Pagina documente » Psihologie, Sociologie » Orientarea scolara si profesionala a deficientilor mintal

Cuprins

lucrare-licenta-orientarea-scolara-si-profesionala-a-deficientilor-mintal
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-orientarea-scolara-si-profesionala-a-deficientilor-mintal


Extras din document

CUPRINS:
Partea I
Argument... 5
1. Probleme general-teoretice ale OSP (ca etapa initiala a orientarii in cariera)...... 9
1.1. Delimitari conceptuale........... 9
1.1.1. Oreientarea scolara si profesionala in sens clasic.. 9
1.1.2. Orientarea scolara si profesionala in sens modern. 21
1.2. Profesiunea- calea de integrare a tinerilor in viata social-productiva 30
1.3 Principiile OSP......... 36
1.4.Functiile OSP........... 39
1.5 Factorii OSP............. 41
1.5.1. Obiectivele si sarcinile orientarii pe cicluri de invatamant... 44
1.5.2. Influientele familiei... 49
1.5.3 Actiunea educativa a familiei.............. 54
2. Procesul alegerii carierei. Etape si mecanisme ale deciziei........ 60
2.1. Conceptul de alegere a carierei............. 60
2.1.1 Definirea alegerii carierei ca preferinta... 60
2.1.2. Definirea alegerii carierei ca aspiratie.... 61
2.1.3. Definirea operationala a alegerii carierei 62
2.2. Teorii ale alegerii profesionale............. 71
2.3.Modele explicativ- interpretative privind prientarea carierei.............. 82
2.3.1. Modelul dezvoltarii conceptului despre sine in comportamentul vocational elaborat de D. Super............ 82
2.3.2. Perioade si stadii in alegerea vocationala dupa Ginzberg, Ginsburg, Elexrad si Helma 92
2.3.3. Alegerea carierei in conceptia Annei Roe............. 95
2.3.4. Alegerea vocationala ca expresie a personalitatii in conceptia lui John Holland.. 100
2.3.5. Analiza comparativa: constatari si evaluari........... 105
3. Probleme generale privind deficienta mintala............. 109
3.1. Definirea conceptului de deficienta mintala. Precizari terminologice... 109
3.2. Gradele deficientei mintale - delimitarea deficientei mintale prin descrierea principalelor caracteristici........... 116
3.3. Trasaturi de specificitate ale deficientei mintale.. 133
3.3.1. Caracterul restarns al zonei proximei dezvoltari.... 137
3.3.2 Vascozitatea genetica.. 138
3.3.3 Heterocronia dezvoltarii............ 141
3.3.4 Inertia oligofrenica (patologica)- expresie a distorsionarii dinamicii corticale 143
4. Specificul si cerintele consilierii OSP la copiii cu deficienta mintala........ 146
4.1. Problema integrarii socio-profesionale a deficientilor mintal............ 149
4.2. Variabile de care depind adaptarea socio-profesionala a deficientilor mintal.......... 150
4.3. Integrarea socio-profesionala a tinerilor cu deficienta mintala (dificultati de integrare specifica).. 151
4.4. Problemele OSP la sfarsitul gimnaziului.............. 152
4.5. Adolescentul cu deficienta mintala din scoala speciala....... 153
4.6. Categorii distincte de nevoi esentiale la deficienta mintala. 156
4.7. Principii ale OSP la copii deficienti mintali din scoala speciala....... 157
4.8. Tehnici specifice de consiliere la copiii deficienti mintal... 158
4.9. Etape parcurse in OSP la tinerii deficienti mintal. 159
4.10. Stereotipuri neproductive cu privire la posibilitatile deficientilor de intelect din scolile speciale....... 160
Partea II
5. Cercetarea Orientarii Scolare si Profesionale a deficientilor mintali comparativ cu cea a normalilor............ 161
5.1 Obiectivele si ipotezele cercetarii........... 161
5.2. Descrierea esantioanelor investigate de scolari cu handicap mintal usor si de normali............ 162
5.2.1. Strucura esantionului de copii din scoala normala. 165
5.2.2. Structura esantionului de copii cu deficienta mintala din scoala speciala...... 166
5.3. Metodele utilizate.... 168
5.4. Descrierea probelor.. 169
5.5 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor cercetarii. Analiza calitativa si cantitativa a rezultatelor. Analiza comparativa pe sexe.......... 187
5.6. Studii de caz reprezentative.... 218
5.7. Recomandari privind organizarea orientarii scolare si profesionale a deficientilor mintal.......... 224
6. Concluzii si recomandari.... 228
7. Bibliografie........... 231
8. Anexe...... 235

Alte date

?

Orientarea scolara si profesionala a deficientilor mintal

ARGUMENT

Activitatea de orientare scolara si profesionala sau de orientare a carierei a cunoscut, de-a lungul desfasurarii ei patru tendinte sau “valuri” asa cum le denumeste Peter Plant in cadrul Conferintei intrenationale anuale a Asociatiei Internationale de Orientare Scolara si Profesionala de la Doublin (iulie 1996). Aceste tendinte care marcheaza dinamica orientarii carierei sunt:

1. Prima tendinta se inregistreaza la inceputul secolului nostru, accentul punandu-se pe testarea psihometrica, iar consilierul avea rolul unui expert care punea diagnosticul necesar pentru stabilirea ocupatiei, care i se potriveste subiectului testat. Scopul orientarii este cel al selectiei.

2. Cea de-a doua tendinta apare ca reactie la metodele mecaniciste de orientare ca urmare a testarii psihometrice excesive. Acum in centrul orientarii este subiectul, accentul este pus pe client. Consilierul are rolul de a ajuta clentul in procesul de autoexplorare. Unul din scopurile importante ale activitatii de orientare il constituie desavarsirea carierei personale.

3. In cadrul celui de-al treilea moment se aplica principiile economiei de piata (ofera servicii platite de orientare a carierei). Astfel, datorita concurentei, calitatea serviciilor creste. Unul din scopurile majore ale orientarii carierei consta in a face sa functioneze sistemele de educatie, pregatire si piata muncii astfel incat sa sustina cresterea economica. Consilierul actioneaza ca un sfetnic care trebuie sa ajute investitiile de capital uman.

4. Cel de-al patrulea moment, pe care Peter Plant il numeste Green Guidance (Orientarea Verde), are in centrul atentiei alegerea carierei tinand cont de probleme de etica si de mediu inconjurator (la nivel planetar). Consilierul trebuie sa ajute clientul ca in luarea deciziilor privind cariera sa aiba in vedere si impactul alegerii sale intr-o perspectiva globala si ecologica. In acest sens consilierul are rolul unui educator.

Asupra structurii si continutului educatiei, instruirii si evolutiei ocupatiilor au o influienta deosebita lumea economica, politica si explozia tehnologica continua. apar schimbari si in structura si continutul valorilor personale si sociale in cadrul fiecarei societati de pe intreaga planeta. Valorile individuale, ca si increderea in sine si in societatea in care traieste, s-au schimbat, ducand la noi modalitati de intelegere si dezvoltare a propriei personalitati si legat de aceasta, a carierei fiecaruia.

Necesitatea orientarii profesionale a aparut la inceputul secolului 20 datorita unei evolutii industriale deosebite care a condus la modificari in structurarea unor procese tehnologice, la diminuarea numarului unor locuri de munca, la disparitia unor profesii, la aparitia altora. Au aparut miscari sociale de protest care au subliniat problemele care trebuiau rezolvate. Orientarea profesionala s-a nascut in perioada de varf a cestei miscari; cei care desfasurau aceste activitati erau voluntari ai agentiilor de asistenta sociala ocupandu-se, in mod special de someri. Apoi, aceasta activitate s-a extins si in cadrul scolilor. Astfel, la inceputul acestui secol apare ca o necesitate, sub diferite forme, activitatea de orientare profesionala in majoritatea tarilor de pe glob. Obiectivul initial l-a constituit ajutorul vocational si educational care trebuie dat tinerilor, mai tarziu aparand necesitatea acordarii acestui gen de ajutor si adultilor.

In psihopedagogia contemporana exista o tendinta de a se centra toate preocuparile asupra copiilor supradotati. Aceasta orientare are efecte benefice, recunoscute, avand in vedere ca inteligenta reprezinta un capital social si o speranta de progres care se impune a fi valorificat corespunzator.

Ca un paradox, in prezentul nostru cotidian, multi elevi, chiar parinti manifesta dezinteres pentru scoala. Esecul scolar este acceptat social cu usurinta, iar abandonul scolar este tot mai frecvent.

Printre cazurile psihosociale ale esecului scolar se afla si deficientul mintal, care prin particularitatile psihice deosebite fac sa se structureze o categorie sociala aparte. De cele mai multe ori acestia se manifesta ca esec scolar si prin aceasta reprezinta "pierderi din fondul intelectual al societatii" cum se exprima Spiru Haret.

Pozitia de granita pe care o au pe axa dezvoltarii intelectuale intre normalitate si patologie, confera liminarilor si deficientilor mintali usor atat valente recuperatorii cat si riscuri de inadaptare.

Fara interventii specializate ei sunt condamnati la somaj, marginalizare sociala, saracie economica. Ca raspuns la frustrarile sociale, ei pot dezvolta manifestari antisociale sau psihopatologice.

Daca deficientul mintal usor, elev ridica probleme psihoeducationale suportabile, cand ajunge adult mai ales intr-o societate competitiva, el dezvolta o problema sociala, uneori foarte complicata, de multe ori fara posibilitati de solutionare. Altfel spus, daca o societate se ocupa de valorificarea fiecarei persoane in parte, de fapt se apara si se imbogateste pe sine. Pentru ca inteligenta individuala sa devina un capital social, o forta sociala asemeni celei economice este nevoie de investitii competitive.

Prin lucrarea de fata ne-am propus sa oferim o imagine completa a handicapului intelectual usor in comparatie cu elevul normal dezvoltat intelectual, ambele categorii de elevi aflate in clasa a VIII. In prezenta cercetare ne-am propus sa studiem deficienta mintala a copiilor de 16-17 ani. Conform teoriei piagetiene aceasta varsta reprezinta un prag al dezvoltarii intelectuale intre operatiile concrete si operatiile formale.

Cercetarile au evidentiat si realitatea a demonstrat ca acest prag nu este depasit de copiii cu deficiente mintale.

Mentionam ca la varsta de 16 ani, capacitatile psihopedagogice de recuperare a deficitului sunt limitate iar potentialul copilului de a parcurge etapele superiaore ale invatarii sunt minime. Ramane o singura directie in care deficientul mintal usor poate fi ajutat si aceasta este optiunea profesionala care este in concordanta cu particularitatile lui intelectuale si de personalitate.

Adaptarea optiunilor profesionale la particularitatilor individului a constituit partea aplicativa a cercetarii psihologice intreprinse.

Abordarea psihologica realizata printr-o baterie de teste si chestionare a vizat sfera aptitudinal-motivationala si personalitatea. Din datele obtinute, s-a conturat un profil tip al deficientului mintal usor.

Prin deficitul intelectual si cel al modelarii formativ-informative pierdut prin esec sau abandon scolar, deficientul mintal prezinta riscuri majore si de esec in plan social.

In legatura cu formele, metodele, tehnicile, strategiile de lucru utilizate in trecut dar si in prezent in orientarea scolara si profesionala, HAXTER (1986) face urmatoarea remarca:"formele de orientare, programele si tehnicile utilizate; nivelul controlului de catre autoritati sau dimpotriva, absenta implicarii acestora: calitatea personalului care face orientarea; aplicarea testelor psihometrice; disponibilitatea si unifirmitatea serviciilor - variaza de la o tara la alta, de la un nivel cultural la altul".