Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
Introducere pag. 1
Capitolul 1 Generalitati ale operatiunilor de plata moderne
1.1. Caracteristici ale produselor si serviciilor bancare pag. 3
1.2. Scurt istoric al aparitiei si evolutiei cartilor de plata pag. 6
1.3. Cardul pe piata bancara romineasca pag. 9
Capitolul 2 Caracteristici ale sistemului bancar -exemplul Bancpost S.A.
2.1 Bancpost S.A.pe piata bancara romineasca pag. 13
2.2 Structura actionariatului pag. 22
2.3 Structura personalului si organigrama firmei pag. 25
2.4 Caracteristici ale produselor si serviciilor Bancpost S.A. pag. 27
Capitolul 3 Cartile de plata -
- caracteristicile si utilitatea acestora in cadrul operatiunilor de plata
3.1. Tipologia cartilor de plata pag. 30
3.2. Trasaturi specifice ale cartilor de plata pag. 38
3.3. Emiterea si acceptarea cartilor de plata pag. 39
3.4. Eficienta operatiunilor de plata prin intermediul cardurilor pag. 46
3.5. Operatiuni de retragere de numerar pag. 48
Capitolul 4 Sisteme de plata moderne ale Bancpost S.A.
4.1. Distribuitoare automate de numerar pag. 50
4.2. Electronic Founds Transfer at Point Of Sale pag. 52
4.3. Internet Banking pag. 55
4.4. Pachetul de servicii Cont Total pag. 57
4.5. Pachetul de servicii SmartTel(tm)SMS si SmartTel(tm)3 pag. 59
4.6. Studiu de caz asupra cardurilor emise de Bancpost S.A.
- eficienta si relevanta acestora reflectate in operatiunile de plata pag. 63
4.6.1 Carduri de credit pag. 65
4.6.1.1. Visa international - Briliant pag. 73
4.6.1.2. American Express Green si Gold pag. 83
4.6.2 Carduri de debit pag. 86
4.6.2.1. Visa international - Ultra pag. 87
4.6.2.2. Visa international - Suprema pag. 94
4.6.2.3. Visa international - Prospera pag.101
4.6.2.4. Master card international - Millenium pag.105
4.6.2.5. Master card international - Taifun pag.110
4.6.2.6. Master card international - Taifun virtual pag.119
Capitolul 5 Concluzii si propuneri pag.124
Anexe
Bibliografie pag.125

Alte date

?Introducere

O privire de ansamblu asupra economiei mondiale actuale permite evidentierea unor tendinte cum ar fi diversificarea si innoirea rapida a ofertei de marfuri pe fondul cresterii gradului de penetrare a progresului tehnic, mondializarea pietelor si mai ales cresterea exigentelor clientilor.

Precum se poate observa, reforma in sistemul bancar a facut pasi importanti inca din prima faza a tranzitiei. Imaginea actuala a sistemului bancar romanesc a fost conturata in primul rand de deschiderea economiei romanesti, fapt ce a determinat ajustarea sistemelor de operare la standardele si practicile internationale. Bancile s-au dezvoltat si si-au adaptat oferta in functie de cerintele impuse de impactul factorilor exogeni asupra concurentei pe piata financiar-bancara din Romania.

Aceasta se caracterizeza printr-o adevarata revolutie in domeniul informaticii si telecomunicatiilor care aduce modificari radicale in sistemul de plati si compensari interbancare prin trecerea de la instrumentele de plata pe suport hartie la instumentele pe suport electronic si de la operatiunile bancare la ghiseu la platile de la distanta.

Aceste transformari conduc la realizarea dezideratului agentilor economici ca tranzactiile financiare sa se realizeze aproape simultan cu cele economice si dorinta populatiei ca transferurile de fonduri sa se faca aproape instantaneu cu primirea instructiunii de catre banca, ceea ce presupune efectuarea platilor in timp real.

In acest sens, sistemul de plati interbancare din Romania va interconexiona cu sistemele de plati folosite in Uniunea Europeana incepand cu anul 2005, an de referinta prin generalizarea sistemului de plati electronice si prin alinierea, in cea mai mare parte, la sistemul de plati european. Pe fundalul trecerii de la era informatiei la cea a comunicatiei, schimbarile profunde ce au revolutionat aceasta lume se inscriu firesc in miscarea vasta ce afecteaza toate sectoarele de activitate.

Relatiile directe, clasice dintre client si banca sunt structural schimbate atat la nivelul continutului cat si al formei concrete de realizare. Accesul la informatii sau diverse servicii bancare prin telefon, internet, telebanking vor schimba natura raporturilor dintre banca si clientii sai, iar dezvoltarea retelelor de comunicatii vor elimina treptat ghiseul clasic.

În fapt, asistam la inlocuirea bancilor cu ghisee numeroase cu bancile in intregime informatizate, accesibile pe retea 24 de ore din 24, din orice colt al lumii, capabile sa furnizeze orice serviciu specializat in secunda urmatoare.

Daca la prima vedere imaginea pare usor exagerata, dinamica schimbarii in unele sectoare bancare, semnele deja vizibile ale noului din activitatea marilor banci, concurenta exercitata de filialele unor banci-lideri mondiali justifica preocuparea fireasca a profesionistului din domeniu de a sti cum va fi si de a pregati munca sa din viitorul ce tinde sa devina prezent intr-un ritm accelerat.

Aceasta, cu atat mai mult cu cat parcursul spre "banca viitorului" nu e acelasi in toate tarile lumii, particularitatile evolutiei sistemului bancar din fiecare tara fiind, in mod firesc, ancorate in dinamica si specificitatea din sistemul economic national; comuna e insa in toate cazurile profunzimea si amploarea schimbarii.

Varietatea serviciilor oferite e bogata: obtinerea de informatii privind contul personal la vedere, deschiderea unui cont ipotecar, lansarea unui ordin de virament, efectuarea de plasamente, negocierea in direct a unui credit. Toate aceste operatiuni sunt efectuate in conformitate cu legile bancare in vigoare [1 Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei nr. 4/2002 privind tranzactiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la aceste tranzactii, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 503 din 12 iulie 2002 ].

Un rol important in evolutia sistemului bancar romanesc este generat de intreaga schema de functionare a acestuia prin partile sale componente care fac mai facila desfasurarea mecanismului, subliniindu-se atributiile si responsabilitatile din postura de intermediar in transferurile de fonduri si in finalizarea platilor.

Noua tehnologie industriala combinata cu noua tehnologie bancara nu aduc numai oportunitati sporite ci si o productivitate mult mai mare, dar implica si riscuri noi in sistemul de plati interbancare, care necesita strategii specifice si sisteme de securitate sofisticate, uneori cu costuri destul de mari, si care reprezinta o noua provocare pentru sistemul bancar. Aceste perfectionari reduc rolul controlului uman pe parcursul procesarii bancare, dar creste considerabil functia de supraveghere a sistemului, avand in vedere tipurile de risc si principiile de securitate recomandate de organismele de specialitate interne si internationale.

Capitolul 1

Generalitati ale operatiunilor de plata moderne

Adaptarea societatii bancare la realitatea extrem de complexa si dinamica presupune mereu schimbari, uneori extrem de profunde la nivel organizational, tehnic, al profilului profesional. Impactul automatizarii functiilor repetitive produce mutatii profunde si asupra numarului posturilor, a structurii posturilor si in mod deosebit asupra posturilor putin specializate din banci.

Consecintele inovatiei in domeniul bancar sunt: cresterea productivitatii ca urmare a reducerii personalului, cresterea operatiunilor procesate si costurile din ce in ce mai mari pe care le presupune inovarea.

1.1. Caracteristici ale produselor si serviciilor bancare

Serviciile reprezinta corespondentele unor nevoi cel putin la fel de numeroase ca nevoile de bunuri materiale, dar cu un caracter mai complex si mai eterogen. Chiar daca modernizarea modului de lucru si introducerea tratarii automate a datelor nu inseamna obligatoriu suprimarea corespunzatoare a numarului locurilor de munca, de cele mai multe ori lucratorul bancar e confruntat cu schimbarea continutului muncii sale de zi cu zi. Calculatorul a permis la inceput prelucrarea mai rapida a datelor precum si difuzarea imediata a datelor mai multor utilizatori. Crearea si dezvoltarea unor produse financiare sofisticate privind gestionarea riscului, nu ar fi fost posibila fara utilizarea acestuia.

Aparitia bancnotelor si a sistemelor care le deservesc, lucrul in sistem server-client si accesul acestuia din urma, personalizat si automat, la o serie de servicii bancare, automatizarea traficului de plati, sunt numai cateva exemple care sa explice modificarea sistemului bancar. În acest plan, restructurarea e sinonima cu apropierea de client; daca o serie de operatii, clientul le poate face acasa sau la locul de munca prin calculatorul personal, el are nevoie tot mai mult de un interlocutor profesionist capabil sa-l ajute in plasarea economiilor sale in diferite produse financiare, in tara si-n afara ei, gestionarea disponibilitatilor in valuta, gestionarea rezervelor pentru plata mai tarziu a instruirii copiilor sau a unei indemnizatii la pensionare, pentru operarea la bursa sau reprezentarea specializata a intereselor de actionar.

Preocuparea constanta a Bancii Centrale de realizare a unui sistem bancar sigur, modern si competitiv, care sa asigure o buna intermediere si sa genereze incredere publicului, se concretizeaza, intre altele, in monitorizarea sistematica a pietei interne a produselor si serviciilor bancare si a tendintelor inregistrate in sectorul bancar european. Informatiile astfel obtinute sunt valorificate prin elaborarea de studii si analize ce au ca principal obiectiv impulsionarea dezvoltarii produselor si serviciilor bancare pentru care nivelurile inregistrate in prezent pe piata sunt net inferioare in raport cu cele ale pietei potentiale [2 www.bnr.ro “ Studii si analize-Produse si servicii bancare”].

Caracteristicile generale surprind atat elementele specifice sectorului serviciilor in general, cat si elemente strict legate de activitatea bancara si subliniaza:

– caracterul intangibil (intangibilitatea), un serviciu sau produs bancar – de exemplu, utilizarea unui cont bancar – nu poate fi apreciat fizic si nici verificat, probat, inainte de a se proceda la deschiderea sa la o banca si prin utilizare, constatate avantajele (sau dezavantajele) pe care le prezinta pentru client;

– individualitatea are in vedere faptul ca pentru un produs bancar dat exista posibilitatea individualizarii sale corespunzator nevoilor/cerintelor fiecarui client. Produsul in sine, in principiu, este acelasi, dar prin dobanda, termene, operatiuni corelate, adiacente etc. poate fi adaptat nevoilor fiecarui client;

– caracterul inseparabil (inseparabilitatea) al producerii produsului bancar de cel al comercializarii. Produsele bancare nu pot fi create intr-o etapa si vandute in alta etapa si de aceea nici nu pot fi stocate. Pentru a obtine un produs sau serviciu bancar clientul participa direct, alaturi de lucratorul bancar la toate formalitatile necesare (completarea de formulare, prezentarea de documentatii, furnizarea de informatii etc.).

Din aceste caracteristici generale deriva si alte aspecte asociate serviciilor bancare cum sunt: caracterul lor perisabil, respectiv nu exista decat atata timp cat exista solicitare pentru ele; varietatea si permanenta innoire a produselor bancare in preocuparea bancilor de satisfacere a nevoilor clientelei; caracterul nestandardizat, prin implicarea si stradania bancilor de a adapta fiecare produs nevoilor fiecarui client etc.

Caracteristicile specifice ale produselor bancare deriva din „materia prima” care formeaza obiectul lor si anume banii, averea, economiile, salariul, veniturile etc. clientelei si de aici o suita de implicatii psihologice si comportamentale [3 Gabriel Nitulescu, Cristian Dogaru, “Ghidul financiar bancar”, Editura House of Guides, 2005

] care le definesc si anume:

– confidentialitatea are in vedere responsabilitatea bancilor de a pastra secretul operatiunilor bancare, protectia si integritatea fondurilor depuse de clienti, controlul strict al accesului la fonduri numai de client sau de persoanele autorizate de client.

– profesionalismul se constituie ca o caracteristica aparte, determinata de suspiciunea, reticenta, in general, a oamenilor de a da cuiva spre pastrare sau administrare banii. Depunand bani la banca sau apeland la servicii bancare, clientii se asteapta ca operatiunile sa fie realizate cu profesionalism. Responsabilitatea profesionalismului bancar are in vedere asigurarea unor operatiuni de inalta calitate, efectuate rapid, fara greseli sau pierderi financiare, administrarea fondurilor potrivit unor standarde cunoscute sau recunoscute;

– caracteristicile relatiei banca-client. În principiu, activitatea bancara nu poate fi imaginata fara clienti. Pozitia clientului insa in aceasta relatie sta sub semnul:

1. dublei sale calitati de producator si consumator de servicii bancare. Utilizarea unui produs sau serviciu bancar presupune participarea directa a clientului la forma finala a acestuia; contul bancar sau creditul bancar sunt produse bancare care sunt „finalizate” numai cu participarea clientului: rata dobanzii, termenele, facilitati, comisioane etc. sunt aspecte care sunt stabilite in urma discutiilor purtate intre client si lucratorul bancar;

2. dublei calitati de ofertant si client. Prin constituirea de conturi curente si de depozit, clientii, in esenta, ofera bancilor „materia prima”, banii, pe care acestea ii utilizeaza in desfasurarea activitatilor.

Fondurile atrase de la clienti detin in medie intre 50 si 80% din totalul resurselor utilizate de banci in activitatea lor. Pentru ca o persoana fizica sau juridica sa beneficieze de un produs bancar mai complex, cel mai adesea bancile impun constituirea/deschiderea unui cont bancar la ele. Aceasta pozitie duala, impune bancilor un anumit comportament fata de clienti in procesul atragerii si mentinerii acestora;

3. dublei calitati de beneficiar si furnizor de informatii. Atragerea clientelei presupune informarea acesteia despre pozitionarea geografica a bancii, produsele si serviciile pe care le ofera, avantajele utilizarii acestora de catre clienti etc. În acelasi timp, contactul cu clientela este vital pentru banca in identificarea si anticiparea noilor nevoi ale acesteia, la ce se asteapta clientii in relatia cu institutiile financiar-bancare. Astfel, fluxul informational intre cele doua entitati se realizeaza permanent in dublu sens, determinand consolidarea si amplificarea relatiilor.

Luand in considerare specificul relatiei banca-client, pozitia clientului in raport cu banca a devenit tot mai puternica, ca urmare a unor factori: cresterea numarului de institutii financiar-bancare care ofera produse similare. Astfel, clientii nu mai aleg doar produsul bancar, ci aleg si institutia la care il pot obtine; clientela a devenit mai bine informata, isi cunoaste si isi protejeaza drepturile in raport cu institutiile bancare si este mult mai putin toleranta fata de calitatea slaba a unor servicii bancare; relatiile de fidelitate banca-client au fost inlocuite tot mai mult cu relatii eficient–contractuale. Un alt obiectiv urmarit de Banca Nationala a Romaniei, de natura strict prudentiala, este acela de a permite bancilor sa identifice riscurile asociate diverselor produse bancare si sa ia din timp masurile necesare contracararii acestor riscuri, evitand astfel posibile dificultati majore [4 www.bnr.ro “ Studii si analize-Produse si servicii bancare “]. Clientii au inceput sa detina simultan conturi la mai multe banci pentru a putea fructifica la fiecare banca produsul sau serviciul cel mai avantajos din punctul lor de vedere.

1.2. Scurt istoric al aparitiei si evolutiei cartilor de plata

Instrumentele de plata, denumite generic carduri, se prezinta sub aspect material ca dreptunghiuri de plastic, cunosc o mare diversitate de la simpla insigna fara valoare juridica ("carte badge") pana la cardul cu functiuni complexe: instrument de plata, credit de garantie, de retragere de fonduri.