Pagina documente » Recente » POLITICA EXTERNA A GERMANIEI

Cuprins

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Extras din document

?Cuprins
INTRODUC?R? 2
CAPITOLUL 1. CUC?RIR?A PUT?RII D? C?TR? ADOLF HITL?R 4
1.1.Cauz?l? car? au favorizat asc?nsiun?a nazismului 4
1.2.Cuc?rir?a put?rii 8
CAPITOLUL 2. OBI?CTIV?L? POLITICII ?XT?RN? FIXAT? D? HITL?R ÎN „M?IN KAMPF” 14
2.1.Conditiil? in car? a fost scrisa „M?in Kampf” 14
2.2. Izvoar?l? „id?ologi?i” nazist? 16
2.3. Obi?ctiv?l? politicii ?xt?rn? si scopul urmarit 17
2.3.1 . T?oria spatiului vital 24
2.3.2 . Sup?rioritat?a ras?i ari?n? 27
2.4. Atitudin?a fata d? ?vr?i 31
CAPITOLUL 3. OBI?CTIV?L? R?ICH-ULUI ÎN DOM?NIUL POLITICII ?XT?RN? 34
3.1. Planuri si dir?ctii 34
3.2.M?tod? d? r?alizar? 37
3.3. Politica d? aliant? 41
CAPITOLUL 4. R?ALIZAR?A PLANURILOR D? ?XPANSIUN? 44
4.1. Anschluss 44
4.2.Acordul d? la Münch?n si d?zint?grar?a C?hoslovaci?i 49
4.3.Planuri d? razboi 59
4.3.1. Polonia 59
4.3.2. ?uropa d? V?st 64
4.3.3. Planuri d? razboi in dir?ctia Balcanilor 67
4.3.4. Op?ratiun?a Barbarossa 75
CAPITOLUL 5. ???CUL POLITICII D? ?XPANSIUN? ?I CONS?CIN??L? 83
5.1.Prim?l? infrâng?ri 83
5.2.Impactul asupra viitorului G?rmani?i 88
Concluzii 95
Bibliografi? 99

Alte date

Bibliografi? {p}

INTRODUC?R?

P?rioada cuprinsa intr? anii 1933-1945 a fost marcata d? asc?nsiun?a lui Adolf Hitl?r car? a d?v?nit s?f al guv?rnului G?rmani?i in 1933 D? la asc?nsiun?a sa si pana la moart? Hitl?r va inc?rca sa faca din G?rmania o mar? put?r? ?urop?ana, insa planuril? lui privind pr?stigiul int?rnational al G?rmani?i vor fi zadarnicit?.

Al?g?r?a t?m?i politica ?xt?rna a g?rmani?i nazist? sub conduc?r?a lui Hitl?r ca si lucrar? d? lic?nta, poat? fi motivata d? o pr?f?rinta p?rsonala fata d? subi?ct?l? si ?v?nim?nt?l? istoric? si d? inc?rcar?a d? a afla d? c? Hitl?r nu a r?usit sa isi duca la bun sfarsit planul d? ?xpansiun? a G?rmani?i.

Lucrar?a ?st? o analiza istorica o analiza istorica a politicii ?xt?rn? g?rman? in p?rioada 1933-1945 aratand toat? ?v?nim?nt?l? p?tr?cut? in d?cursul ac?st?i p?rioad?

S? cunoast?, d? multa vr?m?, importanta compon?nt?i politic? a soci?tatii, int?l?gand prin ac?asta intr?gul ansamblu d? conc?ptii, t?z?, id?ologii, doctrin? ?tc. in planul gandirii politic?, pr?cum si d? institutii si m?canism?l? lor d? functionar?, actori politici, r?latii, comportam?nt?, manif?stari individual? si d? grup ?tc. S? sti?, d? as?m?n?a, ca organizar?a politica a soci?tatii ?st? o constructi? ?s?ntiala, d? car? d?pind?, intr-o masura hotaratoar?, ?volutia sa. Ac?st?a sunt si motiv?l? p?ntru car?, in pr?z?nt, s? acorda o at?nti? consid?rabila politicului si politicii, stimulata si d? proc?sul int?grarii in structuril? ?uroatlantic? a num?roas? comunitati ?urop?n? sau ?xtra?urop?n?.

Cunostint?l? politic? sunt n?c?sar? din c?l putin doua p?rsp?ctiv? important?: in disc?rn?r?a s?nsurilor si dir?ctiilor ?volutiv? tr?cut? si pr?z?nt? al? soci?tatii si in pr?vizionar?a posibil?lor surs? d? t?nsionar? socio-politica, a t?ndint?lor car? s? anunta in spatiul social si politic (si nu numai al ac?stora). Cunostint?l? politic? sau cultura politica g?n?r?aza un camp mai propic? int?l?g?rii si disc?rn?rii f?nom?n?lor politic? si d?opotriva fac? posibila ?vitar?a ?rorilor int?rpr?tativ? c? s? inr?gistr?aza in pr?z?nt (inclusiv in randul politici?nilor) in politica, d?zbat?ri politic? si chiar in un?l? d?cizii al? instant?lor politic?.

?xtr?mismul politic ?st? r?pr?z?ntat, in ?s?nta, d? doctrin?l? comunista si nazista, a caror ?xpr?si? in plan institutional o constitui? partid?l? car?, fi? isi aroga o astf?l d? sorgint?, fi? ori?ntaril? programatic? si d?m?rsuril? lor l? plas?aza in ac?st spatiu al vi?tii politic?.

Amb?l? doctrin? isi cauta originil? in gandir?a unor „noncomformisti”, car? s? arata ad?pti ai practicarii r?latiilor d? forta p? t?r?nul politicii, ridicand viol?nta si dispr?tul p?ntru valoril? uman? la rang d? m?toda politica. D?buturi inc?rt? sunt urmat? ?pisodic d? asc?nd?nt? in planul audi?nt?i public? si d? ?xp?ri?nt? politic?, din n?f?ricir? dramatic? p?ntru mari mas? uman?. Asc?nsiun?a ?st? favorizata d? criz? social? si ?conomic?, d? manuir?a fara scrupul? a v?rb?lor cu iz populist, d? promisiunil? fara acop?rir?, car? induc in ?roar? milioan? d? oam?ni.

D?mocratiil? pluralist? s? arata n?pr?gatit? in fata asaltului batalioan?lor n?gr?, brun? sau rosii, c?d?aza si fac compromisuri, car? l? costa ?norm.

Un?l? pi?rd t?mporar sub lovituril? comunistilor si fascistilor, alt?l? tr?bui? sa s? mobiliz?z? ?x?mplar p?ntru a r?zista masinilor lor d? razboi. Tr?zit? la r?alitat?, o r?alitat? car? va apasa m?r?u constiinta a milioan? d? oam?ni, natiunil? car? au cazut in capcana comunismului sinazismului, s-au r?cul?s si au zdrobit r?gimuril? totalitar? d? stanga si d? dr?apta.

Sub raport doctrinar, in pr?z?nt atat fascismul cat si comunismul s? manif?sta in num?roas? variant?, iar in planul actiunii politic? mai r?ful?aza un?ori. „Voc?a” put?rnica a d?mocratiilor pluralist?, car? nu s? mai lasa amagit? d? vorb?l? dulci al? ?xtr?mistilor, l? impun? in pr?z?nt prud?nta si chiar t?ama, in conditiil? in car? s? r?sp?cta r?gulil? „jocului” politic. D?vin? insa ?vid?nt ca un?l? grupari politic? car? s? ?rij?aza in r?pr?z?ntant? al? int?r?s?lor g?n?ral? si car? fac ap?l la mijloac? viol?nt? d? lupta (prioritar at?ntat?, puch-uri, rascoal? armat?) tind sa ocup? spatiul d? la ?xtr?m?l? sist?mului politic. As?m?n?a formatiuni, d? mult? ori cu titulaturi d?lib?rat d?rutant? (“Miscar?a d? ?lib?rar?…”) sunt asimilat? t?rorismului si in cons?cinta t?ntativa lor ?st? iluzori?.

Important ?st? ca sa d?vina „vizibil?” distinctiil? dintr? r?gimul politic d?mocrat si c?l? autoritarist? sau totalitar?, d?mocratia fiind nu numai o aspirati?, ci si o star?, un mod in car? si prin car? un individ s? r?gas?st? p? sin? si in ac?lasi timp s? manif?sta ca m?mbru al unui grup sau al un?i col?ctivitati.

CAPITOLUL 1. CUC?RIR?A PUT?RII D? C?TR? ADOLF HITL?R

1.1.Cauz?l? car? au favorizat asc?nsiun?a nazismului

Id?ologia nazismului nu s-a bazat initial p? id?i pr?luat? d? la unii t?or?tici?ni rasisti car?, la sfarsitul s?colului al XIX-l?a, lansas?ra conc?pt? noi ca: rasa ariana, puritat?a ras?i. [1 Ar?ndt, Hannah, Originil? totalitarismului, ?ditura Humanitas, Bucur?sti, 1994] Conform ac?lor conc?ptii, om?nir?a ar fi fost alcatuita in baza un?i i?rarhii valoric? a ras?lor, iar viata nu r?pr?z?nta altc?va d?cat „supravi?tuir?a adaptabililor”. Poporul g?rman ?ra consid?rat sup?rior, part? din „rasa ariana”, si ii r?v?n?a sarcina d? a m?ntin? puritat?a ras?i si d? a subordona ras?l? inf?rioar? ?vr?ii, tiganii, slavii si ras?l? d? culoar?. Hitl?r consid?ra comunitat?a ?vr?iasca dr?pt un canc?r car? distrug?a trupul G?rmani?i. Hitl?r ?ra convins ca „alt?rar?a sang?lui si d?t?riorar?a ras?i r?pr?zinta singur?l? cauz? car? ?xplica d?clinul civilizatiilor strav?chi. Niciodata razboiul nu a ruinat natiunil?. În ac?asta lum? oricin? nu ?st? d? origin? sanatoasa poat? fi consid?rat pl?ava”. [2 Dogan, Matt?i, P?lassy, Dominiqu?, Cum sa comparam natiunil?: sociologi? politica comparativa, Bucur?sti, ?ditura Alt?rnativ?, 1993]

Slabita d? ?f?ct?l? Primului Razboi Mondial, cat si d? conditiil? foart? gr?l? (r?paratii d? razboi) impus? prin Tratatul d? la V?rsaill?s, G?rmania a intrat intr-o criza ?conomica grava. Firava d?mocrati? (R?publica d? la W?imar) nu ii put?a fac? fata, populatia d?v?nind din c? in c? mai saraca si n?multumita. Dupa o scurta r?dr?sar?, situatia s-a agravat din nou prin d?clansar?a in 1929 a criz?i ?conomic? mondial?. Numarul som?rilor a ajuns la circa sas? milioan?. Din pacat? p?ntru ?volutia ult?rioara, put?ril? invingatoar? in Primul Razboi Mondial nu au fost capabil? sa int?l?aga ca o tara umilita nu put?a fi pol d? stabilitat?. Conditiil? impus? G?rmani?i, ca r?paratii d? razboi, nu av?au cum sa fi? acc?ptat? d? o populati? flamanda, satula d? razboi, dar foart? mandra. ?f?ct?l? s-au dov?dit fatal?. Din mijlocul saracimii s-a ridicat c?l c? av?a sa d?zlantui? douaz?ci d? ani mai tarziu inf?rnul in ?uropa.

In marti? 1918, un grup d? nationalisti din orasul Br?m?n s? organiz?aza in "Comit?tul p?ntru o pac? g?rmana justa". Scopul lor – obtin?r?a un?i "paci just?" – ?ra in opoziti? cu pr?v?d?ril? Tratatului d? la V?rsaill?s , car? obliga G?rmania la plata daun?lor d? razboi, c?dar?a bunurilor si dr?pturilor sal? d? p? t?ritoriul national, d?zarmar?a armat?i. In ac?st? conditii, m?mbrii Comit?tului hotarasc sa intr? in lupta politica, transformandu-s? intr-un minuscul Partid al Muncitorilor G?rmani, cu doar 60 d? m?mbri. Printr? p?rsonaj?l? car? au animat intruniril? noii formatiuni politic? prin condamnar?a s?paratismului bavar?z s-a r?marcat Adolf Hitl?r. Bavaria ?ra singura r?giun? in car? L?g?a p?ntru int?rzic?r?a organizatiilor t?rorist? (1918) nu ?ra aplicata. Popularitat?a d? car? s-a bucurat Hitl?r i-a adus un loc in Comit?tul d? Conduc?r? al partidului.

Promovand o propaganda in car? s? ?xploatau la maxim ravagiil? criz?i, facand promisiuni dintr? c?l? mai ad?m?nitoar? a r?usit sa ?xalt?z? spiritul sovin si r?vansard. Hitl?r ?ra pr?z?ntat opini?i public? ca omul car? ar put?a scoat? G?rmania din impas. Multi au cr?zut ac?st? afirmatii si Hitl?r a fost impins spr? put?r?. [3 Aron, Raymond, D?mocrati? si totalitarism, ?ditura All ?ducational, Bucur?sti, 2001]

Participant la cursuril? d? r??ducar? pr?dat? soldatilor, il cunoast? p? Gottfri?d F?d?r, t?or?ticianul Partidului Muncitorilor G?rmani, prin car? va intra in activitat?a politica. Inca din timpul militari?i, Hitl?r s? manif?sta ca antis?mit, fapt c? l-a propulsat in functia d? "ofit?r cu propaganda", p? car? o va d?tin? pana in iuli? 1920.

La finalul razboiului, Hitl?r activ?aza put?rnic in cadrul Partidului Muncitorilor G?rmani, ?n?rgia sa atragand p?st? 3.000 d? ad?pti. [4 Baumont, Mauric?, Mar?a conjurati? impotriva lui Hitl?r, ?ditura Stiintifica si ?nciclop?dica, Bucur?sti, 1977

] Ac?stia vor fi c?i car? il vor sustin? in 1921 la conduc?r?a partidului, d?v?nit Partidul National-Socialist al Muncitorilor G?rmani (NSDAP).

Pana in 1929, Partidul Nationalist Socialist Muncitor?sc din G?rmania, asa cum s? num?a oficial Partidul Nazist, ?ra un partid politic mic. Apoi, in al?g?ril? parlam?ntar? din 1930 partidul a obtinut mai mult d? 18 proc?nt? din numarul total d? voturi, comparativ cu 2.5 proc?nt? in 1928. Majoritat?a voturilor in favoar?a nazistilor v?n?au din part?a clas?i d? mijloc si a c?lor cu situati? ?conomica buna si nu a muncitorilor sau som?rilor.

Factorii principali in succ?sul ?l?ctoral al nazistilor au fost: furia lat?nta provocata d? colapsul militar al G?rmani?i spr? sfarsitul primului razboi mondial; r?s?ntim?ntul fata d? Tratatul d? la V?rsaill?s car? a pus capat razboiului si a impus conditii foart? aspr? G?rmani?i; d?pr?siun?a ?conomica mondiala din anii 1930; t?ama d? raspandir?a comunismului; p?rsonalitat?a carismatica a lui Hitl?r.

Înca d? la inc?puturil? cari?r?i politic?, Hitl?r ?ra consti?nt d? put?r?a propagand?i, totul fiind foart? bin? pus la punct. Din aprili? 1930, r?sponsabil cu propaganda a fost numit Jos?ph Go?bb?ls, c?l car? a folosit cu succ?s noil? t?hnici, afis?l? ?l?ctoral? cat si radioul. Au fost inchiriat? avioan? si masini d? lux p?ntru d?plasar?a mai rapida a lui Hitl?r in cat mai mult? locuri. Toat? ac?st? ?forturi au avut ?f?ctul scontat.

Actionand cu abilitat? in s?nsul pr?luarii controlului total, s? va folosi d? propaganda, duplicitat?, t?roar?, cautand sa m?ntina totusi apar?nt?l? l?gal?. [5 B?ll, T?r?nc? si Dagg?r, Richard, Id?ologii politic? si id?alul d?mocratic, ?ditura Polirom, Iasi, 2000

] Par?ril? istoricilor conv?rg asupra id?ii ca binomul t?roar?-propaganda ?st? vazut d? Hitl?r ca mijloc ?fici?nt d? fanatizar? si ist?rizar? a mas?lor, t?roar?a fiind p?rc?puta nu ca un scop in sin?, ci ca un mijloc p?ntru a ind?plini obi?ctiv? politic?. Propaganda nazista contin?a ad?s?a promisiuni ad?m?nitoar?, r?c?ptat? mai al?s d? mica burgh?zi?, stud?nti. Hitl?r d?clara, d? pilda, ca va suprima oric? v?nit obtinut fara munca, va p?d?psi p? imbogatitii d? razboi, va r?aliza participar?a muncitorilor la b?n?ficii, va introduc? munca obligatori? g?n?rala si va gasi d? lucru p?ntru som?ri.

Hitl?r a r?usit sa tr?z?asca in sufl?tul poporului g?rman toat? instinct?l? b?stialitatii primitiv? a omului, cr?ind un nou tip uman: sadic, fara mila, un automat car? tr?buia sa ?x?cut? ordin?l? v?nit? d? sus.

Va r?usi sa castig? incr?d?r?a poporului ,d?monstrand ca poat? sa salv?z? tara d? la d?clin, sa scada drastic somajul, contribuind la sporir?a bunastarii populati?i. Alt? obi?ctiv? al? r?gimului nazist au fost: scoat?r?a in afara l?gii a partid?lor din opoziti? (Partidul Comunist, Partidul Social-D?mocrat), int?rzic?r?a gr?v?lor, d?sfiintar?a sindicat?lor, ?xt?rminar?a ?vr?ilor, ?xtind?r?a granit?lor G?rmani?i.

Pana in 1930, G?rmania nu a fost capabila sa ajunga la un cons?ns politic. Faptul ca nici un partid nu a putut constitui un guv?rn majoritar a cr?at un vacuum d? put?r? si o instabilitat? politica in R?ichstag, parlam?ntul g?rman.

Majoritat?a g?rmanilor dor?au sa inlocuiasca r?publica, si multitudin?a ?i d? partid? aflat? in comp?titi?, cu un sist?m autoritar c? promit?a stabilitat? si locuri d? munca. Ca urmar?, nazistii au castigat popularitat? in al?g?ril? din 1930.

În al?g?ril? parlam?ntar? din s?pt?mbri? 1932, au obtinut un r?zultat inca si mai bun, cu aproximativ 38 proc?nt? din voturi. Nu au obtinut majoritat?a in R?ichstag, dar sprijinul primit d? Hitl?r din part?a Partidului Cons?rvator a of?rit baza n?c?sara p?ntru o coaliti? d? guv?rnamant. Astf?l, la 30 ianuari? 1933, pr?s?dint?l? Paul von Hind?nburg l-a numit p? Hitl?r in functia d? canc?lar (prim-ministru). A doua zi ac?sta afirma:

“Ati suf?rit timp d? 14 ani. În patru ani nu v?ti mai suf?ri. Propri?tarul ?st? copl?sit d? datorii, taranul nu mai ar? pain?, muncitorul nu mai ar? und? munci. Dati-n? patru ani si d?sfiint?z somajul, r?dau propori?tat?a d? altadata agriculturii, asigur d?zvoltar?a intr?prind?rilor. Patru ani d? guv?rnar? si G?rmania unita, bin? inarmata, isi va lua locul in frunt?a natiunilor… Popor g?rman, da-n? timp d? patru ani si apoi jud?ca-n?.” (Manif?stul lui Hitl?r din 31 ianuari? 1933:).

Înca d? la inc?puturil? cari?r?i politic?, Hitl?r ?ra consti?nt d? put?r?a propagand?i, totul fiind foart? bin? pus la punct. [6 Bold, ?. si Ciup?rca, I., Asc?nsiun?a nazismului 1919-1936. Cum a fost posibil? ?ditura Junim?a, Iasi, 1995] Din aprili? 1930, r?sponsabil cu propaganda a fost numit Jos?ph Go?bb?ls, car? a folosit cu succ?s noil? t?hnici, afis?l? ?l?ctoral? cat si radioul. Au fost inchiriat? avioan? si automobil? d? lux p?ntru d?plasar?a mai rapida a lui Hitl?r in cat mai mult? locuri, in cadrul num?roas?lor campanii ?l?ctoral?. D?m?rsul a avut ?f?ctul scontat, dar un mar? m?rit la succ?sul nazistilor l-a avut abs?nt?ismul ?l?ctoratului la urn?. Succ?sul obtinut d? partidul sau la al?g?ril? din 1932 l-a incurajat sa nu acc?pt? alta functi? d?cat c?a d? canc?lar. Întalniril? dintr? Hitl?r si pr?s?dint?l? Hind?nburg nu au dus la nici un r?zultat. A urmat o p?rioada tulbur? in viata politica g?rmana, culminand, totusi, la 30 ianuari? 1933 cu numir?a in functia d? canc?lar a lui Hitl?r. În scurt timp, nazistii au pr?luat toat? functiil? d? conduc?r?, atat in Parlam?ntul g?rman (R?ichstag), cat si in ?conomi?. În marti? 1933, Hitl?r s-a hotarat sa propuna noului Parlam?nt L?g?a d? imput?rnicir? (?rmächtigungsg?s?tz), car? pr?v?d?a inlaturar?a proc?durilor si l?gislati?i parlam?ntar? si transf?rul put?rii d?plin? canc?larului si guv?rnului sau, prin asumar?a d? pr?rogativ? dictatorial?. Cu ajutorul multimii adunat? in strada si a t?rorii instaurat? d? "Batalioan?l? d? Asalt" sau SA (Sturmabt?ilung) si a c?l?ilalt? organizatii paramilitar?, SS (Schutzstaff?l, „?salonul d? prot?cti?”), l?g?a a fost adoptata cu 444 d? voturi p?ntru si 94 impotriva. S-a d?schis astf?l cal?a spr? dictatura totalitara. [7 Hobsbawm ?ric, S?colul ?xtr?m?lor, ?d. Lid?r, Bucur?sti, 1994]