Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CUPRINS ........
1
INTRODUCERE ...
2


CAPITOLUL I
PIATA BANCARA
1.1
Piata bancara, segment bancar, sector de piata ...
4
1.2
Sistem bancar ..
4
1.2.1
Scurt istoric si evolutie ...
4
1.2.1.1
Definirea sistemului bancar
4
1.3
Sectorizarea bancara ...
5
1.4
Sisteme informatice bancare ...
6
1.4.1
Sistemul bancar rominesc ..
6
1.4.2
Sistemul de plati si decontari ..
7
1.4.3
Decontarea interbancara .
7
1.4.4
Decontarea interbancara .
8
1.4.5
Tipuri de card-uri
8
1.4.6
Servicii bancare la domiciliu (home banking)
9
1.5
Oferta de piata a bancilor - Produse si servicii bancare .
9
1.5.1
Conceptul privind produsele bancare .
11
1.5.2
Concurenta in cadrul sistemului bancar ..
11
1.5.3
Particularitatile imaginii serviciilor bancare ...
13
1.5.4
Cererea de produse bancare si segmentarea clientelei
14
1.6
Tipuri de clienti si servicii bancare
Avantajele obtinute ca urmare a utilizarii sistemului bancar de catre clienti .

15
1.6.1
Segmentul clientelei
16



CAPITOLUL II
CARDUL - INSTRUMENT MODERN DE PLATA
2.1
Avantajele utilizarii cardurilor
17
2.2
Tipologie .
18
2.2.1
Clasificarea cardurilor in raport cu modul de stocare a caracteristicilor de securizare ..
18
2.3
Tipuri de operatiuni cu carduri utilizate la Banca Romina pentru Dezvoltare - Groupe Societe Generale

19
2.3.1
Tipuri de carduri utilizate de B.R.D. - G.S.G. ...
19
2.3.1.1
B.R.D. Maestro ...
20
2.3.1.2
B.R.D. Visa Electron ..
20
2.3.1.3
B.R.D. Visa Classic - lei
21
2.3.1.3
B.R.D. Visa Classic - USD
21
2.3.1.4
B.R.D. Visa Business - lei ..
21
2.3.1.5
B.R.D. Visa Business - USD ..
22
2.4
Conditiile de emitere a unui card
22
2.4.1
Organizarea activitatii si tehnica de lucru in acest domeniu ..
23
2.5
Decontarea tranzactiilor ..
27
2.5.1
Eliberarea de numerar la ghiseul bancii ..
29
2.5.2
Distribuirea card-urilor noi (in locul celor expirate) ..
30
2.5.3
Alte aspecte referitoare la activitatea cu card-uri ...
30
B.R.D. Visa Classic in lei card - Circuitul de emitere si acceptate (studiu de caz)
35


CAPITOLUL III
CREATIVITATE - ORIGINALITATE
3.1
Posibilitati de imbunatatire a sistemului bancar .
41



CONCLUZII FINALE .
BIBLIOGRAFIE ..
48

51

Alte date

?

INTRODUCERE

Traim intr-o lume aflata intr-o permanenta schimbare, singura constanta fiind schimbarea. Expansiunea rapida a tehnologiei informationale si a comunicatiilor in timp real, transferul extern al fondurilor, migratia capitalurilor, extinderea intreprinderilor multinationale in contextul globalizarii, cresterea nemaintalnita a cifrei de afaceri, au determinat mutatii structurale in mediul de afaceri. Toate aceste schimbari au un impact direct asupra modului de derulare a afacerilor intreprinderilor. Din aceste considerente apar tot mai frecvent diverse litigii, care, pentru a fi solutionate trebuie sa se apeleze la serviciile unor experti.

Orientarea Romaniei spre o economie de piata reala si concurentiala a produs mutatii esentiale in structura capitalurilor si a patrimoniului intreprinderilor, mutatii care implica reconsiderarea profunda a insasi conceptului de gestiune a unitatilor economice. Dupa evenimentele din Decembrie 1989, Romania a pasit intr-o noua etapa a dezvoltarii sale, care a deschis perspectiva realizarii unui sistem nou, democratic. Trecerea la economia de piata s-a tacut intr-un consens national, intreaga societate contribuind la implementarea noilor structuri: politice, organizatorice, legislative, economice si financiare.

În aceasta tranzitie spre economia de piata, punctul de plecare l-a constituit profunda criza a vechiului sistem bancar puternic centralizat si conceptualizat.

Centralizarea excesiva a condus la adanci dezechilibre in economie atat pe verticala cat si pe orizontala, concretizate in ramanerea in urma a agriculturii, supradimensionarea ramurilor industriale de prelucrare primara, agravarea problemei energetice, neglijarea sectorului tertiar. Competitivitatea economiei romanesti a fost serios afectata scazand dramatic, lucru ce a determinat eliminarea Romaniei din competitia internationala si condamnarea la autarhie. Spiritul de competitie si creativitatea umana erau ingradite, resursele erau utilizate irational, ineficient si haotic, iar activitatea economica era denaturata de la finalitatea ei sociala fireasca.

Sufocati de centralismul excesiv si ineficient, poporul roman a ales irevocabil calea spre o economie de piata libera, unde rolul statului se diminueaza simtitor. Statul devine doar un arbitru impartial care stabileste si supravegheaza regulile de baza care guverneaza jocul social intr-o economie de piata libera, reguli care au in epicentru cererea si oferta.

Trasaturile esentiale ale economiei de piata libere sunt:

- existenta unei palete largi de forme de proprietate, unde preponderenta o are sectorul privat;

functionarea intreprinderilor strict pe baza mecanismelor pietei libere, a criteriilor de eficienta, rentabilitate si decizionale;

exercitarea de catre stat a unui rol de liber arbitru, care stabileste doar regulile jocului prin stabilirea politicilor economice, rol similar pe care statul il are in economiile statelor avansate;

larga deschidere spre exterior, gasirea locului Romaniei in economia globala, care se prefigureaza cu pasi rapizi.

Managementul reformei in economia romaneasca trebuie sa aiba ca tinta restructurarea si modernizarea economiei nationale, prin valorificarea judicioasa a resurselor naturale si a fortei de munca in vederea atingerii unor niveluri rezonabile de productivitate a muncii si de eficienta comparabile cu cele ale statelor avansate. La inceputul tranzitiei spre economia de piata s-au constituit ca entitati patrimoniale distincte atat persoane fizice si asociatii familiale autorizate sa desfasoare activitati economice conform Decretului nr. 54/1990, cat si regii autonome si societati comerciale constituite prin reorganizarea unitatilor economice de stat, conform prevederilor Legii nr. 15/1990, precum si un mare numar de societati comerciale cu capital privat, constituite pe baza Legii nr. 31/1990, inclusiv societati mixte cu participarea de capital strain sau romanesc. Pentru ca economia de piata sa functioneze eficient si in conditii de concurenta reale si oneste, trebuie creat un mediu economic echitabil pentru toti partenerii care intra in jocul social (intreprinderi ca entitati patrimoniale independente si autonome). Acest lucru se poate realiza prin crearea unui cadru legislativ coerent, fara restrictii si ingradiri din partea statului si prin parghii economice adecvate, intr-un mediu economic dat fiecare intreprindere este libera sa cheltuiasca, sa produca si sa economiseasca in conformitate cu propria strategie de dezvoltare, scopul final fiind acelasi pentru toti: obtinerea unui profit cat mai mare. Pentru aceasta, intreprinderile trebuie sa-si organizeze activitatea pe criterii de competitivitate, inventivitate, capacitate de conducere si organizare, fiind nevoite sa se adapteze din mers la mediul economic national si international, care pe zi ce trece este tot mai agresiv.

Tranzitia la economia de piata a presupus o veritabila revolutie manageriala, selectionarea si promovarea noilor generatii de cadre cu autentica competenta profesionala, pregatita sa actioneze eficient in conditiile specifice economiei de piata.

Viitorologii lumii anunta societatea secolului XXI ca fiind una a cunoasterii, a invatarii, astfel ca acest demers de formare permanenta a omului necesita o riguroasa activitate de management in toate segmentele social-economice. Dar ce inseamna implicarea managementului intr-o asemenea opera complexa? Cu ce parghii si in ce directii sa se actioneze? Cum sa se proiecteze sau sa se prognozeze dezvoltarea domeniului vital al societatii economice? Ce rol are controlul organizat stiintific si infaptuit sistematic in gestionarea efortului pentru dezvoltare?

Raspunsul la astfel de intrebari trebuie formulat bazandu-ne pe o teorie economica armonioasa si pe principii metodologice coerente care sa conduca la efecte utile pe multiple planuri, coreland cuceririle stiintei economice obtinute pana acum cu perspectivele ei de modernitate pe termen lung.

Toate aceste schimbari au un impact direct asupra modului de derulare a afacerilor intreprinderilor, intrebarile la care trebuiesc cautate raspunsuri sunt de genul: “Cum pot face fata managerii si angajatii acestor schimbari si stresului continu generat de acestea? Cum influenteaza aceste schimbari atitudinea oamenilor si implicit organizatiile? Cum pot crea managerii organizatii mai eficiente pe termen lung? Cum putem sa cunoastem, sa controlam si sa dirijam aceste schimbari in beneficiul propriu? Cum asigura contabilitatea informatia necesara in timp real?”

CAPITOLUL I

PIATA BANCAR?

l.l. Piata bancara, segment bancar, sector de piata

Activitatea bancara este reglementata de Legea numarul 58/1998, privind activitatea bancara si Legea numarul 31/1990 republicata, privind activitatea societatilor comerciale. Spre deosebire de perioada sistemului “monobancar”, specific economiei centralizate, in contextul actual bancile comerciale au un rol activ in luarea deciziilor privind activitatea lor insa, in prezent, activitatea lor este limitata, potrivit anumitor cerinte pe care bancile trebuie sa le respecte. Astfel, sunt stabilite anumite reglementari, cu scopul de a asigura concurenta in sectorul bancar si pentru a limita pozitiile de monopol. Bancile nu au voie sa incheie contracte, intelegeri sau acorduri care le-ar conferi o pozitie dominanta pe piata monetara sau posibilitatea de a dicta politicile comerciale in sectorul bancar.

Piata poate fi definita ca fiind spatiul economic in cadrul caruia cei ce doresc un produs sau serviciu se intalnesc cu cei ce pot si doresc sa ofere produsul sau serviciul respectiv.1

O piata este, de cele mai multe ori, “vazuta” din punct de vedere fizic, ca o localizare geografica. Piata poate exista, insa, si sub forma unui sistem de relatii informatizate (denumita si “piata sintetica”), fara sa presupuna, in acest caz, intalnirea fizica, directa, a vanzatorilor si cumparatorilor.