Pagina documente » Stiinte Economice » Oferta si cererea de marfuri la nivelul societatii comerciale (S.C. XYZ S.R.L., Timisoara)

Despre lucrare

lucrare-licenta-oferta-si-cererea-de-marfuri-la-nivelul-societatii-comerciale-s.c.-xyz-s.r.l.-timisoara-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-oferta-si-cererea-de-marfuri-la-nivelul-societatii-comerciale-s.c.-xyz-s.r.l.-timisoara-


Cuprins

CUPRINS:
pag.
CAPITOLUL I: COMERTUL - RAMURA ECONOMIEI
NATIONALE 7
1.1. Rolul si importanta activitatii de comert 7
1.2. Formele activitatii de comert 7
CAPITOLUL II: ANALIZA OFERTEI SI CERERII DE
MARFURI REALIZATE DE
S.C. COSIMETAL S.R.L. 15
2.1. Istoricul societatii comerciale Cosimetal S.R.L. 15
2.2. Obiectul de activitate al S.C. Cosimetal S.R.L. 16
2.3. Piata agentului economic 17
2.3.1. Oferta de marfuri la S.C. Cosimetal S.R.L. 18
2.3.2. Cererea de marfuri la S.C. Cosimetal S.R.L. 20
2.3.3. Gestionarea stocurilor 27
2.3.4. Principalii concurenti 33
2.4. Mijloacele si tehnicile de comunicare folosite in activitatile
promotionale la nivelul S.C. Cosimetal S.R.L. 33
2.5. Analiza situatiei economico - financiare a S.C. Cosimetal S.R.L. 34
2.6. Analiza bilantului anual la nivelul S.C. Cosimetal S.R.L. 35
CAPITOLUL III: ESTIMAREA VOLUMULUI ViNZARILOR
FOLOSIND METODE
STATISTICO-MATEMATICE 38
CAPITOLUL IV: CONCLUZII SI PROPUNERI 42
ANEXE: ANEXA 1 44
ANEXA 2 45
ANEXA 3 50
BIBLIOGRAFIE 51

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL I

COMERTUL – RAMURA ECONOMIEI NATIONALE

1.1. Rolul si importanta activitatii de comert

În societatea moderna intreaga viata economica se intemeiaza pe schimb, pe relatii de vanzare-cumparare. Prin intermediul schimbului, bunurile produse intra in consumul intermediar sau final, satisfacand nevoile membrilor societatii.

Comertul este forma principala de schimb in economie, fiind rezultatul dezvoltarii istorice a acestuia. De aceea, pentru a defini natura sa, este necesar sa se cerceteze categoriile economice legate de schimb si sa se evidentieze dependenta formelor de manifestare de conditiile concrete de aparitie si de dezvoltare a lor.

În teoria si practica economica, comertul are o dubla acceptie:

a) de categorie economica, de expresie teoretica a unor relatii intre oameni, respectiv a relatiilor de schimb dintre producatori si consumatori;

b) de ramura a economiei nationale, adica un ansamblu de activitati omogene, desfasurate de agenti economici specializati, care se ocupa permanent cu schimbul de marfuri pe baza diviziunii sociale a muncii.

Comertul cuprinde relatiile de cumparare-vanzare efectuate de persoane sau intreprinderi specializate in asemenea acte, cu scopul de a intermedia schimbul dintre producatori si consumatori. Ea este, deci, o activitate profesionalizata in acte de schimb si reprezinta, ca natura economica, o forma a schimbului de marfuri in economie, o forma a circulatiei de marfuri.

Comertul s-a separat, ca activitate aconomica distincta in societate, in momentul in care schimbul de produse nu a mai putut fi infaptuit de producatorii insisi datorita amplorii sale.

Comertul este o ramura a economiei nationale, adica un ansamblu de activitati omogene, delimitate de paba diviziunii sociale a muncii si desfasurate de agenti economici specializati.

Ramura comertului cuprinde activitatea agentilor economici, persoane fizice si juridice, care intermediaza schimbul intre producatori si revanzarea catre consumatorii productivi sau individuali, cu scopul obtinerii unui venit (profit).

Preluarea de catre agentii comerciali a functiilor circulatiei de la agentii producatori este un aspect al diviziunii sociale a muncii, ei reusind ca agentii specializati sa infaptuiasca pentru cele mai multe bunuri circulatia acestora in conditii de eficienta superioara.

1.2. Formele activitatii de comert

Modul de manifestare a ofertei si cererii, precum si conditiile de circulatie a produselor au determinat separarea comertului in subramuri, fiecare cuprinzand in structura ei categorii diverse de agenti economici specializati in circulatia unei grupe sau subgrupe de produse. Se disting astfel trei subramuri de comert: comert cu mijloace de productie industriale, cu produse agricole si comert cu bunuri de consum individual.

a) Comertul cu mijloace de productie industriale cuprinde activitatea agentilor comerciali specializati in cumpararea si vanzarea de bunuri industriale destinate consumului intermediar productiv (piese de schimb, produse chimice, materiale de constructie, furnituri etc.). Aceste bunuri se fabrica in mod obisnuit de mai multi producatori si se vand unui numar mare de beneficiari, fapt pentru care a aparut necesitatea mijlocirii relatiilor dintre ei de catre un comerciant.

Comertul cu mijloace de productie industriale este, prin natura participantilor, un comert relativ inchis, numarul acestora fiind restrans, iar relatiile au un grad ridicat de normalizare. Circulatia marfurilor este in principal en gros, desfasurandu-se prin depozite, cu mijloace mecanizate datorita posibilitatilor largi de pachetizare si containerizare pe care le presupune sortimentul.

b) Comertul cu produse agricole, se exercita de catre agenti economici specializati in circulatia produselor agricole care cumpara produse de la producatorii agricoli (micii producatori, asociatii sau cicietati agricole) si le vand fabricilor pentru desfacerea lor de catre populatie.

Ca si in cazul produselor industriale, o parte din produsele agricole destinate consumului industrial (plantele tehnice si unele produse animaliere) se desfac de catre producator prin relatii directe cu fabricile de prelucrare. De asemenea, producatorii vand direct produse populatiei in pietele orasenesti, targuri, la domiciliul acestora, deci fara prezenta relatiilor de intermediere ale comertului. Marfurile au un grad riicat de perisabilitate, ceea ce determina cheltuieli mai mari cu circulatia, pastrarea si conservarea produselor, cu consecinte in final asupra preturilor care cunosc o variabilitate in cursul anului.

c) Comertul cu bunuri de consum individual (de larg consum) se desfasoara de catre agenti economici specializati, care cumpara marfuri in partizi mari de la fabrici si le revand altor comercianti, care le desfac apoi in partizi mici catre consumatorii individuali. Cumpararea de la fabrici se face in multe cazuri si direct de catre comerciantii care vand cu amanuntul. Vanzarea se face prin reteaua larga de magazine din cuprinsul localitatilor sau prin mijloce de comunicatii intre consumator si comerciant (comertul prin corespondenta, televanzarea). O parte din unitatile comerciale apartin si producatorilor care isi desfac astfel direct produsele, conditie izvorata din cerintele eficientei.

Marea varietate a marfurilor care intra in circulatia bunurilor de consum a determinat specializarea acestei subramuri de comert pe domenii mai restranse privind grupe sau subgrupe de marfuri.

Comertul cu bunuri de larg consum este caracterizat prin numarul foarte mare de relatii ale agentilor economici cu furnizorii de marfuri si cu masa consumatorilor anonimi. Cererea este foarte diversificata, formata sub influenta a numerosi factori obiectivi (venituri, pretiri, particularitati demografice etc.) si subiectivi (comportament de consum) cu variatii sezoniere care impun conditii specifice de corelare a ofertei cu cererea sub aspectul retelei comerciale, formelor de vanzare, sezonului comercial.

Comertul se delimiteaza dupa cadrul teritorial in care se desfasoara in comert interior si comert exterior.

a) Comertul interior cuprinde relatiile de intermediere a schimbului si respectiv activitatea agentilor economici specializati in asemenea acte din interiorul tarii cu capital autohton sau strain. Actele de vanzare-cumparare au loc prin intermediul monedei nationale.

b) Comertul exterior cuprinde relatiile de schimb cu strainatatea, relatii de export-import, efectuate de agenti economici specializati in asemenea acte. Relatiile au loc prin intermediul monedei nationale si monedelor tarilor partenere. Alaturi de agentii specializati in acte de comert exterior, la infaptuirea schimbului cu strainatatea participa si producatorii prin relatiile directe cu firmele straine.

Desi, in princpiul, agentii comerciali din economia nationala sunt specializati in una din cele 2 forme de comert, ei pot participa la ambele categorii de relatii. Aceasta posibilitate este obiectiv ceruta de insasi necesitatea stabilirii unei corelatii dinamice dintre cerere si oferta si cerere in toate fazele pietei.

Comertul are o contributie calitativa la realizarea marfurilor si prin accelerarea acestui proces, a vitezei de circulatie a marfurilor. Micsorand timpul de circulatie a marfurilor prin concordanta dintre cerere si oferta si rapiditatea cu care vehiculeaza produsele la consumator, comertul contribuie la accelerarea ritmului de productie si la sporirea eficintei de ansamblu a proceselor din economie.

Se cunosc doua mari tipuri de comert:

- comertul cu amanuntul

- comertul cu ridicata

A. Comertul cu amanuntul reprezinta o forma a circulatiei marfurilor, a carei functie consta in a cumpara marfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, in general, in cantitati mici si in stare de a fi intrebuintate.

Desfasurand o activitate bine delimitata in procesul distributiei marfurilor, comertul cu amanuntul prezinta si o anumita specificitate data de urmatoarele elemente:

- marfurile care se vand prin comertul cu amanuntul sunt destinate in cea mai mare parte consumului individual;

- vanzarea-cumpararea are loc prin intermediul relatiilor banesti;

- marfurile se desfac in partizi mici, corespunzator consumului unei persoane sau familii intr-o anumita perioada de timp;

- prin vanzarea marfurilor parasesc sfera circulatiei marfurilor intrand in sfera consumului.

Faptul ca prin activitatea desfasurata, comertul cu amanuntul reprezinta o legatura intre consumatori si producatori, fie in calitate de veriga intermediara independenta, fie impreuna cu comertul cu ridicata, generaza o serie de functii specifice ale acestuia, in cadrul circulatiei marfurilor. Între acestea, trei prezinta o importanta mai deosebita:

1) Prima functie a comertului cu amanuntul se refera la faptul ca acesta cumpara marfuri pe care apoi le revinde in cantitati mici. in virtutea acestei functii, comertul cu amanuntul cumpara marfuri in partizi care sa corespunda capacitatii de stocare a fiecarei unitati din reteaua de distributie, partizi care apoi sunt descompuse, marfurile respective fiind puse la dispozitia diferitelor categorii de clienti in cantitati mici si foarte mici, cateodata chiar in limite dimensionare inferioare etalonului de vanzare.

2) Cea de-a doua functie a comertului cu amanuntul are in vedere asigurarea prezentei unitatilor sale in toate zonele, localitatile si punctele populate.

3) Cea de-a treia functie are in vedere asigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de complex, punand la dispozitia populatiei absolut toate produsele realizate de producatorii industriali sau agricoli.

Analiza rolului economic al comertului cu amanuntul trebuie sa plece de la ideea ca vanzarea cu amanuntul este indispensabila in viata economica a unei tari, deoarece prin intermediul acesteia produsele sunt puse la dispozitia consumatorilor, acolo unde acestia se gasesc si sunt oferite potrivit posibilitatilor de cumparare ale acestora.

Oferta anului

Reducere 2020