Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL I 5
CADRUL JURIDIC AL RELATIILOR INTERNATIONALE DE PLiTI 5
1.1. Uzantele internationale 5
1.2. Modalitati de plata utilizate in comertul international 5
1.2.l. Plata prin marfa contra marfa 6
1.2.2. Plata in numerar 6
1.2.3. Plata prin instrumente (mijloace) de plata 8
1.3. Transferul international de fonduri 8
CAPITOLUL II 9
ACREDITIVUL DOCUMENTAR 9
2.1. Origine si etape in evolutie 9
2.2. Reglementari internationale si interne. Standardizare 10
2.3. intelesul termenului de acreditiv documentar 12
2.4. Parti implicate si mecanismul de derulare al acreditivului documentar 14
2.5. Tipuri de acreditive documentare si scheme de plata 17
2.5.1. Acreditivul documentar revocabil 17
2.5.2. Acreditivul documentar irevocabil 18
2.5.2.1. Acreditivul documentar irevocabil neconfirmat 18
2.5.2.2. Acreditiv documentar irevocabil confirmat 20
2.5.3. Acreditivul documentar cu plata la vedere 21
2.5.4. Acreditivul documentar cu plata diferata (aminata) 21
2.5.5. Acreditivul documentar cu plata prin acceptare 22
2.5.6. Acreditivul documentar cu plata prin negociere 23
2.5.7. Acreditivul documentar revolving 24
2.5.8. Acreditivul documentar si operatiunile de intermediere 25
2.5.8.1. Acreditivul documentar transferabil (ADT) 26
Drepturile si obligatiile bancii 26
Tehnica transferului 27
Mecanismul de derulare a acreditivului documentar transferabil 27
Speze bancare 28
Avantaje 28
Dezavantaje 28
2.5.8.2. Acreditivul documentar cesionat 29
2.5.8.3. Acreditivul documentar cu clauza rosie (engleza red clause) 30
2.5.8.4. Acreditivul documentar back-to-back 30
2.5.9. Acreditivul documentar si operatiunile de compensatie 33
2.5.9.1. Acreditivul documentar reciproc 33
2.5.9.1.1. Acreditivul documentar reciproc cu clauza de intrare in vigoare 34
2.5.9.1.2. Acreditivul documentar reciproc cu clauza de valoare 34
2.5.9.1.3. Acreditivul documentar escrow 35
2.5.9.2. Acreditivul documentar stand-by 35
CAPITOLUL III 36
UTILIZAREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR 36
3.1. Optiunea exportatorului pentru plata prin acreditiv documentar 36
Inainte de deschiderea acreditivului documentar 36
Dupa deschiderea acreditivului documentar 37
Stabilirea datelor si termenelor 37
3.1.1. Probleme pe care trebuie sa le aiba in vedere exportatorul dupa deschiderea a acreditivului documentar 38
Controlul general 38
Termenele prevazute in acreditiv si expeditia marfii 38
3.1.2. Probleme pe care trebuie sa le aiba in vedere exportatorul la controlul documentelor 39
3.1.3. Avantajele si dezavantajele utilizarii acreditivului documentar pentru exportator 40
3.2. Optiunea importatorului pentru plata prin acreditiv documentar 40
3.2.1. Dispozitia de Plata Valutara Externa/Cererea de Deschidere a Acreditivului 41
Circuitul formularului 42
Efectuarea platii 43
3.2.2. Avantajele si dezavantajele utilizarii acreditivului documentar pentru importator 43
CAPITOLUL IV 44
DOCUMENTE AVUTE iN VEDERE LA PLiTILE PRIN ACREDITIV DOCUMENTAR 44
4.1. Factura comerciala 46
Verificarea conformitatii 47
4.2. Documentele de transport 47
4.2.1. Conosamentul maritim (Marine/Ocean Bill of Lading) 48
4.2.2. Conosamentul nenegociabil (engleza : Non Negociatble Sea Way Bill) 50
4.2.3. Conosamentul charter-party 50
4.2.4. Documentul de transport combinat (engleza Multimodal Transport Document) 51
4.2.5. Documentul de transport aerian 51
4.2.6. Document de transport rutier, feroviar, fluvial intern 52
4.2.6.1. Scrisoarea de trasura feroviara (model COTIF) 52
4.2.6.2. Scrisoarea de trasura rutiera (CMR) 53
4.2.7. Recipisa sau certificatul postal 53
4.3. Certificatul/polita de asigurare 54
4.4. Certificatul de origine 54
4.5 Certificate 55
CAPITOLUL V 56
BiNCILE SI ACREDITIVUL DOCUMENTAR 56
5.1. Scurt istoric al bancilor 56
5.2. Responsabilitati si limite 56
5.3. Comisioane bancare 57
5.4. Analiza documentelor de catre banca 59
CAPITOLUL VI 60
UTILIZAREA MODALITiTILOR DE PLATi LA O BANCA COMERCIALA 60
STUDIU DE CAZ LA BANCA ROMANi PENTRU DEZVOLTARE CLUJ 60
6.1. Banca Romina pentru Dezvoltare 60
6.2. Ordine de plata emise 63
6.3. Plitile contra documente la incaso 66
6.4. Activitatea de import prin acreditiv 68
6.4.1. Deschiderea acreditivului documentar 68
A. PREAMBULUL 68
B. PARTEA TEHNICi 69
C. PARTEA COMERCIALi 70
CAPITOLUL VII 74
CONCLUZlI SI PROPUNERI 74
ANEXE

Alte date

?{p}

?

CAPITOLUL I

CADRUL JURIDIC AL RELATIILOR

INTERNATIONALE DE PLÃTI

1.1. Uzantele internationale

Atasate schimburilor comerciale internationale, platile internationale au inregistrat o dinamica ascendenta, fapt ce a determinat perfectionarea mecanismelor de derulare a acestora, in sensul accelerarii efectuarii decontarilor.

Relatiile comerciale ale unei tari - implicit ale Romaniei - au la baza acorduri si conventii, in baza carora isi asuma drepturi si obligatii in domeniul economic, financiar si de plati.

Desfasurarea schimburilor economice comerciale si a relatiilor de plati generate de acesta se pot realiza fie intr-un cadru conventional solemn avand la baza texte oficiale scrise si opozabile ambelor parti semnatare, fie fara un asemenea cadru, in mod spontan, pe baza contractelor comerciale internationale.

Uzantele internationale isi au originea in practicile si obisnuintele care se stabilesc intre doua sau mai multe parti contractante, in cadrul activitatii lor comune.

În practica relatiilor valutar - financiare si a platilor internationale, uzantele cunosc forme variate. Astfel [Negrus, pag. 5-6]:

- trimiterea la un document, act scris. In domeniul platilor internationale Camera Internationala de Comert de la Paris, pe baza practicilor bancare, a uniformizat regulile de conduita ale partilor implicate intr-o plata internationala. Drept urmare, a elaborat: Reguli si uzante uniforme referitoare la acreditivele documentare (Publicatia nr. 500), Reguli uniforme privind incasarile (Publicatia nr, 522) si Reguli uniforme pentru garantiile contractuale (Publicatia nr, 325), Reguli uniforme privind garantiile de cerere(Publicatia nr,458). Trimiterea, in cadrul contractului comercial international, la aceste, documente este facultativa, dar, o data acceptate, regulile in materie devin obligatorii pentru toate partile.

- exprimarea in termeni de cod. Deseori, in contractul comercial, pentru a simplifica prezentarea responsabilitatilor partilor privind livrarea marfurilor se face trimitere la anumite reguli uniforme (INCOTERMS -1990, RAFTD -1941) in mod codificat.

- uzante locale si uzante speciale au ca obiect: practica statornica intr-o ramura de activitate (comert cu cereale); practica intr-o profesie; practica dintr-un loc. Sunt situatii in care desfasurarea unei activitati in domeniul valutar-financiar implica nu numai cunoasterea legislatiei nationale in materie, dar si luarea in considerare a uzantelor locale.

1.2. Modalitati de plata utilizate in comertul international

Efectuarea platilor internationale este nemijlocit legata de existenta mijloacelor si instrumentelor de plata precum si a modalitatilor de plata.

Mijloacele de plata includ totalitatea posibilitatilor materiale cu ajutorul carora se poate lichida o creanta, respectiv cu care se poate stinge o obligatie baneasca [Donath, pag. 79].

Instrumentele de plata internationale reprezinta totalitatea inscrisurilor comerciale libelate in valuta, care inlocuiesc mijloacele de plata traditionale, inscrisuri cu ajutorul carora pot fi efectuate decontarile internationale [Donath, pg. 79], ,

Modalitatile de plata reprezinta mecanismele si tehnicile de decontare bancara utilizata pentru transmiterea de la platitorul catre beneficiarul platii, a contravalorii sumelor datorate [Donath, pg. 79].

Modalitatile de plata constituie mecanismul prin care documentele ce atesta livrarea marfi si reprezinta marfa sunt trimise cumparatorului, iar in schimbul acestora el va trebui sa plateasca pretul convenit sau sa se angajeze printr-un instrument de plata ca va plati ulterior [Ciobanu, pg. 223, vol, II].

Modalitatile de plata internationale cuprind totalitatea operatiunilor si a tehnicilor de plata, controlul bancar, circuitul un debitor creanta rezultata din schimburile economice externe [Ciobanu, pg. 223, vol, II].

"In orice schimb, indiferent de natura sa, cei doi termeni ai schimbului sunt fiecare masura celuilalt termen" [G.A. Frois]. In ansamblul sau relatiile financiar – valutare internationale, platile si decontarile internationale ocupa un loc bine determinat. Acest flux financiar este rezultatul derularii operatiunilor comerciale internationale (export/import), cea mai mare parte a acestora fiind derulate prin bancile comerciale.

Modalitatile de plata utilizate in comertul international s-au diversificat continuu, odata cu mutatiile ce au avut loc in cadrul economiei mondiale si a perfectionarii tehnicilor si tehnologiilor de transmitere a mesajelor. Pentru derularea corespunzatoare a platilor internationale, un rol important il au reglementarile recunoscute si acceptate in relatiile bancare, elaborate de Camera de Comert International de la Paris.

In prezent practica internationala a dezvoltat numeroase instrumente si tehnici de plata si decontare, de la cele mai simple (mijloacele de plata) la cele mai complexe (modalitatile de plata).

Cele mai frecvent utilizate modalitati de plata si decontare internationale sunt [Negrus, pag. 6-7]; plata in natura (fara numerar), plata prin mijloace (instrumente) de plata (CEC, cambie, bilet la ordin, ordin de plata) si plata prin intermediul unor modalitati de plata complexe (incasso si acreditivul documentar).

1.2.l. Plata prin marfa contra marfa

Plata prin marfa contra marfa (troc, compensatie) este prima "modalitate" de plata aparuta in istoric, la care s-a revenit datorita unor fenomene de criza financiara manifestate la nivel national sau international, sau datorita limitelor financiare ale unor participanti la schimburile internationale pentru a debloca relatiile comerciale in absenta disponibilitatilor financiare. In prezent, aceasta forma a scazut semnificativ ca pondere in volumul total al platilor internationale, fiind practicate cu precadere in cadrul operatiunilor de contrapartida (compensatii, barter, lohn, buy-back).

1.2.2. Plata in numerar

Plata in numerar - astazi pe cale de disparitie in ansamblul platilor internationale (folosita doar ca metoda de evaziune fiscala, in cazul marfurilor de contrabanda sau in activitatea de turism si transport international) datorita dezavantajelor pe care le reprezinta: necesitatea transportului efectiv al banilor, necesitatea contactului direct intre parteneri (sau reprezentanti ai acestora), si dificultatea sincronizarii obligatiilor fundamentale ale partilor (de a livra marfa si de a o plati). O conditie esentiala a platii in numerar in afacerile internationale o constituie increderea absoluta ce trebuie sa existe intre parteneri. Numerarul (moneda) este asociat cu notiunea de mijloc de plata.

1.2.3. Plata prin instrumente (mijloace) de plata

Plata prin instrumente de plata (titluri de credit pe termen scurt sau efecte de comert) presupune utilizarea unor instrumente specifice, consacrate de-a lungul timpului: cecul, cambia, biletul la ordin sau ordinul de plata.

Cecul - reprezinta un ordin scris dat de o persoana (ordonator) unei banci, la care acesta are un disponibil depus in cont, ca aceasta sa plateasca la vedere o suma de bani determinata in favoarea unui tert (beneficiar).

Cambia - reprezinta un inscris care contine ordinul neconditionat dat de o persoana (tragatorul) altei persoane (trasul), de a plati o anumita suma unei alte persoane

(beneficiarul), la un termen(scadenta) si intr-un anumit loc.

Biletul la ordin - Este un inscris prin care o persoana (emitentul) se obliga sa

plateasca unei alte persoane (beneficiar) sau unei terte persoane desemnate la ordinul acesteia, o suma determinata de bani la o data prestabilita.

Ordinul de plata - este dispozitia data de o persoana (denumita ordonator) unei banci de a plati o suma determinata in favoarea altei persoane (denumita beneficiar) in vederea stingerii unei obligatii banesti provenind dintr-o relatie directa existenta intre ordonator si beneficiar.

Modalitatile internationale de plata. Riscurile implicate de derularea afacerilor in plan international a condus in timp la dezvoltarea unor modalitati de plata mai complexe si mai sigure pentru toate partile implicate in operatiune. Cele mal utilizate modalitati de plata sunt incasso-ul documentar sau acreditivul documentar. In foarte multe cazuri aceste doua modalitati sunt utilizate in combinatie cu unul sau mai multe instrumente de plata analizate anterior (in special cambii).

Incasso documentar si incasso simplu intra in categoria platii documentare, in sensul ca prin vehicularea documentelor de catre banci, importatorul efectueaza plata nu contra marfa ci contra documentelor comerciale - factura, documente de transport, de proprietate care atesta livrarea marfii conform conditiilor contractului, sau financiare: cambii, bilet la ordin, cec, chitante, etc - utilizate pentru a obtine sume de bani. Incaso-ul consta in ordinul dat de exportator bancii sale de a incasa contravaloarea unei tranzactii comerciale si de a o vira in contul sau contra unui set de documente negociat initial.