Pagina documente » Drept » Nerespectarea regimului armelor si munitiilor

Despre lucrare

lucrare-licenta-nerespectarea-regimului-armelor-si-munitiilor
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-nerespectarea-regimului-armelor-si-munitiilor


Cuprins

Planul lucririi
Cap.I Noiiuni introductive 1
1.1. Aspecte generale referitoare la
infraciiuni privitoare la regimul stabilit
de lege pentru unele activitiii 1
1.2. Scurt istoric al incriminirii
infraciiunii de nerespectare a regimului
armelor ii muniiiilor 3
Cap. II Elemente constitutive ale infraciiunii
de nerespectare a regimului armelor ii muniiiilor 6
2.1. Aspecte generale 6
2.1.1. Noiiuni ii definiiie 6
2.1.2. Obiectul juridic special 7
2.1.3. Obiectul material 8
2.1.4. Subiectul infraciiunii 10
2.2. Structura ii coniinutul juridic al
infraciiunii 13
2.2.1. Latura obiectivi 13
A. Elementul material 13
B. Urmare imediati 32
C. Legitura de cauzalitate 33
2.2.2 Latura subiectivi 35
2.2.3. Coniinutul variantelor agravante 39
2.3. Forme, modalitiii, sanciiuni 42
2.3.1. Formele infraciiunii 42
2.3.2. Modalitiiile infraciiunii 45
2.3.3. Sanciiunile infraciiunii 47
2.4 Explicaiii complementare 47
Cap.III Aseminiri ii deosebiri intre infraciiunile
care aduc atingerea unor activitiii de interes
public sau reglementate de lege 52
3.1. Aseminiri ii deosebiri intre
infraciiunile previzute in titlul VI Cod penal 52
3.2. Aseminiri ii deosebiri intre
infraciiunile previzute in cap. IV,
din titlul VI Cod penal 55
CAP. IV Corelaiia intre infraciiunea de
nerespectare a regimului armelor ii
muniiiilor ii infraciiunea de contrabandi
ii infraciiunea de terorism 59
4.1.Corelaiii intre infraciiunea de
nerespectare a regimului armelor ii a
muniiiilor ii infraciiunea de contrabandi 59
4.2. Corelaiii intre infraciiunea de
nerespectare a regimului armelor ii
muniiiilor ii infraciiunea de terorism. 62
Cap.V Aspecte de drept comparat 65
Cap. VI Concluzii 67

EXTRAS DIN DOCUMENT

?{p}

{p}

?

Cap.I Notiuni introductive

1.1. Aspecte generale referitoare la infractiuni privitoare la regimul stabilit de lege

pentru unele activitati.

În titlul VI, din partea speciala a Codului penal, prin folosirea consecventa a criteriului adoptat de sistematizare a partii speciale, autorii Codului penal din 1969 au inclus infractiunile care, dupa cum arata denumirea lor, aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege. Aceste infractiuni, desi sunt numeroase si de o mare varietate, au fost totusi incluse intr-un titlu unic, deoarece ele prezinta o trasatura esentiala comuna, constand in aceea ca, prin savarsirea lor, se aduce atingere unor relatii sociale de aceeasi natura, relatii care privesc buna desfasurare a activitatii unitatilor publice sau de interes public, infaptuirea jurisdictiei, siguranta circulatiei pe caile ferate, regimul stabilit pentru anumite activitati reglementate de lege [1 - Octavian Loghin, Tudorel Toader, Drept penal roman, partea speciala, Casa de editura si presa “ªansa” S.R.L., Bucuresti, 1994, pag.316]. Acest element comun si fundamental uneste toate aceste numeroase si variate infractiuni, justificand tratarea lor unitara in cadrul aceluiasi titlu al partii speciale.

Grupul de infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege, a fost sistematizat in patru subgrupuri, corespunzand fiecare unui capitol distinct: primul capitol privitor la infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul; al doilea capitol privind infractiunile care impiedica infaptuirea justitiei; al treilea capitol, referitor la infractiuni contra circulatiei pe caile ferate; al patrulea capitol

cuprinde infractiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activitati reglementate de lege.

Normele de incriminare cuprinse in titlul VI al Codului penal, partea speciala, nu si-au pastrat toate formularile initiale, ele suferind in decursul timpului unele modificari; cele mai importante s-au adus prin urmatoarele acte normative: Decretul nr.154 din 1970, Legea nr.6 din 1973, Decretul nr.365 din 1976, Decretul-lege nr.1 din 1989, Decretul-lege nr.12 din 1990 [2 Decretul lege nr.12/1990 a intrat in vigoare la 10 ianuarie 1990 si priveste abrogarea si modificarea unor dispozitii din Codul penal si din Codul de procedura penala.], Legea nr.20 din 1990 [3 Legea nr.20/1990 a intrat in vigoare la 6.08.1990 si priveste protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite.], Legea nr.65 din 1992 [4 Legea nr.65/1992 a intrat in vigoare la 08.07.1992 si priveste modificarea si completarea Codului penal, privind unele fapte de coruptie.], Legea nr.17 din 1996 [5 Legea nr.17/1996 a intrat in vigoare la 10.05.1996 si priveste regimul armelor de foc si al munitiilor.], iar altele sunt prevazute in Legea de modificare a Codului penal [6 Legea nr.140/1996 a intrat in vigoare la 14.11.1996 si priveste modificarea si completarea Codului penal.].

Constitutia Romaniei din 1991 cuprinde norme cu caracter de principii care trebuie avute in vedere si la aplicarea dispozitiilor incriminatoare prevazute in titlul VI al Codului penal, partea speciala.

Astfel, au relevanta pentru materia tratata dispozitiile constitutionale referitoare la drepturile si libertatile cetatenilor, prevazute in titlul II din Constitutie, cum ar fi: principiul inscris in art.15 care prevede ca: “Cetatenii sunt egali in fata legii si autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. Nimeni nu este mai presus de lege”; principiul inscris in art.21 care prevede accesul liber la justitie, in sensul ca orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime, nici o lege neputand ingradi exercitarea acestui drept; principiul inscris in art.23 care consacra libertatea individuala, prevazand ca: “Libertatea individuala si siguranta personala sunt inviolabile. Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazuta de lege. Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii”. [7 Gheorghe Nistoreanu, Vasile Dobrinoiu, Ioan Molnar, Ilie Pascu, Alexandru Boroi, Valerica Lazar, Drept penal, partea speciala, Editura “Continent XXI”, Bucuresti, 1995, p.297]

În legatura cu autoritatea judecatoreasca Constitutia Romaniei prevede, de asemenea, ca: Justitia se infaptuieste in numele legii. Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii” [8 Art.123 din Constitutia Romaniei]. “Justitia se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege” [9 Alin.1, art.125, din Constitutia Romaniei].

Cunoasterea acestor principii este hotaratoare pentru o buna intelegere si aplicare a prevederilor legii penale in general si a dispozitiilor din titlul VI, al partii speciale a Codului penal, indeosebi.

1.2. Scurt istoric al incriminarii infractiunii de

nerespectare a regimului armelor si munitiilor

Sub imperiul Codului penal de la 1864, regimul armelor era reglementat prin Legea din 21 decembrie 1921. Acesta lege a fost inlocuita ulterior de Legea din 24 iulie 1941.

Codul penal Mihai I [10 Codul penal Mihai I a intrat in vigoare la 01.01.1937], publicat in Monitorul Oficial nr.65 din 18 martie 1936, in capitolul III - “Atatari, instigari si alte delicte contra linistei publice” - in art.335 prevedea:

“Acela care, in mod clandestin, fabrica, strange, transporta sau pastreaza arme, munitii de orice fel, masini infernale, explozibile omoratoare sau incendiatoare, in scop de a le intrebuinta, el insusi, sau a le da facatorilor de rele pentru savarsirea de crime sau delicte, comite delictul de inlesnire a infractiunilor contra linistei publice si se pedepseste cu inchisoare corectionala dela unu la cinci ani si amenda dela 2.000 la 10.000 lei, intrucat nu s-au comis infractiuni lovite de lege cu pedepse mai mari”.

În Monitorul Oficial nr.20 bis, din 21.01.1941, a fost publicat Decretul-lege nr.142 privitor la depunerea armelor, munitiilor, explozibililor de orice categorie si a permiselor de port-arma, precum si pentru interzicerea intrunirilor si adunarilor de orice fel. Patru zile mai tarziu, si anume in Monitorul Oficial nr.12 bis, din 25.01.1941, s-a publicat Decretul-lege nr.145 pentru completarea dispozitiilor art.1, din Decretul-lege nr.142/1941. Ulterior s-a acordat un nou termen pentru depunerea armelor, munitiilor si explozibilelor, prin Decretul-lege nr.122, publicat in Monitorul Oficial nr.103 din 04.05.1941.

Cateva luni mai tarziu, in Monitorul Oficial nr.173, din 24.07.1941, a fost publicata Legea nr.677 asupra portului si vanzarii armelor.

Regimul armelor si munitiilor a fost apoi reglementat prin Decretul nr.61 din 1959, privind regimul armelor si munitiilor si a materialelor explozive, care a inlocuit Decretul nr.163 din 1950, pentru detinerea, portului si vanzarea armelor si munitiilor, precum si transportul explozibililor, cu modificarile ulterioare.

În acest decret erau prevazute, in capitolul III, ca infractiuni diferite fapte prin care se incalcau dispozitiile privind detinerea, portul, transportul, instrainarea sau dobandirea de arme sau munitii, ca si nedepunerea intr-un anumit termen a armei, de catre cei carora li s-a retras permisul sau li s-a respins cererea pentru prelungirea valabilitatii. În art.17 si art.171 (introdus in 1960) erau prevazute pe langa agravante stabilite de noul Cod penal si alte agravante care nu au corespondent in codul actual.

Prin intrarea in vigoare a noului Cod penal [11 Codul penal actual a fost adoptat la 21.06.1968 si a intrat in vigoare la 01.01.1969] dispozitiile din Decretul nr.61 din 1959, care isi au corespondent in art.279 din noul cod, au fost abrogate implicit la aceea data. Decretul nr.61, din 1959, a fost insa abrogat expres prin Decretul nr.367, din 1961, privind regimul armelor, munitiilor si a materiilor explozibile (art.61), la data de 26 noiembrie 1971.

În Monitorul Oficial nr. 74, din 11 aprilie 1996, s-a publicat Legea nr.17 privind regimul armelor de foc si al munitiilor, care a intrat in vigoare la 30 de zile de la publicarea ei [12 Alin.1, art.86, din Legea nr.17/1996].

Prin intrarea in vigoare a Legii nr.17 din 1996 s-a abrogat expres Decretul nr.299 din 1979, privind paza armata a pepinierelor piscicole din Delta Dunarii, Hotararea Consiliului de Ministri nr.1369 din 1971, privind unele masuri in legatura cu regimul armelor si munitiilor si pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la acest regim, cu modificarile ulterioare, precum si Decretul nr.367 din 1971, referitor la regimul armelor si munitiilor [13 Alin.2, art.86, din Legea nr.17/1996

].

Cap. II Elemente constitutive ale infractiunii de nerespectare a regimului armelor si munitiilor

2.1. Aspecte generale