Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL 1.INTRODUCERE.........pag. 4
CAPITOLUL 2. FINANTARI PE TERMEN
MEDIU SI LUNG ...pag.7
2.1. imprumutul obligatarpag.8
2.1.1. imprumutul obligatar privat........pag.8
2.1.2. imprumutul obligatar public........pag.9
2.2. imprumutul de la institutii financiare
de specialitate............pag.9
2.3. Credite bancare pe termen mijlociu......pag.10
2.3.1. Credite pe termen mijlociu
mobilizabile....pag.11
2.3.2. Credite pe termen mijlociu
nemobilizabilepag.11
2.3.3. Rambursarea creditelorpag.11
2.4. Leasing - ul .pag.12
2.5. Costul total al capitalului.........pag.13
CAPITOLUL 3. FINANTARI PE TERMEN
SCURT...........pag.15
3.1. Decizia de finantare pe termen scurt .....pag.15
3.2. Resurse de finantare a activelor
circulante...pag.16
3.2.1. Metoda numarului de zile
intirziere.........pag.17
3.2.2. Metoda soldurilor zilnice..............pag.17
3.3. Fondul de rulment......pag.18
3.4. Credite bancare pe termen scurt............pag.18
3.5. Creditarea societatii comerciale si
regiilor autonome.....pag.19
3.5.1. Credite de trezorerie.......pag.20
3.5.2. Credite pentru stocuri,
cheltuieli si alte active....pag.20
3.5.3. Credite pentru stocuri sezoniere..pag.20
3.5.4. Credite pentru nevoi temporare....pag.21
3.6. Plasamente pe termen scurt.......pag.21

CAPITOLUL 4. FONDUL DE RULMENT.............pag.23
4.1. Conceptul de FR ........pag.23
4.1.1. Fondul de rulment brut (FRB).....pag.25
4.1.2. Fondul de rulment net (FRN).......pag.25
4.1.3. Fondul de rulment propriu (FRP)pag.26
4.1.4. Fondul de rulment strain (FRS)...pag.26
4.2. Corelatii ale fondului de rulment net.....pag.26
4.2.1. F.R. net neutru pag.27
4.2.2. F.R. net pozitiv pag.28
4.2.3. F.R. net negativ .............pag.29
4.3. Politica fondului de rulment ...pag.32
4.3.1. Prima strategiepag.33
4.3.2. A doua strategie ............pag.33
4.3.3. A treia strategie .............pag.34
CAPITOLUL 5. FONDUL DE RULMENT -
LICHIDITATI ...........pag.36
5.1. Definirea fondului de rulment -
lichiditati pag.36
5.2. Calculul fondului de rulment -
lichiditati pag.37
5.3. Semnificatia financiara a fondului
de rulment - lichiditati .......pag.38

CAPITOLUL 6. TIPURI , COMPARATII ANALIZE
SI INDICATORI AI FONDULUI DE
RULMENT .............pag.41
6.1 Tipuri de fond de rulment .....pag.41
6.1.1. F.R. previzionat ..........pag.41
6.1.2. F.R. real ........pag.41
6.2. Compararea F.R. ...pag.41
6.3 . Analiza diagnostica a modelului
de fundamentare a marimii
antecalculate a F.R. ..........pag.42
6.4. Fondul de rulment real total pag.43
6.5. Indicatori ..pag.46
6.5.1. F.R. net global .............pag.46
6.5.2. N.F.R - ul .....pag.48
6.5.3. Trezoreria neta ............pag.48
6.6. Analiza corelatiei fondului de rulment
cu activele circulante ..........pag.52

STUDIU DE CAZ LA S.C. ANCONA ...pag.59
CONCLUZII SI PROPUNERI pag.74

BIBLIOGRAFIE ........pag.77

Alte date

?Necesarul fondului de rulment ?

CAPITOLUL 1.

INTRODUCERE

„Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a starii de performanta financiara a intreprinderii la inchiderea exercitiului. Ea isi propune sa stabileasca punctele tari si punctele slabe ale gestiuni financiare , in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si de dezvoltare intr-un mediu concurential ”.

Bilantul contabil constituie principala sursa informationala pe baza caruia se face analiza financiara. Din componentele bilantului contabil , fiecare are un anumit sir in analiza financiara.

Din punct de vedere financiar , fiecare element activ reprezinta o reducere de fonduri banesti , in vederea constituirii unei structuri de productie , adecvate intentiilor productive ale intreprinzatorilor. Elementele de activ sunt structurate , dupa gradul lor de lichiditate , in intentia de a obtine cea mai operativa recuperare a capitalurilor investite si o rentabilitate ridicata. În bilant se inscriu , mai intai , activele cele mai putin lichide ( cu perioada cea mai mare de recuperare ) : imobilizari necorporale , corporale si financiare. Acestea se mai numesc si alocatii permanente.

Se inscriu apoi activele circulante , mult mai lichide decat imobilizarile , din care cauza sunt numite si alocari ciclice , in cele din urma se inscriu eventualele pierderi , care se asimileaza cu o diminuare de capitaluri proprii.

Pasivul bilantului reflecta , din punct de vedere financiar , sursele de provenienta a capitalurilor proprii si imprumutate. Ele sunt structurate dupa gradul de exigibilitate.

Datoriile pe termen scurt sunt cele mai exigibile ,ele sunt contractate pentru necesitati de productie si le intalnim , adesea , sub denumirea de datorii de exploatare.

Alocarile permanente ( in imobilizari ) sunt , in principiu , acoperite din surse permanente (capitaluri proprii si datorii financiare). Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti ,cu atat intreprinderea dispune de o marja de securitate , care o pune la adapost de evenimentele neprevazute.

Acest surplus de surse permanente , angajat de ciclul de finantare al investitiilor , poate fi „rulat” pentru reinnoirea stocurilor si creantelor. Aceasta utilizare potentiala a marcat si denumirea lui , si anume acea a fondului de rulment. El este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului finantarii pe termen scurt.

Faptul ca fondul de rulment se determina prin calcul , nefiind in bilant un post distinct , este o consecinta a gestiunii globale a resurselor unitatilor patrimoniale , fara a se separa de resursele de investitii de cele de productie. Utilizarea globala , fara destinatii prestabilite a resurselor da unitatii in cauza libertatea de a aloca resurse acolo unde este nevoie de finantare. Aceasta libertate trebuie sa fie insotita de o mare responsabilitate in ceea ce priveste politica de finantare a activitatii pentru a asigura dezvoltarea echilibrata a tuturor sectoarelor de activitate. Astfel , nu pot fi neglijate necesitatile de finantare a investitiilor ( cu efecte benefice in timp ) in favoarea necesitatilor de finantare a productiei ( cu efecte imediate ) , deoarece se afecteaza strategia de dezvoltare a unitatii in raport cu o economie concurentiala.

Fondul de rulment pozitiv reprezinta resurse permanente mai mari decat utilizari permanente , ceea ce duce la utilizarea resurselor permanente pentru finantarea activelor circulante.

Fondul de rulment negativ reflecta absorbirea unei parti din resursele temporare sau ciclice pentru finantarea unor utilizari permanente.

Multi analisti financiari apreciaza ca fondul de rulment reprezinta cel mai important indicator al echilibrului financiar al intreprinderii. În cele din urma , el este rezultatul arbitrajului intre finantarea pe termen lung si finantarea pe termen scurt.

CAPITOLUL 2.

FINANT?RI PE TERMEN LUNG SI MEDIU

Finantarile pe termen lung prin indatorare sunt in toate cazurile , finantari extreme, in sensul ca sursele vin din afara entitatii imprumutate. Ele pot fi realizate atat sub forma directa , prin care agentii economici cu necesitati de finantare se imprumuta pe piata financiara direct de la cei care au lichiditati de plasat , cat si in mod indirect , cand intre detinatorii de lichiditati si cei cu necesitari de finantare apar intermediarii financiari sub forma bancilor si a altor institutii nebancare.

2.1. Împrumutul obligatar

Apelul la economiile publice sau imprumutul obligatar este un contract de credit incheiat intre o masa de creditori si un singur debitor , o modalitate de procurare de resurse financiare pe termen lung si intr-un cuantum ridicat , necesar configurarii cresterii economice si respectiv unor obligatii de plati asumate imprumutul obligatoriu este accesibil marilor societati pe actiuni sau statului.

2.1.1. Împrumutul obligatar privat

Pentru a emite un imprumut obligatar , societatea pe actiuni trebuie sa aiba cel putin doi ani de existenta si doua bilanturi legal aprobate de organele fiscale , sa ofere garantii obligatarilor. Decizia de emisiune de obligatiuni revine consiliului de administratie al societatii pe actiuni sau AGA cu o majoritate de cel putin doua treimi.

Împrumutul obligatar prezinta avantajul esential ca remuneratia (cupoanele) se deduce din profitul impozabil , facandu-l mai accesibil .

Împrumuturile obligatare se pot emite fie individual , de catre societati comerciale puternice , fie grupat. Aceasta a doua varianta poate avea loc prin asocierea mai multor agenti economici care sa garanteze solidar imprumutul sau prin intermediul unor institutii sau organisme de plasament colectiv , constituite ca societati anonime, care repartizeaza fondurile receptionate sub forma de credite intreprinderilor aderente cu nevoi de finantare.

Împrumutul obligatar grupat prezinta avantajul pentru emitant ca suporta costuri administrative mai reduse , intrucat o parte a cheltuielilor este repartizata intreprinderilor imprumutate.

2.1.2. Împrumutul obligatar public

Alaturi de indatorare pe termen scurt prin bonuri de tezaur , statul recurge la piata financiara si in scopul imprumuturilor pe termen lung. În tarile cu economie de piata statul este principalul emitent de obligatiuni. Apelul la economiile publice poate fi lansat pe piata interna sau pe pietele financiare eterne. Durata de viata a unui imprumut obligatar a capatat , in ultimul timp , tendinta de reducere , determinata de marea fluctuatie a ratei dobanzii , dar si de aversiunea subscriitorilor fata de lichiditate.

Obligatiunea este un titlu de credit pe termen lung emis de catre o societate pe actiuni , o societate guvernamentala sau municipala , a carei rambursare este , in mod obisnuit , garantata prin bunuri patrimoniale sau ipoteci.