Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
I. PREZENTARE GENERALA A S.C. ALRO S.A. SLATINA
I.1 SCURT ISTORIC AL S.C. ALRO S.A.
I.2 PREZENTAREA SOCIETATII
I.3 SITUATIA ECONOMICO - FINANCIARA A S.C. ALRO S.A.
II. POLITICA DE PRODUS - ELEMENT DE BAZA AL MIXULUI DE MARKETING
II.1 PRODUSUL IN OPTICA MARKETINGULUI
II.2 CICLUL DE VIATA AL PRODUSELOR
II.3 GAMA DE PRODUSE
II.3.1 DIMENSIUNILE GAMEI DE PRODUSE.
II.3.2 POZITIONAREA PRODUSELOR IN CADRUL GAMEI
III. PIATA SI COMERCIALIZAREA
III.1 VOLUMUL, STRUCTURA SI ARIA PIETEI
III.2 COMERCIALIZAREA PRODUSELOR.
III.3 PRETURILE PRACTICATE PE PIATA ALUMINIULUI
III.4 PERSPECTIVELE PIETEI.
III.5 EVOLUTIA SI PERSPECTIVELE GAMEI DE PRODUSE.
IV. STUDIU DE CAZ LA S.C. ALRO?SLATINA S.A.
IV.1 ANALIZA PORTOFOLIULUI DE PRODUSE LA S.C. ALRO ? SLATINA S.A.
IV.2 SONDAJ DE OPINIE IN CADRUL PIETEI INTERNE
IV.3 METODA REGRESIEI IN ANALIZA CORELATIILOR
V. CONCLUZII

Alte date

?CAPITOLUL 1

PREZENTARE GENERAL? A S.C. ALRO S.A. SLATINA

Principalul reprezentant al industriei aluminiului in Romania este Alro Slatina, singurul producator de aluminiu primar din Romania si cel mai mare din Europa de Est. Alro reprezinta una din cele mai atractive societati cotate la bursa de valori, reusind sa se adapteze la rigorile economiei de piata si sa functioneze profitabil, fiind, in acest sens, un caz rar in categoria societatilor mari cu capital majoritar de stat.

Principalul sau beneficiar este Alprom Slatina, existand un proiect de fuziune prin absorbtia de catre Alro. Fuziunea va crea o societate puternica, integrata pe verticala, reprezentand o etapa premergatoare privatizarii, care va atrage cu siguranta interesul investitorilor strategici si financiari importanti. Ceilalti beneficiari interni ai Alro (Sidex, Dacia, Elcaro, Altur, etc) nu activeaza in industria aluminiului.

Furnizorii interni de alumina ai Alro sunt BBG Alum Tulcea (preluata de catre grupul Balli) si Alor Oradea (aflata in proces de inchidere operationala partiala), aceasta din urma beneficiind de bauxita extrasa de catre Bauxita Min Dobresti, aflata de asemenea in proces de inchidere operationala.

1. 1. Scurt istoric al S. C. ALRO S. A.

În vederea valorificarii zacamintelor de bauxita din Muntii Apuseni (Muntii Padurea Craiului din zona Bihor), incepand din anul 1960 s-au efectuat cercetari si studii si s-au elaborat proiecte de executie pentru unitatile Întreprinderea de alumina „Oradea” si Întreprinderea de aluminiu „Slatina”.

Aluminiul, este un metal care a cunoscut o utilizare spectaculoasa in epoca moderna in toate domeniile industriale, fiind numit metalul secolului XX.

La data de 1 martie 1961 s-a hotarat de catre guvernul Republicii Socialiste Romania, infiintarea Uzinei de Aluminiu si amplasarea acesteia la Slatina, avand in vedere :

- dezvoltarea armonioasa a zonelor geografice ale tarii;

- repartizarea judicioasa a fortelor de productie;

- existenta unei importante surse de apa, raul Olt;

- punct de alimentare cu energie electrica foarte convenabil;

- posibilitati de acces la caile de transport auto si cale ferata.

Capacitatea de productie in prima faza la aluminiu era de 50.000 tone/an, cu dezvoltari ulterioare pana la 150.000 tone/an, dezvoltarea productiei de alumina de la uzina din Oradea, fiind corelata cu capacitatea de productie de la Slatina.

Producerea aluminiului la Slatina, se realizeaza conform procedeului industrial unanim utilizat pe plan mondial denumit „Hall – Heroult”, care consta in electroliza aluminei, dizolvata intr-o topitura de, saruri de fluor (criolita sintetica si flourura de aluminiu).

Tehnologia respectiva a fost achizitionata de la firma franceza „PECHINEY”, liderul mondial in domeniu, constand in principal din:

- producerea anozilor carbonici precopti, utilizand ca materiale, cocsul de petrol(calcinat) si smoala de huila(de calitate speciala);

- utilizarea cuvei de electroliza de 63 kA, echipata cu anozi carbonici precopti;

- utilizarea sistemului „umed” de epurare a gazelor cu continut de fluor (emise in hale de catre cuvele de electroliza de tip „deschis”), realizat in scrubere de tip orizontal, instalate in etajul tehnic al fiecarei hale de electroliza.

Conform acestei tehnologii s-a pus in functiune la 26.06.1963 , prima hala de electroliza de 63 kA si apoi inca 3 asemenea hale, pana in anul 1969, realizandu-se astfel capacitatea de 108.000 tone/an aluminiu primar in halele 1, 2, 3 , 4.

În anul 1970 s-a incheiat al 2 -lea contract de licenta si know - how cu firma „PECHINEY”, privind realizarea unei capacitati de 100.000 tone/an aluminiu primar care prevedea:

- utilizarea cuvei de tip deschis echipata cu anozi carbonici precopti (de acelasi tip dimensional cu cel existent la Slatina), de 83 kA;

- utilizarea sistemului de reglare automata a tensiunii electrice de lucru pe grupuri de cate 16 cuve de electroliza, utilizand echipament de automatizare;

- utilizarea scrubelor verticale pentru epurarea gazelor cu continut de fluor, degajat in hale de catre cuvele de electroliza.

În anii 1972 - 1974 s-au pus in functiune halele de electroliza de 83 kA, nr. 5, 6, 7, 8 atingandu-se capacitatea totala de productie, la Slatina, de 213.300 tone/an aluminiu primar.

În vederea cresterii gradului de industrializare a judetului Olt si a municipiului Slatina s-a hotarat de catre factorii de decizie din acea perioada dezvoltarea in continuare a capacitatii de productie a Întreprinderii de aluminiu cu inca 50.000 tone/an prin realizarea halelor de electroliza 83 kA nr.9 si 10, fara incheierea unui nou contract de licenta si know-how.

Aceste hale s-au pus in functiune pana in anul 1980, realizandu-se astfel capacitatea finala de 263.300 tone/an aluminiu primar.

În acest mod, inteprinderea de aluminiu Slatina a devenit cea mai mare uzina de aluminiu primar din Europa, productia acesteia fiind pe piata libera, in proportie de 36 - 50 % (anii 1980 - 1984), atingand maximul (73,48%in anul 1989) .

Dupa anul 1989 , datorita neasigurarii electrice necesare, in conditiile descresterii continue a necesarului de aluminiu pentru industria nationala si a scaderii accentuate a pretului de vanzare a aluminiului pe piata libera, guvernul a dispus reducerea succesiva a capacitatii de productie a aluminiului primar la Slatina, cauza care a dus la oprirea completa a halelor de electroliza de 63 kA nr. 1, 2, 3 , 4 in vederea schimbarii destinatiei lor si oprirea completa, cu trecerea in conservare a halelor de electroliza nr. 9 si 10.

În anul 1994 datorita cresterii sensibile a pretului a aluminiului pe piata libera la 01.09.1994 s-a decis repornirea halei de electroliza nr. 9, capacitatea de productie de aluminiu primar crescand, ponderea exportului mentinandu-se la cca. 63 % din productie.

În anul 1996 avand in vedere cerintele de modernizare atat din punct de vedere tehnologic cat si ecologic, s-a hotarat repunerea in functiune a halei nr. 10, care era oprita, complet modernizata cu celule de electroliza capotate, epurarea uscata a gazelor cu continut de fluor si conducerea procesului tehnologic cu ajutorul calculatoarelor de proces, in baza contractului de modernizare semnat cu firma ALUMINIUM PECHINEY.

Prin repornirea si acestei capacitati productia a crescut la cca. 174.000 t/an, productie care va fii mentinuta si in urmatorii ani.

Se apreciaza ca gradul de utilizare al capacitatilor principalelor sectii de productie, aflate in functiune sunt:

- 100 % la halele de electroliza nr. 5 -9;

- 33 % la hala de producere a aluminiului rafinat;

- 70 % la turnatoria de aluminiu nr. 1.

1. 2. Prezentarea societatii