Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE PRIVIND MOTIVA?IILE ?NTREPRINZ?TORULUI IN DESCHIDEREA PROPRIEI AFACERI 4
1.1. Conceptul de motivatie 4
1.2. Motiva?ii pentru a ?ncepe o afacere 6
1.3. Definirea ?i caracteristicile ?micului afacerist? 9
1.4. Avantajele ?i dezavantajele infiin??rii propriei afaceri 15
CAPITOLUL 2 : MOTIVAREA ANGAJATILOR DIN IMM-URI 18
2.1. Micile afaceri 18
2.1.1. Rolul micilor afaceri ?n economie 18
2.1.2. Definirea micilor afaceri 21
2.2. Locul IMM-urilor ?n economia rom?neasc? 23
2.3. Experien?a Rom?niei privind stimularea dezvolt?rii sectorului de imm-uri 24
2.4. Crearea unui cadru legislativ care s? stimuleze ini?iativa ?i inovativitatea antreprenorial? 27
CAPITOLUL 3 : CERCETARE APLICATIV? PRIVIND MOTIVA?IA ANGAJA?ILOR ?N IMM-URI 33
3.1. Statistici privind evolu?ia micilor afaceri 33
3.2. ?ntreprinz?torului rom?n ?n actualul context economico-social si politic 34
3.3. Rezultatele cercet?rii 36
CONCLUZII 54
BIBLIOGRAFIE 56
ANEXE 58
CUPRINS

Alte date

Trebuie avut in vedere ca intreprinderile mici si mijlocii au o durata de viata mai scurta, prezentand o rata de esec mai mare in comparatie cu cele mari. Aceasta este adevarat, dar trebuie sa se tina seama de faptul ca ratele de natalitate de noi intreprinderi sunt mai mari decat cele de esec, ceea ce contribuie la existenta unui sistem economic viu, dinamic.

În Romania, sectorul micilor intreprinderi a luat nastere intr-o piata neformata, fapt care a creat dificultati mari in ceea ce priveste procurarea resurselor, dar si numeroase oportunitati, ca urmare a cererii nesatisfacute a clientilor. Acei intreprinzatori care si-au asumat riscul de a concura intr-un astfel de mediu si au avut capacitatea manageriala necesara au fost motivati de anumite facilitati de pe urma activitatii antreprenoriale; in primul rand, posibilitatea obtinerii de castiguri finaciare considerabile, obtinerea statului si respectului social. Majoritatea celor care au demarat astfel de afaceri au avut ca pricipal motiv dorinta de a fi independent.

În dilema, ori specificul fiecarei tari, caracterul fiecarui popor, ori “valtoarea vremurilor in care traim” ne influenteaza spiritul antreprenorial sau afacerile, intotdeauna trebuie sa tinem cont de ambele variabile pentru ca, asa cum afirma Stephen Covey omul are libertatea de optiune, puterea de a alege si de a fi proactiv.

Motivul pentru care am ales tema lucrarii, “Motivatii in infiintarea unei mici afaceri”, a fost acela de a crea o imagine car de cat reala a intreprinderilor mici si mijlocii cat si a activitatii de intreprinzator. Pentru realizarea lucrarii am folosit si un chestionar in care am urmarit sa sintetizez cat mai exact motivatiile pentru care intreprinzatorii si-au demarat afacerile. Întrebarile propuse spre analiza au fost placute, multi dintre patroni facandu-le chiar o mare placere completarea acestui chestionar: “care sunt factorii externi impulsionanti ce i-a determinat sa-si infiinteze propria afacere”, “care sunt punctele tari ce ii caracterizeaza”, “ce cunoStinte sunt necesare pentru cel ce doreste sa-si deschida o afacere”, “care este simbolul unui intreprinzator de succes”, “cum vede partenerul de viata implicarea lor in afaceri”, “de cat timp se conduce afacerea”,etc.

CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE PRIVIND MOTIVATIILE ÎNTREPRINZ?TORULUI IN DESCHIDEREA PROPRIEI AFACERI

1.1. Conceptul de motivatie

Din punct de vedere etimologic, motivatia provine din cuvantul latin movere si inseamna deplasare. Cuvantul a fost preluat pentru ca acopera cel mai bine aspectele variate ale procesului de activare a comportamentului uman. [1 Adriana Prodan, “Mnagementul de succes-Motivatie si comportament”,Edit. Polirom,Iasi,1999,p.14]. Voi enumera mai jos cateva dintre definitiile motivatiei:

“…influentele imediate asupra directiei, vigorii si persistentei unei actiuni” [2 Atkinson, 1964, p.87];

“…explica cum este initiat, energizat, sustinut, directionat, stopat un comportament si ce fel de reactii subiective se intampla in organism in timpul desfasurarii comportamentului” [3 Jones, 1955, p.46];

“…procesul care guverneaza alegerea de catre persoane as organisme a unei alternative privind activitatea voluntara” [4 Vroom, 1964, p.23];

“…motivatia este determinata de relatiile dintre variabile independente/dependente care explica directia, amplitudinea si persistenta unui comportament individual, mentinand constante efectele asupra aptitudinii indrumarii si intelegerii sarcinilor si constrangerilor care opereaza in mediu” [5 Campbell si Ptritchard, 1976].

Aceste definitii au trei elemente comune care pot fi considerate in definirea fenomenului de motivare:

? Energizarea comportamentului;

? Directionarea sau orientarea comportamentului;

? Mentinerea si sustinerea comportamentului.

Motivatiile nu se regasesc in obiecte ci in interiorul fiintei umane. Au aparut odata cu omul, numai ca au evoluat si au devenit mai sofisticate pe masura ce schemele sociale si stimulii s-au modificat, astfel incit avem nevoie de ajutorul psihologiei pentru a cunoaste motivatia.

Conform definitiei, motivatia este "un principiu de forta interna care impinge un organism viu spre un obiectiv" [6 Moldoveanu M. Miron, 1995, p.61].

Motivatia reprezinta suma fortelor, energiilor interne si externe care initiaza si dirijeaza comportamentul spre un scop; acesta, odata atins va determina satisfacerea unei necesitati. Între motivatie si performanta exista o relatie de conditionare reciproca.

Fig. nr. 1.1 Modelul general al motivatiei

Factori motivationali – doua seturi de factori determina motivatia angajatului firmei in obtinerea performantei:

? Factori interni sau individuali (perceptiunea sarcinilor, atitudini, nevoi, interese, comportamente, sisteme de valori);

? Factori externi sau organizationali (sisttem de salarizare, precizarea sarcinilor, grupul de munca, sistemul de control-supraveghere, comunicarea, feedback-ul, timpul liber).

Atentia teoreticienilor in motivatia manageriala s-a focalizat in permanenta asupra a trei elemente: natura motivatiei, obiectivele performantei si feedback-ul ei.

Prin urmare cele doua categorii de factori interactioneaza afectand nivelul comportamentului motivat. Acesta din urma este supus principiului homeostazic ce determina capacitatea noastra de adaptare la diferitele situatii. Satisfacerea nevoilor determina o echilibrare fizica, psihica so spirituala. Dar acest echilibru este fragil si pasager; o alta nevoie apare imediat dupa ce o nevoie a fost satisfacuta, determinand un nou dezechilibru ce-l va face pe individ sa se remotiveze. Managerul, in functie de reactia sa la cunostintele comportamentului, poate sau nu sa influenteze satisfactia si implicit remotivarea

1.2. Motivatii pentru a incepe o afacere

În literatura de specialitate, diversi factori care conduc la decizia de a deveni intreprinzatori si, in consecinta la motivatia crearii unei noi firme sunt grupati in trei grupe [7 Sandu, 1997, p.34]:

a) Întreprinzatorul insusi, incluzand aici aspecte care tin de persoana intreprinzatorului (factori genetici, familiali, educationali, precum si experientele anterioare);

b) Factori organizationali, legati de organizatia pentru care intreprinzatorul a lucrat. Acesti factori determina posibilitatea parasirii respectivei organizatii (natura experientei si a cunostintelor dobandite, conditiile prezente oferite de organizatie si perspectivele acesteia) si, ulterior, natura noii intreprinderi;

c) Diversi factori de mediu, externi individului si organizatiei, care contureaza un mediu mai mult sau mai putin favorabil pentru crearea unei noi intreprinderi (accesibilitatea si disponibilitatea capitalului de lansare, existenta unor servicii de asistenta etc.).

Fig. nr. 1.2 Factori decizionali de a deveni intreprinzator

Într-o economie de tranzitie actiunea acestor factori prezinta unele particularitati. În primul rand, se disting drept cei mai importanti factori organizationali. Actiunea lor se concretizeaza, in esenta, in influenta somajului sau a amenintarii cu somajul, in sensul ca un individ care este somer sau pe cale de a deveni este mai predispus sa accepte incertitudinea statutului de intreprinzator decat indivizii care au un nivel sigur de neuitat, iar cariera acestora prezinta reale perspective. Astfel, starea de insatisfactie in munca, perspectivele programelor de restructurare a intreprinderii, inclusiv a fortei de munca, constituie un factor hotarator in formarea atitudinii de intreprinzator.

Prima categorie de factori, cea care se refera la persoana intreprinzatorului, incepe sa se manifeste, conturandu-se pas cu pas un statut de intreprinzator. Omare parte din literatura de specialitate subliniaza ca motivatia de baza pentru intreprinzator o reprezinta maximizarea profitului. Într-adevar, profitul joaca un rol fundamental inprocesul de orientare a activitatii intreprinzatorilor, de alocare sau nealocare a resurselor, constituind recompensa pe care acestia o promesc pentru asumarea riscului. Decizia de a deveni intreprinzator apare sub influenta unei structuri complexe de motivatii, neputand fi redusa la un singur factor - profitul.

Motivatiile referitoare la crearea unei noi intreprinderi pot fi considerate drept motivatii “negative” si/sau motivatii “pozitive”. Motivatiile negative cuprind factorii care forteaza mai mult sau mai putin indivizii spre a deveni intreprinzatori. Motivatia este construita nu din cautarea profitului, ci este determinata de incercarea de creare a unui propriu loc de munca in vederea satisfacerii nevoii de siguranta a indivizilor, a realizarii unor venituri.

Motivele care determina infiintarea de noi firme pot fi impartite in influente “atragatoare” si influente “fortate” [8 David Stokes,2002,p.43].

1.Influente “atragatoare” – Unele persoane fizice se simt atrase de mirajul micilor afaceri din ratiuni pozitive, ca de exemplu e idee anume care, in opinia lor, va functiona. Motivele “atragatoare” include:

? Dorinta de independenta: Acesta motivatie este considerata in foarte multe studii consacrate subiectului ca fiind motivatia cheie pentru demararea unei mici afaceri. Raportul Bolton considera nevoia de a-ti castiga si mentine independenta o trasatura caracteristica a managerilor-patroni de mici afaceri. Un studiu despre femeile antreprenor din Marea Britanie a descoperit ca acestea au fost motivate in special de dorinta de autonomie, o frustrare resimtita din cauza educatiei anterioare si originii;

? Dorinta de a exploata o oportunitate: Identificarea unui gol pe piata prin observatie sau experienta personala constituie de asemenea un motiv frecvent pentru a incepe o afacere. De exemplu un studiu despre noile intreprinderi manufacturiere din South Hampshire a aratat ca 60% dintre fondatori au citat printre motive dorinta lor de a exploata o piata studiata anterior. Chiar daca alte studii prezinta procentaje mai mici, dorinta de a umple un gol existent pe piata sa exploateze aceasta oportunitate prin cunostinte specializate, perfectionarea produsului sau o tehnologie si forta de munca corespunzatoare.

? Transformarea unui hobby sau a unei experiente profesionale anterioare intr-o afacere: Foarte multi antreprenori noi cauta sa se realizeze cultivandu-si un hobby sau dedicand mai mult timp acelei parti din activitatea lor pentru care simt o atractie deosebita. Deci cercetarile dovedesc ca fondatorii isi deschid firme mai ales in domenii de activitate familiare, acest motiv este adeseori precipitat de unul “fortat”, de exemplu disponibilizarile mai degraba decat rezultatul unui proces decizional elaborat.

? Stimulentul financiar: Recompensele pentru succesul in afacerile proprii pot fi mari si sunt intens popularizate de autorii manualelor de tipul “Cum sa reusesti in viata” destinate viitorilor antreprenori. Promisiunea unei independente financiare pe termen lung poate evident fi un motiv pentru infiintarea unei firme, desi nu este tot atat de des citat ca ceilalti factori.

2.“Influente “fortate” – Multe persoane sunt “fortate” sa-si infiinteze o intreprindere din diverse motive incluzand:

? Disponibilizarea: Disponibilizarile s-au dovedit a fi un motiv “fortat” extrem de convingator pentru privatizare mai ales cand este insotita de o generoasa strangere de mana intr-o localitate unde alte posibilitati de a gasi un loc de munca sunt mici.

? Somajul (sau pericolul de a deveni somer): Insecuritatea locului de munca si somajul variaza ca semnificatie dupa regiune si climatul economic predominant. Într-un studiu se arata ca 25% din fondatorii de firme de la sfarsitul anilor ’70 s-au privatizat din acest motiv; in acelasi timp studii mai recente prezinta o cifra de 50% atunci cand somajul la nivel national a devenit mult mai ridicat.