functiile pe care le indeplineste balanta de verificare in activitatea concreta enumeram

1.1 Functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi

Aceasta functie consta in controlul si identificare erorilor de inregistrare in conturi , prin intermediul diferitelor egalitatii valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare , precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei.

Înregistrarea fiecarei operatii economice concomitent si cu aceeasi suma , in debitul unui cont si in creditul altui cont , face sa rezulte o egalitate permanenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare.

Înregistrarea gresita a unor operatii economice ca urmare a nerespectarii principiului dublei inregistrari , trecerea eronata a sumelor din Registrul Jurnal , Registrul Cartea Mare , si de aici in balanta , efectuarea unor calcule gresite in formulele contabile complexe , stabilirea eronata a rulajelor si a soldurilor conturilor , determina inegalitati intre totalurile balantei , care se semnalizeaza cu ajutorul ei , fapt ce ii confera caracterul unui instrument de verificare , de control . Lipsa unei egalitati valorice sau a unor corelatii constituie dovada existentei unor erori,care trebuie sa fie identificate si corectate.Desi in conditiile utilizarii calculatoarelor electronice in munca de contabilitate creste exactitatea calculelor , functia de control a balantei de verificare se mentine ,iar corelatiile pe care se bazeaza , servesc la prevederea unor chei de control in programele de lucru ale echipamentelor moderne de prelucrare a datelor .

2. Notiunea de putere executiva

Puterea executiva este una din cele trei puteri ale statului, iar functiile ei sunt indeplinite de autoritati publice distincte. Notiunea are doua acceptiuni: una materiala, referitoare la executarea legilor si o acceptiune formala sau organica, organul insarcinat cu aceasta executare.

În mod traditional, executivul cuprinde doua organe: seful statului si Guvernul, indiferent daca ele coexista sau nu, atunci cand coexista avand functii si responsabilitati diferite [1 Ch. Debbasch, J. Bourdon, J.M. Pontier, J.C. Ricci, Droit Constitutionnel et Institutions Politiques, 3e editions, Economica, Paris, 1990, p.110.].

Unii autori inlocuiesc ideea de “executiv” cu cea de functie administrativa, pe care o considera in mod traditional una din cele trei functii ale statului [2 Ioan Vida, Puterea executiva si administratia publica. Bucuresti: Regia Autonoma “Monitorul Oficial”, 1994, p.29.].

Administratia reprezinta, de fapt, o sarcina a puterii executive, nu unica, dar o sarcina exclusiva a executivului, ea neputand fi exercitata nici de puterea judecatoreasca, nici de cea legislativa, asa cum rezulta din normele instituite de principiul separatiei puterilor in stat [3 A. de Laubad?re, Traité de Droit Administratif, L.G.D.J., Paris, 1980, p.229.].

În ceea ce priveste definirea administratiei si delimitarea ei de ideea de guvern, exista pareri contradictorii intre specialistii de drept constitutional si cei de drept administrativ, primii considerand ca functia executiva nu se confunda cu autoritatile care exercita puterea executiva, in timp ce a doua categorie de specialisti sustin ideea unitatii structurale intre administratia de stat si executiv, intre sarcinile careia se numara functia de executiv cu intregul ei continut.

În sens larg, executivul este functia statului ce asigura executarea legilor. În activitatile pe care le desfasoara organele executivului intra: exercitarea functiei de sef al statului, coordonarea actiunii administratiei publice pentru aplicarea legii, desfasurarea actiunilor directe de aplicare a legii sau de organizare a aplicarii legii, exercitarea unor atributii cu privire la impulsionarea procesului legislativ, conducerea generala a statului. Structural, puterea executiva se subsumeaza autoritatilor publice care exercita functia executiva si nu se confunda cu administratia publica [4 Ioan Vida, Op. cit.,p.30.].

Organele Executivului sunt Seful statului si Guvernul, dar exista posibilitatea ca ele sa nu existe in acelasi timp.

Datorita ambiguitatii sale, notiunea de sef al statului este foarte rar intalnita in constitutii.

Seful statului este un monarh sau un presedinte ales, poate fi o persoana care dispune de plenitudinea puterii, dar si o persoana care exercita puterea doar formal.

Guvernul este un organ colegial, pluripersonal, cu functia de a executa legea. Guvernul a evoluat foarte mult, iar in statul modern, el este cel care conduce politica natiunii, avand o oarecare autonomie.