Pagina documente » Stiinte Economice » Politica de marketing, componenta de baza a politicii economice a intreprinderii (S.C. XYZ S.A.)

Despre lucrare

lucrare-licenta-politica-de-marketing-componenta-de-baza-a-politicii-economice-a-intreprinderii-s.c.-xyz-s.a.-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-politica-de-marketing-componenta-de-baza-a-politicii-economice-a-intreprinderii-s.c.-xyz-s.a.-


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL 1. STRATEGIE DE PIATA 4
1.1.POLITICA DE MARKETING-COMPONENTA DE BAZA A POLITICII ECONOMICE A INTREPRINDERII MODERNE 4
1.2. STRATEGIA DE PIATA - NUCLEUL POLITICII DE MARKETING. 10
1.2.1. Locul strategiei de piata in activitatea de marketing. 11
1.2.2. Fundamentarea strategiei de piata. 15
1.2.3. Tipologia strategiilor de piata. 21
1.3. MARKETINGUL MIX - MATERIALIZAREA STRATEGIEI DE PIATA 26
CAPITOLUL 2. SOCIETATEA COMERCIALA AMPLAST CO SA PREZENTARE GENERALA 31
2.1. DATE GENERALE DESPRE SC AMPLAST CO SA 31
2.2. AMBALAJ PS SAU AMBALAJ PP 36
2.3. DOI ANI DE ACTIVITATE 37
2.4. AMBALAJ: ROL SI CARACTERISTICI 40
CAPITOLUL 3. ANALIZA MEDIULUI EXTERN SI INTERN AL SOCIETATII COMERCIALE AMPLAST CO SA 45
3.1 TENDINTE PE PLAN MONDIAL iN INDUSTRIA DE MASE PLASTICE 45
3.2.ANALIZA MEDIULUI EXTERN 47
3.2.1.Analiza macromediului intreprinderii 47
3.2.2.Analiza micromediului intreprinderii 51
3.3. ANALIZA MEDIULUI INTERN. 65
CAPITOLUL 4. ELABORAREA STRATEGIEI DE PIATA 71
CONCLUZII 77
BIBLIOGRAFIE 79

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Capitolul 1 Strategia de piaa?

Exista cinci feluri de firme: cele care actioneaza, cele care cred ca

actioneaza, cele care urmaresc cum actioneaza altii, cele care se intreaba ce se intampla si cele care habar nu au ca se intampla ceva.

ANONIM

Capitolul 1. STRATEGIE DE PIAT?

În prezent, firmele sunt tot mai mult obligate sa-si restructureze radical obiectivele si strategiile de piata. De unde anterior ele operau in conditiilei unei concurente stabile, cunoscute, in prezent firmele activeaza intr-un adevarat razboi, in care au loc schimbari rapide ale concurentei, progrese tehnologice, aparitii de noi legi si politici comerciale si o scadere continua a fidelitatii clientelei. Firmele sunt antrenate intr-un soi de cursa automobilistica, in care semnele de circulatie si regulamentele sunt in continua schimbare, unde nu exista o linie de sosire si un invingator definitiv. Lor nu le ramane altceva de facut decat sa-si continue cursa, cu speranta ca se indreapta in directia corecta, ceruta de publicul care o urmareste de pe margine.

1.1.POLITICA DE MARKETING–componenta de baza a politicii economice a intreprinderii moderne

Întreprinderea moderna actioneaza intr-un mediu dinamic. Piata - dar si celelalte componente ale mediului - ii ridica frecvent probleme, obligand-o la schimbari, la eforturi suplimentare (nu in ultimul rand de imaginatie) sau, dimpotriva, ii ofera oportunitati, sanse noi de dezvoltare si consolidare. Conectarea la un asemenea domeniu nu mai reprezinta o optiune, ci devine o strigenta necesitate, de unde si inscrierea ei drept functie a marketingului. Pusa in legatura cu mediul, obligata sa se acomodeze schimbarilor acestuia cvasipermanente si uneori in cele mai neasteptate directii, intreprinderea are totodata nevoie de o viziune de larga perspectiva.

Astfel de orientare nu vine in contradictie cu obligatia intreprinderii de a raspunde prompt la semnalele si schimbarile mediului. Ea va trebui sa integreze toate actiunile curente intr-o conduita cu trasaturi durabile, sa le subordoneze, in ultima analiza, unor obiective pe termen lung. Instabilitatea mediului, a pietei, poate submina conduita si obiectivele intrepriderii doar daca nu a fost deloc sau a fost gresit luata in calcul. De aici nu poate in nici un caz decurge inoportunitatea sau imposibilitatea unei orientari de perspectiva in conditiile unui mediu turbulent, ale unei piete instabile. Dimpotriva, se poate aprecia ca un orizont mai putin transparent face mult mai importanta si mai necesara incorporarea actiunilor intreprinderii intr-o viziune de perspectiva, intr-o politica unitara, coerenta - politica de marketing.

Viziunea strategica a intreprinderii moderne este tot mai mult impusa de conditiile noi in care isi desfasoara activitatea. Este vorba deopotriva de conditiile interne ale intreprinderii (tehnice, organizatorice si de alta natura) cat si de cele exterioare, intre care: cresterea dimensiunilor intreprinderii, largirea spatiului sau de actiune , instabilitatea surselor de aprovozionare si a debuseelor, multiplicarea interdependentelor cu mediul, ridicarea nivelului tehnic al activitatii, modificarea formelor de organizare si conducere, modificarea tehnologiilor, prelungirea duratei ciclului de fabricatie, amplificarea efectelor colaterale ale activitatii economice asupra mediului (economic, sociologic, ecologic) si altele.

Pe baza cunostintelor acumulate cu privire la complexitatea mediului in care isi desfasoara activitatea, firma poate trece la elaborarea procesului decizional. Procesul respectiv trebuie insa circumscris unui anumit cadru, care la randul sau este conturat, pe de o parte, de conditiile de piata in care unitatea industriala urmeaza sa actioneze, iar pe de alta parte de fortele de care dispune si obiectivele ce si le propune. Un asemenea cadru de rapoarte a conditiilor, fortelor si obiectivelor, care impune din partea unitatilor industriale anumite linii de comportament, reguli de actiune si o anumita disciplina manageriala, formeaza politica de marketing a unitatilor respective. Mai pe larg, se poate sublinia ca tinand seama de complexitatea proiectelor fiecarei firme, de multitudinea obiectivelor si diversitatea functiilor, politica de marketing a unei unitati autonome reprezinta un ansamblu coerent de componente specifice care pot fi politici de cercetare si dezvoltare, productie, aprovizionare, politici financiare, comerciale. Fiecare dintre aceste politici se inscrie intr-un cadru predeterminat de preferinte, ipoteze si anticipatii avand valoarea unor angajari a viitorului.

Politica de marketing comporta trei caracteristici majore: un efort rational; o evaloare realista a obiectivelor intreprinerii si a caracteristicilor pietei; o buna ierarhizare a diverselor decizii de marketing.

? În ceea ce priveste efortul de rationalitate, de subliniat faptul ca acesta comporta doua aspecte principale: pe de o parte are in vedere utilizarea constanta, implicita sau explicita, a unor modele de rationament de dificultate medie; pe de alta parte, in masura in care este posibil, sa se recurga la metode stiintifice.

? Modelele de rationament de dificultate medie sunt caracterizate printr-o validitate discutabila in ceea ce priveste explicarea complexitatii comportamentului uman, in schimb s-au dovedit a fi foarte utile, ca modele normative pentru pregatirea unor decizii. Structura si succesiunea etapelor de rationament a modelelor respective este prezenta in figura urmatoare.

Figura 1.1. Succesiunea etapelor de rationament privind stabilirea strategiei globale de marketing

Sursa : Marketing industrial, Dumitru Patriche, Editura Expert 1994

* Implicarea metodelor stiintifice formeaza baza de fundamentare a intregului proces decizional. Asemenea metode pot fi utilizate pe parcursul intregului proces, concomitent cu modelele prezentate anterior si chiar in aceeasi structura etapizata redata in figura de mai sus. De pilda: modelele de ponderare permit o mai buna formalizare a ierarhiei obiectivelor, cand acestea sunt multiplicate si ofera conturarea evolutiei sintetice a fiecarei strategii pornind de la evolutia analitica a diverselor efecte; tehnicilor studiilor de piata, modelele explicative si metode de previziune pot fi utilizate pentru a prevedea mai sigur raspunsurile pietei la strategia avuta in vedere; metodele informatice permit, in cazul in care numarul strategiilor posibile este ridicat, o exploatare rapida a unui numar mare de astfel de strategii, fata de alegerea unei strategii optimale sau pentru a comensura riscul asociat diferitelor strategii avute in vedere.

? Evaluarea realista a obiectivelor intreprinderii si a caracteristicilor pietei are in vedere necesitatea cunoasterii si luarii drept coordonate ale cadrului de actiune al intreprinderii, a tuturor exigentelor sau aspiratiilor adesea contradictorii, ale unitatiilor proprii, pe de o parte si ale pietei, pe de alta parte. Asemenea contradictii nu pot fi surmontate intr-o maniera simpla, ci in mod sistematic, tinand seama de cei doi termeni. Aceasta deoarece nici o intreprindere nu poate ignora atitudinile, obiceiurile si interesele consumatorilor, in dorinta de a le vinde diverse produse ; in acelasi timp, ea nu poate, in general, satisface toate dorintele consumatorilor, ci doar acelea care raspund necesitatilor de realizare a propriilor obiective. În alti termeni, unitatile industriale nu pot sa spere a exercita o influenta puternica pe intreaga piata, ci doar sa se adapteze sau sa se supuna orbeste. Drept urmare, o politica de marketing comporta un dozaj al celor doua elemente. Stabilitatea unui asemenea dozaj necesita o buna apreciere a ceea ce scapa posibilitatilor de influenta ale intreprinderii , din cadrul atitudinilor si comportamentului publicului consumator, precum si ceea ce, dimpotriva, poate fi modificat prin propriile actiuni.

? Ierarhizarea deciziilor de marketing are in vedere ca universul respectivelor decizii este imens si variat, ceea ce implica stabilitatea si respectarea unei ordini ierarhice intre diferitele tipuri de decizii.

În general, deciziile de marketing au ca obiect modificarea gradului de adaptare a produselor intreprinderii la cerintele pietei sau de a influenta atitudinile sau comportamentele din cadrul pietei respective. Pornind de la o asemenea premisa, deciziile ce dau conturul politicii de marketing pot fi inspirate din urmatoarele considerente: modificarea caracteristicilor unui produs; largirea sau reducerea unei game; schimbarea unui ambalaj; fixarea sau schimbarea unui pret de vanzare sau a unei politici tarifare; alegerea unui canal de distributie; schimbarea unui contract de concesiune; adoptarea unui nou sistem de remunerare a vanzatorilor; fixarea unui buget publicitar; alegerea unui afis sau a unui anunt etc.

La nivelul de baza se gasesc deciziile tactice, cotidiene care se refera la aspecte relativ limitate si sunt luate, in mod normal, de catre responsabilii unui nivel ierarhic mediu. De pilda: negocierea unui contract cu un client sau alegerea unui anunt publicitar. Pentru ca numeroasele decizii de acest tip sa poata fi luate intr-o maniera coerenta si conforma cu interesele intreprinderii, trebuie ca ea sa fie expresia unei politici mai generale, definite in prealabil de catre instante superioare. Asemenea politici constituie al doilea nivel de decizii. În aceasta privinta se disting patru principale domenii: politica de produs, care consta in a defini gama si caracteristicilr fiecaruia dintre articolele sale (cuprinzand numele, ambalajele, serviciile comerciale etc.); politica de pret, care consta in a fixa pretul si conditiile de vanzare a diferitelor produse; politica de distributie care are in vedere alegerea circuitelor si canalelor de distributie, definirea relatiilor cu intermediarii, recrutarea, formarea, folosirea si controlul vanzatorilor proprii a intreprinderii; politica de comunicatii si de promovare, care consta in a alege principalele mijloace destinate informarii si influentarii clientilor (este vorba, in deosebi, de fixarea bugetului de comunicatii si promovare, alegerea mediilor si suporturilor publicitare, alegerea axelor si temelor etc.).

Cele patru domenii principale sau tipuri de politici, la randul lor, nu trebuie definite in mod izolat unele de altele. Pentru a fi coerente intre ele si eficace, ele trebuie sa fie integrate intr-un plan de ansamblu, care va da conturul strategiei glogale de marketing si in cadrul careia ele sunt considerate drept principale componente.

Oferta anului

Reducere 2020