Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL I
ROLUL SI IMPORTANTA CONTROLULUI iN ECONOMIA DE PIATA........... p.3
1.1 CONCEPTUL DE CONTROL FINANCIAR SI CONTEXTUL GENERAL AL CONTROLULUI iN ECONOMIA DE PIATA, FUNCTIILE CONTROLULUI FINANCIAR... p.3
1.2 OBIECTUL, IMPORTANTA SI ROLUL CONTROLULUI FINANCIARi......... p.5
1.3 ORGANISMELE CAREA REALIZEAZA ACTIVITATEA DE CONTROL FINANCIAR. PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZA ACTIVITATEA DE CONTROL FINANCIAR.....p.8
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA TREZORERIEI FINANTELOR PUBLICE.p.10
2.1 NECESITATE SI CONCEPT.... p.10
2.2 ORGANIZARE SI ATRIBUTII.....p.11
2.3 PRINCIPII SI MECANISME DE FUNCTIONARE ALE TREZORERIEI FINANTELOR PUBLICE.p.17
CAPITOLUL III
CONTROLUL CHELTUIELILOR PRIN TREZORERIE.........p.23
3.1 CONTROLUL FINANCIAR AL STATULUI PE LINIA UTILIZARII RESURSELORp.23
3.2 CONTROLUL PE LINIA DESCHIDERII CREDITELOR BUGETARE...p.28
3.3 OBIECTIVELE CONTROLULUI DE GHISEUp.28
3.4 CONTROLUL OPERATIUNILOR.p.38
CAPITOLUL IV
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR............p.41
4.1 DESCHIDEREA SI FUNCTIONAREA CONTURILOR.....p.41
4.2 MONOGRAFIE PRIVIND iNREGISTRAREA iN CONTABILITATEA TREZORERIEI A PLATILOR INSTITUTIILOR...p.46
4.3 CONTROLUL iNREGISTRARILOR iN CONTABILITATEA TREZORERIEI A PLKATILOR INSTITUTIILORp.49
CAPITOLUL V
OPERATIUNILE EFECTUATE DE TREZORERIE iN EXECUTIA CHELTUIELILOR BUGETARE........p.50
5.1 OPERATIUNILE DE TREZORERIE REALIZATE iN CADRUL PROCEDURII DE EFECTUARE A CHELTUIELILOR DIN BUGETUL PUBLIC NATIONAL.......p.50
5.2 PARTICULARITATILE OPERATIUNILOR SPECIFICE EFECTUARII CHELTUIELILOR BUGETULUI DE STAT, BUGETULUI ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT SI BUGETELOR INITATILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE..............p.53
5.3 PROCEDURA EFECTUARII PLATILOR PRIN TREZORERIE DIN CREDITE BUGETARE DESCHISE SI REPARTIZATE.........p.56
CAPITOLUL VI
CONCLUZII SI PROPUNERI............p.61
BIBLIOGRAFIE.............p.64
ANEXE

Alte date

?

CAPITOLUL I

ROLUL SI IMPORTANTA CONTROLULUI ÎN ECONOMIA DE PIAT?

CONCEPTUL DE CONTROL FINANCIAR SI CONTEXTUL GENERAL AL CONTROLULUI ÎN ECONOMIA DE PIAT?

Societatea romaneasca parcurge o perioada de profunde prefaceri, generate de trecerea de al un sistem centralizat la un sistem democratic, care preocupa atat economistii, oamenii de actiune – guvernantii, politici, cat si oamenii de stiinta, ceea ce pune in centrul intrebarilor si implicit al raspunsurilor, problematica economica.

Trecerea Romaniei la o economie de piata, al carui fundament il constituie proprietatea privata si al carui mecanism presupune coroborarea si imbinarea organica a legilor pietei cu actiunea statului, se dovedeste a fi un proces complex si cu largi implicatii, un proces dificil si de durata.

Aceasta economie nu este lipsita de inechitati si abuzuri, iar unele dintre acestea sunt grave, dar in acelasi timp este clar faptul ca, intreprinderea particulara moderna si spiritul intreprinzator, cuplat cu democratia politica, oferta cea mai buna perspectiva de pastrare a libertatii si ofera cele mai accesibile cai de dezvoltare economica si prosperica generala. Premisa libertatii, a riscului si a sansei este factorul care leaga economiile de piata moderne cu democratia politica.

Autonomia agentilor economici poate fi inteleasa numai intr-un sistem de interactiune si interdependente in care fiecare, indiferent de domeniul si de forma de organizare a activitatii sale, are nevoie de ceilalti, condusi ei insisi de propriile lor interese.

Într-o economie de piata, in care activitatile economice se concretizeaza in obtinerea profitului si satisfactiilor aceasta libertate a agentilor economici trebuie inteleasa ca o raspundere, ca o imensa responsabilitate pe care acestia o au fata de societate.

În societatea contemporana, economia de piata, ca forma de organizare a vietii economice, se realizeaza prin intermediul agentului economic – firma.

În economia de piata orice agent economic are ca scop realizarea de profit.

Astfel, agentii economici sunt supusi examenului riguros, exigent, dar drept al pietei, avand la baza cererea – oferta, care opereaza dupa criteriul eficientei, al concordantei activitatii economice cu nevoile reale ale consumatorilor. Pentru a obtine profit, ei au nevoie de o inalta capacitate de adaptare la cerintele si legalitatile pietei, ale economiei loiale. Pe langa aceasta, agentii economici mai au nevoie de un aport material, financiar, uman – fizic si de inteligenta.

O conditie esentiala a obtinerii profitului este informatia operativa si reala cu privire la patrimoniu, activitatea economica si comerciala desfasurata si rezultatele acesteia – profit sau pierdere.

Cunoasterea situatiei patrimoniului si a capacitatii acestuia de a genera profit, a solventei comerciale, ori a falimentului in care se pot afla agentii economici la un moment dat, este asigurata atat cu ajutorul contabilitatii reale, operative si stiintific organizate cat si al controlului financiar organizat si exercitat in mod exigent si competent.

Asigurarea corectitudinii, exactitatii si reactiilor cu privire la situatia unui agent economic costituie o problema de mare raspundere a controlului financiar.

Prin control, conducerea isi asigura informarea reala, dinamica, preventiva, care ridica valoarea concluziilor si calitatea deciziilor. Controlul patrunde in esenta fenomenelor si contribuie efectiv la conducerea stiintifica si eficienta, sesizeaza aspecte negative in momentul in care acestea se manifesta ca si tendinta si intervine operativ pentru prevenirea si lichidarea cauzelor.

Controlul, ca forma de cunoastere este lipsit de sens daca nu se manifesta si ca forma de perfectionare a modului de gestionare a patrimoniului si de organizare de conducere a acesteia.

Pe aceasta linie controlul are ca directii esentiale:

- organizarea mai buna a muncii;

- intarirea ordinii si disciplinei in organizarea si desfasurarea activitatii economice, a disciplinei tehnologice;

- gospodarirea mai atenta a mijloacelor de munca, materiale si financiare;

- descoperirea operatiilor nereale, neeconomice si nelegale;

- preintampinarea aparitiei deficientelor, neregulilor si a pagubelor;

- evaluarea eficientei rezultatelor obtinute;

- recuperarea abaterilor constatate si perfectionarea activitatii viitoare.

Controlul, in acceptiunea lui semantica, este o analiza permanenta sau periodica a unei activitati, a unei situatii, pentru a urmari mersul se pentru a lua masuri de imbunatatire. El este o supraveghere continua, morala sau materiala.

Controlul este o verificare, o inspectie atenta a corectitudinii unui act, o examinare minutioasa sau puterea de a conduce ca un instrument de reglementare a unui mecanism, a unui proces.

În concluzie, controlul este o functie a conducerii, un mijloc de cunoastere a realitatii si de cercetare a erorilor. Este o componenta intrinseca managementului, iar din punct de vedere al exercitarii sale, este o activitate umana autonoma si specifica, care serveste atat conducerii firmei, societatilor si partenerilor ei si autoritatilor publice si chiar populatiei.

Astfel controlul are mai multe functii specifice, dintre care mentionez:

? functia de prevenire si functia de perfectionare;

? functia de constatare si functia de cercetare;

? functia de cunoastere si functia de evaluare;

? functia educativa si functia stimulativa.

OBIECTUL, IMPORTANTA SI ROLUL CONTROLULUI FINANCIAR

Controlul financiar cuprinde in sfera sa, sub aspect legal, teoretic si practic, problematica foarte complexa specifica domeniului economic si financiar in interactiunea si conditionarea sa reciproca cu domeniul tehnic – tehnologic, juridic etc.

Controlul financiar cerceteaza viata economica la nivel micro si macroeconomic, privita prin prisma corectitudinii operatiilor, dar si a eficientei cu care sunt gospodarite, utilizate si cheltuite, resursele materiale si cheltuielile, resurse materiale, financiare si umane.

Gradul de dezvoltare economico – social, diversitatea de activitati si interrelatiile ce se stabilesc intre acestea determina, la nivel de concept, continutul controlului, care cuprinde in obiectul sau de activitate: modul de aplicare si indeplinire a directivelor stabilite, prevenirea si inlaturarea aspectelor negative, mediatizarea si consolidarea celor pozitive, astfel incat, in conditiile liberei initiative, a concurentei loiale si legalitatii, sa se asigure cresterea profitului.

Controlul financiar este o activitate de larg interes social, deosebit de utila si necesara pentru practica economica si sociala, care presupune nenumarate probleme teoretice, organizatorice si metodologice.

În acest context, obiectul controlului financiar consta in examinarea modului in care se realizeaza sau s-a realizat programul fixat anticipat si a modului cum se respecta principiile stabilite, cu scopul de a releva erorile, abaterile, lipsurile, deficientele, pentru a le remedia si evita in viitor.

În cadrul economiei de piata, controlul are o sfera de actiune aproape nelimitata, fiind implicat in toate activitatile economico – sociale. El se manifesta ca functie a managementului, contribuind logic la imbinarea si realizarea intereselor individuale si sociale in ansamblu unitar.

Importanta si necesitatea controlului financiar in conditiile economiei de piata sunt unanim recunoscute. El este considerat ca indispensabil desfasurarii activitatilor economico – sociale, atat de factorii de conducere, cat si de cei condusi.

Rolul controlului financiar reiese pregnant in evidenta in toate fazele proceselor de productie, incepand de la activitatile de proiectare, contractare si pana la finalizarea acestora si inregistrarea rezultatelor obtinute.

În conditiile economiei de piata este necesara intarirea institutiei controlului financiar, atat sub aspectul modului de organizare, cat si sub aspectul cuprinderii si extinderii acestuia in economie. Dealtfel, controlul financiar nu trebuie si nici nu poate sa scape procesului general de reforma, care se desfasoara in prezent in toate sistemele si subsitemele economice si in special in cele referitoare la buget, banci, fiscalitate, contabilitate, etc.