Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CUPRINS 2
Capitolul I ANALIZA MACROMEDIULUI 6
1. Mediul politic 6
1.1 Gradul de stabilitate politica 7
1.2 Atitudinea puterii fata de afaceri 7
1.2.1 Politica de credite 7
1.2.2 Politica fiscala 8
1.2.3 Climatul de afaceri 10
1.2.4 Liberalizarea comertului international 14
1.2.5 Politica de import 14
1.3 Grupuri de interese. Influente asupra ramurii 15
2. Mediul legislativ 16
2.1 Legislatia ce influenteaza mediul afacerilor 16
2.1.1 Constitutia Rominiei 17
2.1.2 Legea nr.21/ 10.04.1996 - Legea concurentei 17
2.1.3 Legea nr. 30/1990 privind infiintarea societatilor comerciale 18
2.1.4 Legea nr.53/2003 - Codul muncii 18
2.1.5 Legea nr. 133/1999 - Legea IMM-urilor 19
2.1.6 Legea nr. 571/2003 republicata, privind impozitul pe profit 20
2.1.7 Legea nr. 26/1990, republicata, privind registrul comertului 20
2.1.8 Legea nr. 82/1991 republicata - Legea contabilitatii 20
2.1.9 Legea nr. 90 din 07/12/1996 - Legea protectiei muncii 21
2.1.10 Legea nr.15 din 24/03/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale 22
2.1.11 Legea nr.348 din 14 iulie 2004 22
2.2. Legislatia ce influenteaza industria 22
2.2.1 Codul Vamal al Rominiei, capitolul VI, privind importul marfurilor 22
2.2.2 Hotarirea Guvernului nr.542/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupele de produse lampi electrice 24
2.3 Standarde 24
2.3.1 ISO 9000 24
2.3.2 EN 60598 25
3. Mediul natural 26
3.1 Localizarea geografica 26
3.2 Climatul 27
3.3 Relieful 27
3.4 Starea drumurilor 28
4. Mediul tehnologic 28
4.1 Evolutia tehnologiei transporturilor 28
4.2 Evolutia utilajelor logistice 29
4.3 Evolutia in telecomunicatii 29
4.4 Inovatii ce privesc produsele 30
4.4.1 Materii prime utilizate 30
4.4. 2 Design 31
4.4.3 Eficienta unui corp de iluminat 31
4.5 Evolutia in domeniul software 33
4.5.1 Programe contabile 33
4.5.2 Programe logistice - ERP 34
4.6 Accelerarea ritmului schimbarii 34
4.6.1 Influente asupra ciclului de viata al produselor 34
5. Mediul economic 36
5.1 Situatia economica a Rominiei 36
5.1.1 Trecerea la economia de piata 36
5.1.2 Nivelul de trai si puterea de cumparare a populatiei 36
5.1.3. Nivelul veniturilor 38
Tabelul nr. 1 - Cistigul salarial mediu brut lunar pe total economie in anii 1991 - 2004 38
Mai 38
5.1.4. Modificari in structura veniturilor si cheltuielilor 41
5.1.5. Disponibilitatea creditelor 42
5.1.6 Cursul de schimb 43
5.1.7 Rata dobinzii 44
5.1.9 Inflatia 45
6. Mediul socio-cultural 47
6.1 Clasele sociale 47
6.2 Caracteristici demografice 49
6.2.1. Structura pe categorii de virsta 49
6.2.2 Structura pe sexe 49
6.2.3 Migrarea populatiei 50
6.3 Modificari in structura familiei 50
6.4 Preocuparea pentru calitatea vietii 51
6.5 Stiluri de viata 52
6.6 Educatia 52
6.7 Tipuri de gospodarii 53
6.8 Influente ale grupurilor de apartenenta 53
Capitolul II ANALIZA MICROMEDIULUI 55
1. Analiza ramurii economice 55
1.1 Identificarea ramurii 55
1.2. Structura ramurii 55
1.3 Forte motrice 57
1.4. Presiunea concurentiala 58
1.4.1 Amenintarea noilor veniti 58
1.4.2 Puterea de negociere a furnizorilor 59
1.4.3 Puterea de negociere a cumparatorilor 59
1.4.4 Rivalitatea dintre firmele din ramura 60
1.4.5 Factori cheie de succes 60
2. Analiza pietei 60
2.1 Potentialul pietei 60
2.2 Segmentarea pietei 61
2.3 Identificarea pietei tinta 63
3. Analiza concurentei 64
3.1 Identificare concurenti 64
3.1.1 Concurenta de marca 64
3.1.2 Concurenta de produs 66
3.2 Caracterizarea concurentilor 67
4. Clienti 75
4.1. Consumatori finali 75
4.2. Consumatori industriali 76
4.3. Comercianti cu amanuntul 77
4.4. Ierarhizarea clientilor dupa importanta lor 78
5. Furnizori 78
5.1. Clasificarea furnizorilor 78
5.1.1 Furnizori interni 78
5.1.2 Furnizori externi 80
5.2. Contractele cu furnizorii 83
5.2.1.Drepturi si obligatii ale partilor 83
5.2.2.Termene si conditii de plata 84
5.2.3. Penalizari 84
6. Colaboratori 84
6.1. Institutii bancare 84
6.2. Societati de asigurari 85
7. Publicul 85
7.1 Intern - angajatii 85
7.2 Extern 85
7.2.1 Fiscul 85
7.2.2 Mass-media 86
7.2.3 Administratia de stat 86
7.2.4 Opinia publica 86
Capitolul III. ANALIZA INTERNA - NONMARKETING 87
1. Prezentarea firmei 87
1.1Date de identificare 87
1.1.1 Nume 87
1.1.2 Forma de constituire 87
1.1.3 Numar de inregistrare 87
1.1.4 Cod fiscal 87
1.1.5 Capital social 87
1.1.6 Localizare 87
1.1.7 Obiect de activitate 88
1.1.8 Date de contact 88
1.2 Scurt istoric al firmei 88
1.2.1 Anul infiintarii 88
1.2.2 Evolutie in timp a firmei 88
1.3 Politica firmei 89
1.3.1. Misiune 89
1.3.2 Obiectivele generale ale firmei 89
1.3.3. Cultura organizationala 89
2. Relatii intre departamentele firmei 90
3. Organigrama 90
4. Departamentul comercial 91
4.1 Functiile departamentului comercial 91
4.2 Structura departamentului 91
4.2.1 in amonte 91
4.2.2 in aval 92
5. Departamentul financiar contabil 93
5. 1 Functiile departamentului 93
5.2. Analiza financiara 94
6. Departamentul de resurse umane 99
6.1. Importanta resurselor umane 99
6.2 Functiile departamentului 100
6.2.1. Stabilirea numarului optim de angajati 100
6.2.2. Determinarea costurilor cu angajatii 100
6.2.3. Recrutarea si selectarea personalului 100
6.2.4. Organizarea de traininguri si programe de dezvoltare profesionala 101
6.2.5. Motivarea personalului 101
6.2.6. intocmirea fiselor de post 103
6.2.7. Evaluarea periodica a angajatilor si a rezultatelor acestora 104
6.2.8. Implementarea unor metode de crestere a randamentului personalului 104
6.3 Conditiile generale de munca 105
6.3.1 Notiuni de protectie a muncii 105
6.3.2 Orar 105
6.3.3 Masuri de reducere a accidentelor 106
7. Departamentul tehnic 106
7.1 Consultanta 106
7.2 Proiectare 106
Capitolul IV ANALIZA INTERNA - MARKETING 107
1. Mixul de marketing 107
1.1. Produs 107
I. Becuri cu incandescenta 108
1.1.2 Game de produse 113
1.1.3 Marci 114
1.1.4 Ambalaje 114
1.1.5 Alte elemente componente ale produsului 115
1.1.6 Ciclul de viata al produsului 120
1.1.7 Strategii de produs 120
1.2. Pret 120
1.2.1.Obiectivele politicii de pret 120
1.2.2 Strategii de pret 121
1.2.3 Factori care influenteaza pretul 121
1.2.4 Metode de stabilire a pretului 122
1.3. Promovare 122
1.3.1.Obiective 122
1.3.2 Strategii 122
1.3.3 Buget de promovare 122
1.3.4 Publicitate 123
1.3.5 Promovarea vinzarilor 125
1.3.6 Relatii publice 128
1.4. Distributie 131
1.4.1.Strategii de distributie 131
1.4.2 Canale de distributie 131
1.4.3 Descrierea sistemului logistic al organizatiei 132
4.2. Departamentul de marketing 134
4.2.1 Structura 134
4.2.2 Obiective 134
4.3. Vinzari 134
4.3.1 Functiile departamentului 134
4.3.2 Organizarea teritoriala a departamentului de vinzari 135
4.3.3 Obiective ale vinzarii 136
4.3.4 Indicatori 136
4.3.5 Analiza vinzarilor 136
4.3.6 Compararea nivelului vinzarilor realizate cu targetele prestabilite 138
4.3.7 Pozitia firmei pe piata din punct de vedere al vinzarilor 138
Capitolul V ANALIZA SWOT 139
1. Oportunitati 139
2. Amenintari 140
3. Puncte slabe 140
4. Puncte tari 141

Alte date

?

Capitolul I ANALIZA MACROMEDIULUI

1. Mediul politic

1.1 Gradul de stabilitate politica

Dupa revolutia din 1989, s-a produs o alternanta a partidelor politice la guvernare, determinand o discontinuitate in orientarea conducerii fata de sectorul economic.

Partidele socialiste urmaresc sprijinirea clasei sarace si uniformizarea nivelului de trai a populatiei. Pe de alta parte, partidele liberale incurajeaza competitia si initiativa privata. Efectul imediat al instabilitatii politice a fost discontinuitatea reformelor, iar ca urmare – incetinirea cresterii economice si o perioada de tranzitie de la economia socialista la cea capitalista de 16 ani si inca neincheiata. Încercarea de a adera la UE a directionat intr-o oarecare masura eforturile politicienilor, desi tendinta actuala pare a fi mai mult modificarea tuturor deciziilor luate de fosta conducere decat o continuare a reformei in vederea atingerii obiectivului de aderare. Instabilitatea politica are influente negative atat asupra ramurilor romanesti, cat si asupra imaginii pe care o au producatorii romani in strainatate.

În urmatorii trei ani reformele vor continua in aceeasi directie, in conformitate cu doctrina liberala.

Pentru a adera la UE, se pare ca sunt necesare „mariajele politice europene”. Parlamentul European a votat anul trecut blocarea aderarii Romaniei. Spre deosebire de Comisie, votul Parlamentului este fi unul politic, iar sustinerea internationala este importanta: afilierea la formatiuni internationale este esentiala pentru sustinerea demersurilor politice. Acceptarea Romaniei in UE depinde, deci, si de vointa politica.

Totusi, cel mai important grup european (Partidul Popular European) nu are corespondent in legislativul roman, iar acest lucru poate sa nemultumeasca (Romania va avea cel mai mare numar de parlamentari, 35, dupa Polonia, numarul acestora raportandu-se la populatia tarii).). Mai mult, cu cat PD si PSD sunt inscrise in internationala socialista.

1.2 Atitudinea puterii fata de afaceri

1.2.1 Politica de credite

Statul nu are o influenta directa asupra politicii de creditare, bancile fiind cele care stabilesc conditiile de obtinere a creditelor si portofoliul de servicii. Influenta statului este indirecta – rata dobanzii se stabileste in functie de rata inflatiei si, in general, de gradul de stabilitate economica.

O influenta mai mare o are politica Bancii Nationale. BNR stabileste rezerve minime obligatorii pentru bancile comerciale. Cu cat aceste rezerve sunt mai mari, cu atat disponibilul de creditare al bancilor este mai mic si politica mai restrictiva.

În ultimii doi ani, reglementarile incurajeaza creditarea in euro, in detrimentul celei in lei. În prezent, pentru a beneficia de un credit, firmele trebuie sa indeplineasca simultan conditii restrictive. Odata cu aderarea la UE, aceste conditii vor deveni mai permisive, aliniindu-se la politicile de creditare din UE.

1.2.2 Politica fiscala

Statul intervine in economie pentru a corecta anumite „esecuri” ale pietei (controlul preturilor si politici antimonopol), pentru a asigura bunurile publice necesare (securitate nationala, ordine publica, construirea de drumuri, cercetare stiintifica, asistenta medicala) si de a combate externalitati indezirabile (polarizarea bogatiei sociale), pentru a regulariza evolutiile ciclice ale economiei (actiuni impotriva somajului, inflatiei, stimularea cresterii economice) si pentru a optimiza „binele social”. Toate aceste functii au ca instrument principal impozitele si taxele.

Politica fiscala romaneasca este departe de a fi una incurajatoare pentru mediul afacerilor. Numarul taxelor si impozitelor suportate de contribuabili este mare, iar nivelul lor ridicat. Contributiile firmelor pentru fondul de somaj, asigurari sociale si de sanatate ajung pana la 40% din salariile platite, iar impozitul pe profit este de 16%(aplicabile veniturilor din dividende, veniturilor din dobanzi, veniturilor din castiguri din titluri de valoare, operatiunilor de vanzare-cumparare de valuta la termen pe baza de contract, veniturilor rezultate din lichidarea unei firme, veniturilor realizate de persoanele fizice si juridice nerezidente -cu exceptia veniturilor obtinute din jocuri de noroc, pentru care se va mentine cota de impozit de 20%). Taxele ridicate incurajeaza evaziunea fiscala si angajarile ilegale de personal, pe de o parte si descurajeaza intreprinzatorii in obtinerea de profit, pe de alta parte.

Tendintele in ceea ce priveste politica de impozitare cuprind, conform Programului Economic de Preaderare (PEP), masuri de extindere a bazei de impozitare, prin restrangerea categoriilor de rezerve deductibile la calculul profitului impozabil pentru societatile comerciale bancare, de credit ipotecar sau de asigurare, precum si prin eliminarea unor facilitati fiscale. PEP estimeaza un volum al veniturilor bugetare - in raport cu nivelul produsului intern brut din perioada 2006-2008 mai mare, in medie, cu 6,3%– adica de 32,9% in 2006, 32,2% in 2007 si 31,9% in 2008. Comparativ, pentru anul 2005, este prognozat un volum al veniturilor bugetare de 33,5% din PIB. Evolutia veniturilor cuprinde si fondurile externe estimate a fi primite de la UE si bugetul AND.

Dintre facilitatile actuale, se vor abroga:

- scutirea de la plata taxelor vamale pentru importul de echipament sportiv si materiale sportive;

- scutirea de la plata taxelor vamale pentru importul de instalatii si aparatura specifice activitatii de pregatire, reprezentare si participare a sportivilor la diverse competitii sportive;

- scutirea de la plata taxelor vamale pentru utilajele si echipamentele importate ca rezultat al unor investitii directe cu impact semnificativ in economie cu o valoare care depaseste echivalentul a unui milion de dolari;

- neimpozitarea castigurilor obtinute din transferul proprietatilor imobiliare dobandite prin mostenire sau schimb;

- scutirea de la plata taxei asupra succesiunii, daca procedura succesorala a fost incheiata in termen de un an de la data decesului proprietarilor;

- facilitatile pentru cooperatia agricola.

Pentru urmatorii ani se prognozeaza majorarea urmatoarelor taxe si impozite:

- impozitul pe locuinte;

- taxa asupra mijloacelor de transport

- taxa datorata pentru iahturi

- impozitul pe teren pentru suprafetele situate in extravilanul localitatilor va fi majorat de la 1,1 lei/hectar la 9-40 lei/hectar, in functie de categoriile de folosinta si calitate ale terenurilor.

În ceea ce priveste accizele, in urmatorii doi ani se asteapta urmatoarele modificari:

- includerea tuturor produselor care rezulta din prelucrarea titeiului;

- instituirea sistemului de garantare a accizelor pentru toate timbrele si banderolele solicitate de antrepozitari, precum si de inregistrare a comerciantilor de produse din tutun cu amanuntul.

Marirea taxei pe valoarea adaugata (TVA) nu este o masura de actualitate, conform declaratiilor ministrului Finantelor: "TVA ramane la 19% si nu va exista nici o TVA peste aceasta limita. Cresterea se refera la accize, a caror marire este devansata de la 1 iulie la 1 aprilie", a declarat Ionut Popescu.

1.2.3 Climatul de afaceri

A. Viziune externa

Un raport al "The Economist Intelligence Unit", o divizie a publicatiei "The Economist", apreciaza ca mediul de afaceri din Romania s-a imbunatatit in primul semestru al acestui an. Într-un clasament intocmit pe baza datelor rezultate din analiza comparata a situatiilor existente in 60 de tari, Romania este clasata pe locul 40, dupa ce estimarile anterioare o plasasera cu opt locuri mai jos. Practic, analistii economici considera ca este pentru prima data cand o importanta organizatie internationala, specializata in analiza economica, ajunge la concluzia ca mediul de afaceri romanesc are o evolutie favorabila, prognosticand ca multe dintre cele mai prestigioase companii multinationale sunt interesate sa investeasca in Romania.