Pagina documente » Stiinte Economice » Piata valutara. Caracteristicile tranzactiilor spot si mecanismul de derulare

Despre lucrare

lucrare-licenta-piata-valutara.-caracteristicile-tranzactiilor-spot-si-mecanismul-de-derulare
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-piata-valutara.-caracteristicile-tranzactiilor-spot-si-mecanismul-de-derulare


Cuprins

CUPRINS
I. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA PIETEI VALUTARE
I.1 SEMNE BANESTI UTILIZATE SI NEGOCIATE PE PIATA INTERNATIONALA
I.1.1 VALUTELE
I.2 CONDITIILE TRECERII LA CONVERTIBILITATEA OFICIALA
I.2.1 MONEDE INTERNATIONALE
I.2.1.1 DST (DREPTURILE SPECIALE DE TRAGERE)
I.2.1.2 ECU (EUROPEAN CURRENCY UNIT)
I.2.1.3 EURCO (EUROPEAN COMPOSITE UNIT)
I.2.1.4 E.U.A. (EUROPEAN UNIT OF ACCOUNT)
I.2.1.5 A.M.U. (ASSIAN MONETARY UNIT)
I.2.2 DEVIZE
I.2.2.1 CAMBIA
I.2.2.2 CECUL
I.3 SCHIMBUL ELECTRONIC DE DATE
I.3.1 CARACTERISTICILE SI TRASATURILE PIETEI VALUTARE
I.3.1.1 PIATA VALUTARA DIN ROMANIA
I.3.1.2 PIATA LICITATIILOR VALUTARE
I.3.1.3 PIATA VALUTARA INTERBANCARA.
I.3.2 REGLEMENTARI PRIVIND ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA PIETEI VALUTARE
I.3.2.1 CONDITII DE PARTICIPARE PE PIATA VALUTARA
I.3.2.2 PRINCIPII DE DESFASURARE A TRANZACTIILOR PE PIATA VALUTARA INTERBANCARA
I.3.2.2.1 PRINCIPII GENERALE
I.3.2.2.2 PRINCIPII IN RELATIA INTERMEDIAR-CLIENT
I.3.2.2.3 PRINCIPII IN RELATIA INTERMEDIAR-INTERMEDIAR
I.3.2.3 EFECTUAREA OPERATIUNILOR DE SCHIMB VALUTAR CU NUMERAR SI SUBSTITUTE DE NUMERAR PENTRU PERSOANE FIZICE PE TERITORIUL ROMANIEI
I.3.2.4 CERINTELE DE EVIDENTA SI RAPOARTE PRIVIND SCHIMBUL VALUTAR PENTRU PERSOANE FIZICE
I.3.3 OPERATORI PE PIATA VALUTARA
I.3.3.1 BANCI COMERCIALE SI BANCI DE INVESTITII
I.3.3.2 OPERATORI SPECIALIZATI
I.3.3.3 BANCILE CENTRALE
I.3.3.4 INVESTITORI INSTITUTIONALI
I.3.3.5 INTREPRINDERILE
I.3.3.6 CURTIERII (BROKERII)
II. TRANZACTII PE PIATA VALUTARA
II.1 FORMAREA CURSULUI VALUTAR LA VEDERE
II.2 TEORIA PARITATII PUTERII DE CUMPARARE
II.3 TRANZACTII PE PIATA VALUTARA LA VEDERE
II.3.1 CARACTERISTICILE TRANZACTIILOR SPOT SI MECANISMUL DE DERULARE
II.3.2 FACTORI CE INFLUENTEAZA FORMAREA CURSURILOR SPOT
II.3.2.1 INFLUENTE PE TERMEN SCURT
II.3.2.2 INFLUENTE PE TERMEN LUNG
II.3.3 COTAREA CURSULUI DE SCHIMB
II.3.3.1 IN COTAREA DIRECTA
II.3.3.2 COTAREA INDIRECTA
II.3.3.3 METODA CROSS-RATE
II.3.4 MODALITATI DE ACOPERIRE A RISCULUI VALUTAR PE PIATA LA VEDERE
II.3.4.1 ACOPERIREA LA VEDERE
II.3.4.1.1 ARBITRAJ GEOGRAFIC
II.3.4.1.2 ARBITRAJ TRIUNGHIULAR
II.4 TRANZACTII PE PIATA VALUTARA LA TERMEN
II.4.1 DETERMINAREA CURSULUI VALUTAR LA TERMEN
II.4.1.1 DIFERENTA DE RATA A DOBANZII ESTE SUPERIOARA CURSULUI DE SCHIMB
II.4.1.2 DIFERENTA DE RATA A DOBANZII ESTE INFERIOARA DIFERENTEI CURSULUI DE SCHIMB
II.4.1.3 NATURA MISCARILOR INTERNATIONALE DE CAPITAL
II.4.2 TRANZACTII FORWARD PE PIATA VALUTARA
II.4.2.1 DETERMINAREA CURSURILOR FORWARD
II.4.2.1.1 CUMPARARE FORWARD
II.4.2.1.2 VANZARE FORWARD
II.4.2.1.3 CALCULUI PUNCTELOR DE SWAP
II.4.2.1.4 INCHIDEREA CONTRACTULUI FORWARD
II.4.2.1.5 CONTRACTUL FORWARD OPTIUNE
II.4.2.1.6 CALCULAREA CURSURILOR PENTRU CONTRACTELE FORWARD OPTIUNE
II.4.3 OPERATIUNI DE SWAP VALUTAR
II.4.3.1 TRANZACTII SWAP FORWARD / FORWARD
II.4.3.2 ACORDURI SINTETICE PENTRU SCHIMB VALUTAR FORWARD
II.4.3.3 PRELUNGIREA SCADENTEI CONTRACTELOR

EXTRAS DIN DOCUMENT

?CAPITOLUL I

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA PIETEI VALUTARE

1. 1. Semne banesti utilizate si negociate pe piata internationala

1.1.1. Valutele

Valutele sunt monede nationale care au circulatie, putere de plata si pot fi constituite rezerva si in alte tari decat in cea emitenta. Într-un sens mai strict, notiunea de valuta desemneaza acele monede care sunt utilizate in mod efectiv, in plati si plasamente internationale (valuta forte).

Luand in considerare forma de emitere a valutelor se disting:

? Valuta efectiva care se prezinta sub forma de bancnote sau monezi. Are o utilizare mai redusa datorita riscului de a fi furata sau pierduta. Transmiterea ei in alte tari, in cantitate mai mare, necesita unele mijloace de securitate. Chiar si in cazul unor plati minore, cum ar fi cheltuielile de deplasare a unor persoane, se prefera alte mijloace de plata, mai sigure, cum sunt cecul de calatorie si tichetul de credit (cardul).

? Valuta in cont poate fi utilizata la dispozitia titularului de cont, ea transformandu-se, la cererea acestuia, din disponibil in cont la banca in numerar. Valuta in cont poate fi, dupa modul de depunere, la vedere si la termen.

Din punct de vedere al capacitatii de preschimbare, valutele pot fi:

? valute convertibile

? valute de convertibilitate limitata

? valute neconvertibile

Pentru ca valuta sa fie convertibila, ea trebuie sa detina insusiri in raport de caracteristicile sistemului banesc respectiv. Convertibilitatea, ca insusire a monedei nationale, a evoluat in timp, in functie de caracteristicile sistemelor banesti.

Astfel, in cadrul sistemului banesc etalon aur clasic, pentru afirmarea si impunerea ei, in functiile monedei s-a pastrat o buna perioada de timp legatura cu metalul monetar aflat in rezerva bancii emitente, mecanismul realizandu-se astfel:

- banca emitenta pastra in depozit, ca element de activ in bilant, cantitati importante de aur-moneda, in timp ce moneda de hartie, reprezentand in bilant un element de pasiv, participa la operatiuni de schimb pe piata;

- utilizarea monedei de hartie si a celei de cont ca instrumente monetare a fost sustinuta prin mecanismul convertibilitatii: primind la cerere echivalentul in aur-moneda, detinatorii bancnotelor manifestau incredere in mecanismul monetar astfel creat. Aurul monetar pastrat in rezerva bancii continua sa indeplineasca functia de etalon si de rezerva, fara a fi prezent in circulatie.

Pe plan intern, acest mecanism de legatura functiona ca un sistem cu trei etaje:

detin

convertite la banca in

obtinand de la

banca de emisiune

De asemenea, pe plan extern, detinerea de franci francezi (de exemplu) de catre un nerezident, sub forma bancnotelor sau depozitelor, ii confera acelasi drept de convertire in aur-moneda ca si in cazul in care francii ar fi fost detinuti de un rezident francez.

Mecanismul a functionat relativ normal atat timp cat a existat un anume echilibru intre cantitatea de aur-moneda si necesarul de moneda-hartie cerut de schimbul de bunuri in ascensiune. În timp ce marimea depozitului de aur-moneda era functie de productia de metal pretios sau de posibilitatile fiecarei tari de a procura aurul monetar, cantitatea de semne monetare era dependenta de volumul tranzactiilor. Se va naste dezechilibrul intre cererea si oferta de moneda, fenomen ce va duce la desprinderea monedei-semn de metalul- monetar astfel incat: moneda-semn, cu mici exceptii, va ramane unica forma a monedei in circulatie pe pietele nationale, emisiunea ei bazandu-se tot mai mult pe productia de bunuri destinate schimbului, fata de care se afla intr-o dependenta directa.

Cererea monedei-semn ramane de competenta bancilor, dar garantia materiala trece treptat in economie, identificandu-se cu bunurile produse. Crearea monedei-semn a semnificat punerea in circulatie a unei cantitati de masa monetara si, in nici un caz, substituirea unei forme a acesteia cu alta.

Convertibilitatea bancnotelor cu aur-moneda si apoi in aur-lingouri se va restrange si se va suspenda definitiv din practica monetara interna dupa anii 1929 – 1933.

Pe plan extern, continua sa circule metalul monetar sub forma de moneda sau lingouri. Încrederea in moneda de hartie emisa de alte tari trebuia pregatita si castigata in timp de factori similari celor interni. Acest fapt se produce in 1944 si coincide cu momentul crearii Sistemului Monetar International prin Acordurile Conferintei Financiare si Monetare de la Bretton Woods.

Mecanismele monetare create in 1944 se vor caracteriza prin cateva elemente noi care vor modifica raportul dintre moneda-marfa si moneda-semn:

? moneda-semn, sub denumirea de valuta, va prelua total rolul de instrument al tranzactiilor pe plan international, fiind legata insa de metalul monetar prin mecanismul convertibilitatii externe. Sistemul va functiona pe baza etalonului aur-devize, dolarul SUA devenind moneda de rezerva a acestuia.

Încrederea in moneda americana se va baza pe garantarea cu aur a dolarilor aflati in circuit extern de catre Sistemul Rezervelor Federale ale SUA. SRF avea obligatia sa converteasca in aur sumele in dolari detinute de bancile centrale ale tarilor membre ale FMI, mecanismul desfasurandu-se astfel:

detin

ii cedeaza bancilor contra

Oferta anului

Reducere 2020