Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE......2
CAPITOLUL 1 TURISMUL iN ROMiNIA
1.1 FORME DE TURISM iN ROMiNIA...........3.
1.2 DESTINATII TURISTICE iN ROMiNIA......... 5
CAPITOLUL 2 LITORALUL ROMiNESC- RESURSE TURISTICE
2.1 POTENTIALUL TURISTIC NATURAL AL LITORALULUI
ROMiNESC....8.
2.2 POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC AL LITORALULUI ROMiNESC....11
2.3 STATIUNI TURISTICE PE LITORAL........15.
CAPITOLUL 3 PERSPECTIVELE DEZVOLTARII LITORALULUI ROMiNESC
3.1 LITORALUL ROMiNESC ACTUAL..........23.
3.2 POSIBILITATI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ROMiNESC DE LITORAL...........29
CONCLUZII...........36
BIBLIOGRAFIE.....38
ANEXE....39

Alte date

?INTRODUCERE

Turismul reprezinta astazi unul dintre fenomenele care domina lumea contemporana, unul dintre segmentele cele mai profitabile din economia mondiala remarcabil prin dinamica, motivatii multiple si o mare divesitate a formelor de manifestare. Avand in vedere dezvoltarea sa in ultimii ani atat turismul intern cat si cel international detin o pondere importanta in economia mondiala.

Fiind o activitate “in miscare”, turismul este purtatorul unor schimbari si transformari de bunuri si valori individualae si nu in ultimul rand de modele culturale. Modelarea acestora reprezinta un fenomen dificil, iar pentru a obtine beneficii maxime si a reduce dezavantajele societatea trebuie sa adopte pachete distincte de masuri pe care sa fundamenteze cercetarea stiintifica de profil din perspectiva promovarii unui turism stiintific.

Fiind numit si “industria oamenilor” turismul antreneaza prin amploarea si continutul sau un vast potential natural,material si uman avand implicatii profunde asupra dinamicii economiei si societatii,asupra relatiilor internationale.

Turismul, ca activitate economica poate cauza pagube mari ariilor protejate, in special daca nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce si mari beneficii. Presiunile din partea turismului cresc rapid. Presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc, astfel incat ariile naturale frumoase devin din ce in ce mai mult locuri pentru turismul de lunga durata, vizite de o zi si chiar sport. În ultimul timp se incearca o controlare cat mai buna a resurselor turistice , pentru ca acestea sa fie cat mai bine conservate dar pentru acest lucru este necesara o amenajare turistica cat mai potrivita care sa tina cont atat de avantajele materiale ale zonei turistice in cauza cat si de pastrarea in cele mai bune conditii ale resurselor turistice in cauza.. [1 Pompei Cocean, Gheorghe Vlasceanu,Bebe Negoescu “Geografia generala a turismului’ ed.Meteor Press,2002 pg.8]

CAPITOLUL 1 TURISMUL ÎN ROMÂNIA

Varietatea si bogatia atractiilor turistice, naturale dar si culturale si istorice aduce Romania pe unul din primele locuri in Europa. Localizarea Romaniei la intretaierea mai multor drumuri europene faciliteaza accesul aici pe toate caale - cu avionul,masina,trenul sau vaporul. Natura a fost generoasa cu poporul roman, dandu-i pe intreg spatiul etnogenezei sale un peisaj cu trasaturi estetice indiscutabile. Peisaj rezultat dintr-o armonioasa imbinare a partilor constitutive, in care diversitatea coabiteaza strans cu ineditul si expresivitatea. Practic nu exista element al cadrului natural care intr-o forma sau alta, cu o pondere mai mare sau mai mica, sa nu participe la alcatuirea unei zestre atractive de exceptie. Structura geologica, relieful, hidrografia, climatul, vegetatia sau fauna isi aduc fiecare o contributie notabila in acest sens.

1.1 FORME DE TURISM ÎN ROMÂNIA

O posibila clasificare a principalelor forme de turism practicate din Romania poate fi : turismul balneoclimateric (de exemplu apele termominerale, sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, oligominerale si sulfuroase oligominerale sunt prezente in statiunea Baile Herculane;in prezent, in imprejurimile statiunii Baile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apa termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km;izvoarele de la Baile Herculane au radioactivitatea ridicata si sunt comparabile prin valoare cu cele de la Vichy si Mont Dore),turismul montan (predominant in Carpati),turismul urban (urban se refera la petrecerea timpului liber, a vacantelor in orase, pentru vizitarea acestora si pentru desfasurarea unor activitati diverse:Bucuresti,Brasov, Timisoara etc.), turism rural si ecoturism, turismul cultural (turismul cultural in Romania este in general de natura religioasa, practicat in cea mai mare masura de turistii straini, atrasi de frumusetea si de incarcatura cultural-istorica a obiectivelor turistice :manastiri, biserici, muzee, etc.),turismul de afaceri (cu o dezvoltare crescanda in ultimii ani fara a se confunda cu turismul urban), turism de litoral (litoralul Marii Negre), etc.

De asemenea principalele repere turistice din Romania sunt: capitala tarii (Bucuresti), litoralul Marii Negre cu statiunile sale (Mamaia, Eforie Nord, Neptun etc.), Delta Dunarii, Muntii Carpati, in special Valea Prahovei si Poiana Brasov (zonele montane cele mai frecventate), Bucovina (situata in nordul Moldovei) cu vestitele manastiri si biserici, ale caror picturi exterioare (datand din sec.XVI) au fost declarate patrimoniu UNESCO, Maramures, sudul Transilvaniei, incluzand si tinutul Hateg si zonele inconjuratoare (leaganul civilizatiei dacice) si Nordul Olteniei.

Pe langa aceste zone turistice in Romania sunt multe alte centre turistice, orase si statiuni. Ele includ orasele cu vestigii medievale: Iasi (vechea capitala a Moldovei), Cluj - Napoca (cel mai important oras al Transilvaniei medievale), Timisoara (oras multietnic si multicultural din Banat), Brasov, Targoviste (capitala Munteniei, inainte de Bucuresti), Sibiu, Sighisoara ,Fluviul Dunarea la Portile de Fier, masivul Fagaras (cu cel mai spectaculos relief alpin din Romania) sau Parcul National Retezat din Carpatii Meridionali incanta vizitatorul cu frumusetea lor .

Locurile istorice si mediul lor natural sunt puncte de atractie pentru turistii straini, si nu numai, datorita legendelor populare locale (de ex. legenda lui Dracula).

În activitatea turistica interna se practica o gama larga de forme si aranjamente turistice,determinate de modalitatile de satisfacere a nevoii de turism, de conditiile de realizare a echilibrului oferta-cerere, de paticularitatile organizarii calatoriei. În general, formele de turism pot fi definite prin aspectul concret pe care il imbraca combinarea serviciilor (transport,cazare,alimentatie,agrement) ce alcatuiesc produsul turistic , precum si prin modalitatea de comercializare a acestuia [2 Pompei Cocean, Gheorghe Vlasceanu,Bebe Negoescu “Geografia generala a turismului’ ed.Meteor Press,2002 pg.9

].

1.2 DESTINATII TURISTICE ÎN ROMÂNIA

Pe langa litoralul Marii Negre exista numeroase zone turistice care contribuie la redresarea turismului romanesc. Astfel, un exemplu de activitate turistica intensa o reprezinta zona Maramuresului .În ultimii ani Maramuresul a devenit o destinttie importanta a turistilor straini datorita resurselor turistice naturale (Rezervatia naturala Pietrosul Mare - e inclusa in randul Rezervatiilor Biosferei alaturi de Delta Dunarii si Parcul National Retezat., rezervatia Cheile Tatarului, rezervatia naturala Creasta Cocosului, Rezervatia Pestera cu oase - rezervatie speologica, etc) cat si celor antropice: vestigii istorice ( ruinele cetatii Bogdan- Voda, cladirea Monetariei Baia Mare, etc.), edificii religioase (traseul bisericilor de lemn: Dudesti - Ieud - Bogdan Voda - Birsana - Giulesti - Budesti - Feresti - Vadu Izei – Rogaz, cea mai mare atractie turistica a Maramuresului o reprezinta bisericile din lemn, 8 dintre acestea fiind incluse in patrimoniul UNESCO: Biserica "Intrarea Maicii Domnului in Biserica" - 1720 din satul Barsana, Biserica "Sfantul Nicolae" - 1643 din satul Budesti, Biserica "Cuvioasa Paraschiva" - 1770 din satul Desesti, Biserica "Nasterea Maicii Domnului" - mijlocul sec.XVIII din satul Ieud, Biserica "Sfintii Arhangheli" - 1796 din satul Plopis, Biserica "Cuvioasa Paraschiva" - 1604 din satul Poienile Izei, Biserica "Sfintii Arhangheli" - 1663 din satul Rogoz, Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" - 1767 din satul Surdesti), “Cimitirul Vesel”-Sapanta este unic in lume, coloritul crucilor si textele pline de umor eternizand ipostazele esentiale ale vietii si evidentiaza vigoarea spiritului romanesc care nu se teme de moarte. De altfel tot atractie turistica o reprezinta Vestitele porti maramuresene- sunt adevarate 'carti de vizita' ale sculpturii in lemn. Maiestrit lucrate, ele au ca ornament elementul traditional pentru 'Tara Maramuresului': semnul soarelui, simbolul vietii. Cele mai frumoase astfel de porti se intalnesc in satele: Sapanta, Vadul Izei, Desesti, Giulesti.Regiunea Maramures ete axata pe trei tipuri de turism si anume: turism de tratament si recuperare - bazat pe ape termale si existenta minelor de sare dezafectate. Apele din aceste locatii pot fi folosite in scopuri curative si de agrement. Minele de sare inchise si lacurile sarate de la Ocna Sugatag si Cojocna prezinta un potential excelent de atragere a turistilor din regiune si din regiunile invecinate, turism montan - in special pentru sporturile de iarna si cele extreme. Muntii Maramuresului, Rodna si Tiblesului (statiunile Borsa, Izvoarele, Mogosa), turism cultural - inclusiv turism rural, turism bazat pe evenimente si turism in centre istorice.Traditiile populare bogate si diversificate, dezvoltarea artelor moderne si existenta vechilor capodopere arhitecturale sunt toate potentiale atractii turistice.

Un alt exemplu de destinatie turistica este Delta Dunarii ce ofera posibilitatea de a efectua o gama mai larga de activitati de relaxare si agrement decat in orice zona turistica fie montana fie litorala. Exemplificam : se poate face plaja , (la Sfantul Gheorghe si Sulina se pot face si bai in mare ) , se poate pescui, se pot observa pasarile , fauna si flora, se pot organiza expeditii si excursii in padurile din Delta , se pot vizita dunele de nisip, se pot face plimbari cu barca cu vasle sau cu salupa pe canalele si lacurile din Delta , se pot petrece seri in salbaticie pe insule izolate la lumina focului de tabara , sau se pot practica sporturi nautice , si nu in ultimul rand se poate vana.

Principalele forme de turism ce se pot desfasura in Delta Dunarii sunt: sejururi pentru odihna si pentru practicarea sporturilor nautice si a pescuitului sportiv; turism specializat pentru ornitologi, botanisti si ihtiologi; cure heliomarine pe plajele de la Sulina, Sf. Gheorghe si Portita si foto vanatoarea. Pe teritoriul Rezervatiei au fost stabilite mai multe zone turistice, delimitate in functie de accesibilitatea in zona, resursele turistice, baza tehnico-materiala si cadrul natural nedegradat. Acestea sunt: Mila 23 - Mila 36; Matita - Bogdaproste; C.A. Rosetti; Gorgova - Uzlina; Rosu - Puiu; Sulina - Sf. Gheorghe; Dranov - Razim; Sinoie; Chilia - Pardina.

Transportul in Delta Dunarii se poate efectua cu barci sau salupe, in functie de distante si de preferintele turistilor. Specialitatile culinare traditionale sunt, evident, preparatele din peste proaspat dar meniul este intregit de carne de pui, vacuta, vanat, icre, legume, fructe, lactate.

Printre alte destinatii turistice preferate de turisti se mai numara si Carpatii Meridionali. Sunt cei mai inalti si mai masivi din intregul lant al Carpatilor romanesti. Datorita trasaturilor reliefului, ei mai sunt numiti Alpii Transilvaniei si se intind de la Valea Prahovei, in est, pana la culoarul Timis-Cerna, in vest. Lungimea totala a acestora este de circa 300 km, iar latimea oscileaza intre 22/-5 km. Fata de celelalte doua ramuri ale Carpatilor romanesti, care au o orientare generala nord-sud, Carpatii Meridionali sunt orientati pe directia est-vest. Aici se pot practica mai multe tipuri de turism cum ar fi: turismul de afaceri (turismul de afaceri priveste in sens larg, calatoriile oameniilor pentru scopuri legate de munca lor. Acest tip de turism nu constituie o prioritate in aceasta zona. Hotelurile din aceasta zona au un grad de confort scazut, majoritatea fiind incadrate la o stea sau doua. Acestea ar putea sa ofere conditii mai bune pentru turismul de afaceri in special prin cresterea nivelului de confort, prin crearea de sali de conferinte, organizarea de evenimente), turismul cultural (potentialul turistic cultural-istoric cuprinde importante monumente istorice, vestigii arheologice, muzee, elemente de etnografie si folclor, intre cele mai importante sunt: vestigiile cetatilor, fortificatiilor si constructiilor religioase dacice de la Gradistea de Munte, Costesti, Blidaru, Piatra Rosie etc. din Muntii Sureanu, vechi de peste 2060 ani,vestigiile capitalei Daciei - Sarmizegetusa Ulpia Traiana din Depresiunea Hateg,ruine ale castrelor si bailor romane de la Calan, Tibiscum, Baile Herculane, Lainici si Bumbesti -Jiu etc.).De altfel se mai practica turismul urban, turismul ruaral si ecoturism, turismul montan (cel mai predominant in aceaasta zona putandu-se practica diverse sporturi de iarna: schiul pe partii amenajate si neamenajate, alpinismul etc.),turismul balneoclimateric. In Carpatii Meridionali exista un numar relativ mare de Parcuri nationale si rezervatii naturale: Parcul National Retezat inclus pe lista Natiunilor Unite de parcuri si rezervatii naturale omoloage; alte zone protejate de interes national in Muntii Bucegi, Piatra Craiului, Cozia, Gradistea de Munte - Cioclovina (Muntii Sureanu), Domogled - Valea Cernei; rezervatii naturale: floristice si peisagistice in Muntii Cozia, Bucegi, Domogled - Muntii Mehedinti, Piatra Craiului etc.; rezervatii speologice: pesterile Closani (Muntii Mehedinti), Muierilor (Muntii Parang), Sura Mare si Tecuri (Muntii Sureanu) etc; rezervatii forestiere: Padurea de castan de la Tismana (Muntii Valcan) etc. Aceste parcuri ofera peisaje variate si atractive ce permit practicarea turismului de odihna.

Toate aceste zone turistice contribuie la atragerea unui numar cat mai mare de turisti in Romania,dar litoralul se afla printre primele locatii turistice mai ales in materie de numar de locuri de cazare .

CAPITOLUL 2 LITORALUL ROMÂNESC- RESURSE TURISTICE

Romania dispune de un mare potential turistic pus in valoare mai mult sau mai putin in functie de posibilitatile de amenajare turistica ale diferitelor zone. Astfel si litoralul romanesc ofera destule resurse turistice dar nu toate sunt valorificate corespunzator.

2.1 POTENTIALUL TURISTIC NATURAL AL LITORALULUI ROMÂNESC

Litoralul romanesc al Marii Negre se intinde pe o lungime de 245 km (din care 82 km sunt in judetul Constanta), intre Capul Midia la nord si Vama Veche la sud. Plaja, cu o latime de circa 150 - 200 m, are nisip fin in cea mai mare parte si o panta lina, usor accesibila. Marea Neagra prezinta o serie de caracteristici care o deosebesc de alte mari si ii maresc functia turistica [3 Demirbec Maifer –Remzie,Bulgaru Mircea, Perspective de dezvoltare ale turismului dobrogean, Ed.Matrix, Bucuresti,2003 pg.60

]:

? prin salinitatea redusa a apelor sale favorizeaza practicarea spoturilor nautice si a scufundarilor subacvatice;

? in sezonul estival, nu prezinta curenti de mare intensitate si valurile nu ating inaltimi mari;

? este lipsita, practic, de maree si statiunile ofera turistilor plaje uscate, in mod permanent;

? tarmul coboara lin, fara adancimi bruste si nu prezinta stancarii si pietris care,in cazul altor riviere, stanjenesc accesul la mare;la baza falezei, valurile au format o plaja acoperita cu nisipuri fine,curate,adanci si moi,oferind conditii excelente pentru helioterapie;

? fauna marii este lipsita de elemete periculoase,permitand astfel,fara restictii, baile de mare;

? aerul marin este caracterizat printr-o mare puritate,aerosolii naturali provenind din sfaramarea valurilor si care plutesc in aer,contin microelemente care intra in compozitia apei de mare,iar inhalarea acestora ajuta la mineralizarea organismului.