Pagina documente » Recente » Modernizarea Romaniei,sanse si responsabilitati

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL 1: INFRASTRUCTURA ROMANIEI 1
1.1. Infrastructur? general? 1
1.1.1. Infrastructura de transport 1
1.1.2. Transportul de pasageri ?i marf? 9
1.2. Tendin?e de dezvoltare ale infrastructurii de transport ?i impactul economic 11
CAPITOLUL 2: ROMANIA STAT MEMBRU AL U.E 18
2.1. Modernizarea Romaniei 2007-2010 18
2.2. Strategia de dezvoltare a Romaniei 24
2.2.1. Obiective 24
2.2.2. Directii de actiune 30
CAPITOLUL 3: Perspective in modernizarea Romaniei 41
3.1. Stabilirea programelor/proiectelor privind modernizarea ?i dezvoltarea sistemului na?ional de transport ?n perspectiva transportului durabil 41
3.2. Estimarea efortului financiar/costuri pentru modernizarea ?i dezvoltarea sistemului na?ional de transport ?n perspectiva transportului durabil 43
3.3. Asigurarea/acoperirea efortului financiar/costurilor generate de modernizarea ?i dezvoltarea sistemului na?ional de transport ?n perspectiva transportului durabil 46
3.4. Finan?area efortului financiar/costuri generate 47
3.5. Etapizarea realiz?rii programelor/proiectelor de modernizare ?i dezvoltare a sistemului na?ional de transport ?n perspectiva transportului durabil 48
3.6. Condi?ion?ri ?n realizarea programelor/proiectelor de modernizare ?i dezvoltare a sistemului na?ional de transport ?n perspectiva transportului durabil 49
BIBLIOGRAFIE.............52

EXTRAS DIN DOCUMENT

1.1. Infrastructura generala

1.1.1. Infrastructura de transport

Romania, prin asezarea sa geografica, reprezinta o zona de intersectie a magistralelor internationale de transport, care leaga atat nordul de sudul Europei, cat si vestul de estul acesteia. Reteaua de transport asigura legatura cu toate retelele tarilor vecine si cu cele din tarile Europei si Asiei.

La Conferinta Pan-Europeana a Transporturilor de la Creta din 1994 s-au stabilit iar la Conferinta de la Helsinki din 1998 s-au reconfirmat coridoarele pan-europene de transport, teritoriul Romaniei fiind strabatut de trei dintre coridoare:

- CORIDORUL IV: Berlin – Nόrnberg – Praga – Budapesta – Bucuresti –Constanta – Salonic – Istanbul;

- CORIDORUL IX: Helsinki - St.Petersburg – Moscova – Pskov – Kiev – Liubashevska – Chisinau – Bucuresti – Dimitrovgrad – Alexandropolis;

- CORIDORUL VII : Dunarea, inclusiv legatura pe Canalul Dunare-Marea Neagra.

Coridoarele IV si IX sunt multimodale, cuprinzand noduri si centre de colectare si distributie intre modurile de transport: rutier, feroviar, fluvial si maritim. Traseele coridoarelor IV si IX prin Romania sunt• Coridorul IV Nadlac – Bucuresti - Constanta si ramura sudica Lugoj – Calafat;

• Coridorul IX Albita-Focsani-Ploiesti-Bucuresti-Giurgiu.

Coridoare pan-europene de transport

Sursa: Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

Desi este avantajata de asezarea geografica, Romania are un sistem de transport slab dezvoltat, iar lipsa investitiilor in acest domeniu devine din ce in ce mai mult o bariera pentru dezvoltarea economica a tarii. De aceea, insuficienta modernizare a principalelor coridoare de transport poate duce la pierderea avantajelor oferite de pozitia geografica a Romaniei, pe rutele de tranzit Vest – Est si Nord – Sud.

Comparativ cu statele membre UE si cu unele tari est-europene, sistemul de transport romanesc este insuficient dezvoltat si de calitate slaba.

Transportul rutier

Lungimea totala a retelei drumurilor publice din Romania, la sfarsitul anului 2009, a fost de 78.896 km (din care 25,3% sunt drumuri publice modernizate).

Desi in perioada 2002-2009, reteaua drumurilor publice modernizate din Romania a inregistrat cresteri, densitatea drumurilor publice (33,1 km/100 km2) continua sa fie foarte scazuta comparativ cu media tarilor UE (116 km/100 km2).

Reteaua de drumuri este slab dezvoltata si de calitate necorespunzatoare comparativ cu tarile UE [1 Regulament de exploatare tehnica feroviara Nr. 002/2001].

Reteaua de drumuri publice este uniform distribuita pe regiuni, daca nu se ia in considerare Regiunea Bucuresti-Ilfov, unde datorita capitalei densitatea drumurilor publice este mult mai mare (46,7 km/100 km2).

Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri publice a fost si ramane o prioritate in politica economica a Romaniei.

Programele de reabilitare a retelei rutiere din Romania aflate in curs de derulare sunt:

• Proiectul de reabilitare a drumurilor nationale etapa a III-a, demarat in anul 1998 si aflat in curs de finalizare, vizeaza reabilitarea urmatoarelor sectiuni de drumuri:

- DN1 Vestem – Miercurea Sibiului; DN 2 Ramnicu Sarat – Marasesti, finantate de Guvernul Romaniei si UE prin Programul PHARE;

- DN 1 Cluj – Huedin; DN2 Tisita – Sabaoani; DN 24 - Tisita –Galati; Iasi – Sculeni; DN 28 - Sabaoani – Targu. Frumos – Podul Iloaiei – Iasi, finantate de Guvernul Romaniei si Banca Europeana de Investitii (BEI);

- Reconstructie pod peste Prut la Radauti Prut – Lipcani, finantate de Guvernul Romaniei si UE prin Programul PHARE;

- Largire la 4 benzi a DN5, Adunatii Copaceni-Giurgiu; Constructie varianta de ocolire Adunatii Copaceni, finantate de Guvernul Romaniei si UE prin Programul ISPA ;

- Proiectul de reabilitare a DN6 - reabilitarea sectiunii Lugoj-Timisoara, constructia rutelor ocolitoare Timisoara si Craiova si asigurarea unor servicii de consultanta, finantata de Guvernul Romaniei si Banca Japoniei pentru Cooperare Internationala (JBIC) [2 Programul National de Dezvoltare Rurala, 2009-2013].

• Proiectul de reabilitare a drumurilor nationale etapa a IV-a, aflat in derulare, vizeaza reabilitarea urmatoarelor sectiuni de drumuri:

- E 576 Cluj Napoca – Dej – Bistrita – Suceava; E 79 Petrosani – Simeria, finantate de Guvernul Romaniei si BEI ;

- E 70 Lugoj – Caransebes – Turnu Severin – Craiova, finantat de Guvernul Romaniei si UE prin Programul ISPA;

- DN 3 Calarasi – Ostrov; Constructia centurii Tecuci, finantate finantate de Guvernul Romaniei si UE prin Programul PHARE;.