Pagina documente » Stiinte Economice » Ocuparea fortei de munca

Despre lucrare

lucrare-licenta-ocuparea-fortei-de-munca
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-ocuparea-fortei-de-munca


Cuprins

CUPRINS :
Capitolul 1
Teorii si tendinte privind munca, forta de munca si ocuparea acesteia in contextul actual si de perspective.
1.1. Despre munca in general 1
1.2. Functiile si trasaturile pietei muncii 10
1.3. Cererea si oferta de forta de munca 20
1.4. Scenarii privind ocuparea fortei de munca si somajul 28
Cap. 2 - Caracterul dinamic al migratiei fortei de munca
pe plan international cit si in Rominia
2.1. Factorii ce antreneaza migratia fortei de munca 51
2.1.1. Tendinta de globalizare a pietei muncii 55
2.1.2. Tranzitia de la economia centralizata la economia de piata 59
Cap. 3 Politici curente si de perspectiva de reducere a migratiei fortei de munca
3.1. Ocuparea fortei de munca 63
3.2. Necesitatea unei pregatiri adecvate a fortei de munca 67
3.3. Analiza utilizarii fortei de munca 69
1

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Capitolul 1

Teorii si tendinte privind munca, forta de munca si ocuparea acesteia in contextul actual si de perspective.

1.1. Despre munca in general

Orice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul de productie capital, cu inca un factor esential, factorul munca. Acest factor se procura prin intermediul pietei, piata muncii constituindu-se astfel, intr-un subsistem al economiei de piata.

Pe aceasta piata functioneaza cererea si oferta, se formeaza un pret, dar toate acestea se manifesta in functie de specificul determinat de obiectul tranzactiilor de pe aceasta piata.

In cadrul pietei muncii se intalnesc cei ce poseda factorul de productie capital cu cei care detin factorul de productie munca.

Piata muncii este influentata de factori de ordin demografic, social-politic, psihologic etc.

Factorul demografic influeneteaza in mod special oferta de munca, populatia tarii fiind “rezervorul” care alimenteaza permanent aceasta piata. Dar, pe piata muncii, subiectii ofertanti nu sunt toti cetatenii unei tari. in primul rand trebuie luat in consideratie factorul varsta, cele doua limite inferioare si superioare, ceea ce contureaza notiunea de “populatie apta de munca”

Pentru analiza economica, o mare importanta o prezinta structurarea pietei muncii, ea permitand cunoasterea proportiilor in care se folosesc resursele de munca, ca urmare a repartizarii lor, in functie de cerere si oferta, pe diferite ramuri si subansambluri ale activitatii economice: agricultura, industrie, servicii etc., ceea ce indica nivelul tehnologic din economia tarii si in general, gradul ei de dezvoltarte economica.

Principalul scop urmarit pe piata muncii este ajungerea la o stare de echilibru intre principalele componente. in momentul in care nu se atinge stare de echilibru apare fenomenul de somaj.

Analiza acestui fenomen, cauzele si modalitatile de combatere prezinta un mare interes pentru intreg sistemul economic al unui stat.

Premisele teoretice ale analizei pietei muncii sunt: munca si rolul ei in dezvoltarea social-economica, teoria pietei si a preturilor in general.

Piata muncii functioneaza dupa acelasi mecanism ca si piata unui bun. Structurile ei pot fi analizate sub forma tuturor modelelor si tipurilor de piata: concurenta perfecta, monopol, monopson, monopol-monopson, concurenta monopolistica, oligopol, oligopson, oligopol-oligopson. Totodata, fiind principala componenta a pietei factorilor, structurile si principiile de functionare sunt asemanatoare cu cele ale celorlalte componente, piata resurselor naturale si piata capitalului. Ca si aceste componente, piata muncii asigura derularea fluxurilor reale si monetare, desfasurarea proceselor de productie, distribuire si consum. Dar, avand in vedere ca in cadrul posesorilor de factori ponderea cea mai mare o detin lucratorii salariati, ca salariul are cea mai mare pondere in totalul veniturilor realizate, piata muncii determina in ultima instanta volumul si structura bunurilor produse, precum si procesul de distribuire a acestor bunuri.

In general, piata muncii reprezinta spatiul economic in care tranzactioneaza in mod liber utilizatorii de munca (detinatorii de capital) in calitate de cumparatori si posesorii resursei de munca, in calitate de vanzator, in care, prin mecanismul pretului muncii al concurentei libere intre agentii economici, al altor mecanisme specifice se ajusteaza cererea si oferta de munca.

Intr-o formulare restransa, piata muncii este expresia reglarii cererii si ofertei de munca prin deciziile libere ale agentilor economici

Agentii economici [1V. Ionescu, E. Gavrila, - “Elemente de Macroeconomie”, Bucuresti, Editura Economica, 1999. ] intalniti pe piata muncii sunt:

a) ofertantii, respectiv cei ce ofera marfa reprezentata de capacitatea de munca si competenta profesionala, contra unui anumit pret stabilit de piata;

b) cumparatorii, adica intreprinderile care au nevoie de munca, intr-o anumita cantitate si structura profesionala, pentru a-si desfasura activitatea si pentru care sunt dispusi sa plateasca pretul specific-salariul;

c) intermediarii, care pot fi oficiile de plasare, specializate intr-o gama larga de servicii, prin intermediul carora ofertantii sunt pusi in contact cu cumparatorii de munca si care, evident, pentru serviciile lor solicita un pret.

Rezultatul tranzactiei pe piata muncii se materializeaza in contractul de angajare si in salariu. Deci, piata fortei de munca sau a factorului munca este constituita din indivizi care cumpara si vand forta de munca si din angajamentele care fac posibila desfasurarea acestor activitati.

Acesti indivizi beneficiaza de timp liber si de timp de munca. Din punct de vedere economic timpul liber reprezinta timpul cheltuit in alte activitati decat cea economica(munca). in timp ce primul permite dezvoltarea personalitatii umane, timpul alocat muncii permite obtinerea venitului, ce este folosit pentru acoperirea trebuintelor de consum. La randul sau, venitul este impartit intre consum si economii, care la randul lor include in final si investitii productive.

In functionarea oricarei economii, piata muncii indeplineste o serie de functii:

? a asigura alocarea resurselor de munca in concordanta cu

volumul si structura cererii de munca;

? indeplineste o functie productiva ce asigura combinarea a doi

factori de productie, capitalul si munca, ce se afla in proprietatea unor agenti economici diferiti;

? o alta functie este cea distributiva, deoarece prin mecanismele

ei influeneteaza modul de formare si repartizare a veniturilor specifice pentru factorii de productie combinati: salariul si profitul. Pe langa aceste functii piata muncii mai indeplineste si unele functii de natura mixta, economico-sociale, prin intermediul carora contribuie la asigurarea de locuri de munca, la protectia sociala, s.a.m.d., cat si la orientarea profesionala , la reconversia, recalificarea si la reintegrarea mainii de lucru.

Piata muncii (cererea si oferta de munca) se desfasoara in trepte sau faze.

Intr-o prima faza are loc formarea conditiilor generale de angajare a salariatilor (se manifesta tendinta de formare a salariilor la nivel macroeconomic sau pe segmente mai mari de piata).

In continuarea acesteia, urmatoarea faza are loc la intalnirea in termeni reali a cererii si a ofertei, intalnire in baza conditiilor concrete ale firmelor si salariatilor (potentiali).

Oferta de munca constituie deci acele resurse de munca, ce se incadreaza in categoria de oferta pe baza criteriului remunerarii. Aceasta se manifesta prin cerere de locuri de munca salariata, in angajarea ca salariati.

Cererea de munca pleaca de la nevoia de servicii-munca din partea utilizatorilor acesteia, dar conditia esentiala a transformarilor de munca in cererea de munca este remunerarea sau salarizarea ; aceasta se concretizeaza in oferta de locuri de munca salariate.

Cererea si oferta de munca sunt intr-o relatie de interdependenta cu dezvoltarea economico-sociala, de amploarea si structurile activitatilor economice si ale actiunilor sociale si, pe de alta parte, de fenomenele si procesele social demografice. Aceste inter dependente multiple sunt sugerate de urmatoarea schema [1 N.Dobrota, “Economie politica’, Bucuresti, Editura Economica, 1997, pag. 384.]:

Oferta anului

Reducere 2020