Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE......3
CAPITOLUL I
POTENTIALUL TURISTIC AL MANASTIRILOR DIN NORDUL MOLDOVEI
1.1 Turismul - domeniu reprezentativ......5
1.2. Turismul - activitate specifica de servicii.........6
1.3. Structura serviciilor turistice............ .7
1.3.1. Serviciile de cazare..........11
1.3.2. Serviciile de alimentatie publica......12
1.3.3. Serviciile de transporturi turistice....14
1.4. Agrementul - componenta structurala a produsului turistic........... ...........17
1.5. Piata turistica...........21
1.5.1. Particularitatile pietei turistice......21
1.5.2. Conceptele de cerere si consum turistic......... 22
CAPITOLUL II
JUDETUL SUCEAVA - POTENTIAL TURISTIC
2.1. Date generale de prezentare a judetului Suceava............25
2.2. Pozitia in teritoriu si cai de acces27
2.3. Resursele turistice ale judetului Suceava ......28
2.3.1. Resursele turistice naturale...........28
2.3.2. Resurse turistice antropice............32
2.4. Baza materiala a turismului in judetul Suceava..............34
CAPITOLUL III
PROMOVAREA OFERTEI TURISTICE A REGIUNII MANASTIRILOR DIN NORDUL MOLDOVEI
3.1. Forme de turism in Nordul Moldovei.............40
3.2. Cererea turistica in Nordul Moldovei.............43
3.3. Circulatia turistica............48
3.3.1. Durata medie a sejurului..............49
3.3.2. Coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare..50
3.4. Analiza sosirii turistilor ...........51
3.4.1 Analiza innoptarilor...........52
3.4.2 Analiza duratei medii a sejurului......54
CAPITOLUL IV
PARCUL NATURAL REGIONAL AL MANASTIRILOR DIN NORDUL MOLDOVEI
4.1. Obiectivele dezvoltarii teritoriului manastirilor din Nordul Moldovei...56
4.2. Interesul exceptional al zonei manastirilor din Bucovina...57
4.2.1. Identificarea manastirilor ....57
4.2.2. Frecventarea turistica a manastirilor ......59
4.3. Organizarea turismului in teritoriul Parcului National Regional al manastirilor din Nordul Moldovei.........65
.4.4. Analiza SWOT a turismului din zona Parcului National Regional al manastirilor din Nordul Moldovei.........67
PROPUNERI............76
BIBLIOGRAFIE.......78
ANEXE......80

Alte date

?Introducere

De-a lungul anilor interesul pentru turism a luat o mare amploare, transformandu-se intr-un fenomen de masa implicand milioane de turisti ce calatoresc pentru a-si petrece timpul liber atat in interiorul tarii lor, cat si in afara granitelor. De asemenea , prin caracterul sau de masa, turismul antreneaza un vast potential material si uman , cu implicatii importante asupra evolutiei economiei si societatii, asupra relatiilor interumane nationale si internationale.

Pe fondul acceptului ca, intre mobilurile calatoriei in strainatate, pe unul din primele locuri figureaza interesul pentru cunoasterea directa a culturii si civilizatiei diverselor popoare, turismul reprezinta si o cale de statornicire a unui climat de pace, intelegere si colaborare internationala.

Tema cercetata se axeaza pe valorificarea potentialului turistic din Bucovina, intrata in circuitul turistic intern si international, dar nu pe masura valorii acestui potential. Zona Bucovina, ca unitate turistica, este proiectata ca un model dinamic de dezvoltare si se inscrie in procesul de innoire calitativa prin preocuparea de punere in valoare, la un nivel din ce in ce mai inalt, a bogatelor resurse de care dispune.

Implementarea modelului restructurat si supravegherea evolutiei sale in limitele parametrilor stabiliti va trebui sa fie o actiune concertata, la care sa-si aduca sprijinul toti factorii responsabili din judetul Suceava, de care apartine zona Bucovina; ca argumente in favoarea acestei afirmatii pot fi luate in considerare: posibilitatile nelimitate oferite de zona ca resurse turistice naturale si antropice; suportul demografic si socio-economic al judetului pentru activitatea de turism; posibilitatile de modelare la nivel de subsisteme in concordanta cu organizarea stiintifica si perfectionarea manageriala; puternica baza materiala si infrastructura existenta, posibila de mutatii calitative si cantitative; experienta interna si internationala.

Lucrarea va fi compusa din patru capitole, astfel:

În Capitolul I m-am raportat la conceptul de turism si am aprofundat componentele serviciilor turistice in regiunea Bucovina;

În Capitolul II este prezentata si promovata oferta turistica a judetului Suceava, resursele turistice naturale si antropice, precum si o analiza a bazei materiale din judetul Suceava.

Capitolul III analizeaza formele de turism din judetul Suceava, precum si indicatorii economico-financiari din ultimii trei ani.

În capitolul IV am realizat o analiza detaliata a proiectului privind infiintarea unui Parc Natural in regiunea manastirilor din Nordul Moldovei, care urmareste punerea in valoare a tezaurului natural si cultural.

CAPITOLUL I

Potentialul turistic al manastirilor din nordul Moldovei

1.1 Turismul – domeniu reprezentativ

În viziunea de marketing turistic, potentialul turistic face parte integranta din oferta turistica, una din cele doua laturi, alaturi de cererea turistica, ale pietei turistice.

Mai multi autori s-au ocupat, in lucrarile lor, de cercetarea continutului si naturii ofertei turistice. Astfel, inca in 1959, elvetianul W. Hunzincker, in manualul sau de economia turismului, arata ca "oferta turistica este o combinatie de elemente materiale si servicii", combinatie in care serviciile joaca rolul principal. De asemenea, britanicul H. Medlik considera produsul turistic ca "un amalgam de elemente tangibile si intangibile, concentrate intr-o activitate specifica", iar profesorul elvetian J. Krippendorf intelege prin oferta turistica "un manunchi de elemente materiale si imateriale oferite consumului si care ar trebui sa aduca unele foloase cumparatorului, adica sa-l satisfaca". El include in elementele politicii produsului turistic urmatorii factori:

* factori naturali (pozitia in teritoriu, relieful, vegetatia, fauna, clima, peisajul);

* factori generali ai existentei si activitatii umane (ospitalitate, obiceiuri, folclor, cultura, arta, economie, politica etc.);

* infrastructura generala (transpoturi si comunicatii, populatia si asezarile omenesti), alti factori ai infrastructurii (apa, canalize, telecomunicatii etc.);

* echipamentul turistic (cazare, alimentatie publica, transport turistic etc.).

"Lista elementelor care concura la crearea produsului turistic" a trebuit sa includa urmatoarele categorii principale de factori [1 Dinu M.., “Geografia turismului”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2005]:

* patrimoniul turistic, cu factorii naturali (asezarea geografica, clima, relief, peisaj etc.); diverse elemente naturale de atractie specifica (cursuri de ape, izvoare, lacuri etc.), factorul uman (ospitalitatea, obiceiuri si datini, folclor, istorie, arta, cultura etc.);

* infrastructura generala a zonei, incluzand dezvoltarea economica generala (industrie, agricultura, transporturi, comert), dezvoltarea demografica (populatie si asezari omenesti), infrastructura generala edilitara;

* infrastructura cu specific turistic;

* cadrul general privind pregatirea si perfectionarea cadrelor din turism;

* cadrul institutional legat direct sau indirect de turism.

În conceptia profesorului Daniela Firoiu [1.Daniela Firoiu, “Resursele umane in turism”, Ed. Universitara, Bucuresti, 2005, p.46], oferta turistica este reprezentata de atractii naturale si antropice, echipamentul de „productie” a serviciilor turistice, masa de bunuri materiale (alimentare, industriale) destinate consumului turistic, forta de munca specializata in activitati specifice, infrastructura turistica, acestea fiind elemente ce actioneaza direct asupra consumului turistic si fenomenului in ansamblul sau.

Oferta turistica are o serie de caracteristici care rezulta in principal din natura activitatilor desfasurate in acest sector al economiei nationale, precum si datorita faptului ca, la realizarea produsului turistic participa o serie de agenti economici de naturi diferite care interactioneaza permanent pentru a satisface dorintele exprimate sau nu ale turistilor.

Principala caracteristica a ofertei turistice o reprezinta complexitatea ei. Elementele componente ale ofertei pot fi grupate in doua categorii:

* elemente atractive, compuse din resurse naturale, socio-culturale, umane, tehnologice, avand o importanta relativa in timp si spatiu;

* elemente functionale, compuse din echipamentul si serviciile care fac posibila desfasurarea productiei turistice.

1.2 Turismul - activitate specifica de servicii

Fenomen social - economic complex, turismul se situiaza la interferenta multor componente ale economiei nationale; prin activitatea unitatilor de alimentatie publica, a intreprinderilor hoteliere si a celor de transport, a agentiilor de voiaj si a turoperatorilor, este angajat direct in servirea turistilor, iar prin cea a agentilor economici din constructii, agricultura, industrie alimentara, prestari servicii etc. se angajeaza doar indirect. Aceste aspecte sunt relevante si decisive in argumentarea inscrierii turismului in sfera tertiarului. [3 Bran, F., Marin, D., Simon, T., „Economia turismului si mediului inconjurato”r, lucrare citata, p. 57.] Apartenenta turismului in sfera tertiarului deriva din insusi continutul activitatii, care ia forma unei suite de prestatii cum ar fi: cele de organizare a calatoriei, de transport, de odihna, de divertisment etc.-vizind satisfacerea nevoilor turismului cu ocazia si pe dutata deplasarii sale. Un alt argument in favoarea includerii turismului in categoria activitatilor prestatoare de servicii rezida in chiar definirea produsului turistic a ofertei turistice. Produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependentelor dintre resurse si servicii, resursele vor lua forma diferitelor produse turistice numai prin intermediul testarilor de servicii specifice. Rezulta de aici importanta deosebita a serviciilor, faptul ca, in determinarea si individualizarea produselor turistice, accentul cade pe activitatea de prestatii. De altfel, experienta mondiala a demonstrat ca existenta unui patrimoniu turistic valoros nu inseamna automat si un turism dezvoltat, ca resurse de exeptie ramin in afara circuitului economic, in absenta serviciilor care sa le puna in valoare, sa le faca accesibile turistilor. Pe de alta parte, tari cu potential turistic relativ modest au ajuns la un inalt grad de dezvoltare turistica datorita investitiilor in domeniu. [4 Cosmescu, I., „Turismul fenomen complex contemporan”, lucrare citata, p. 118]

Specificitatea turismului in sfera prestarilor de servicii decurge si din modul in care se realizeaza unele dintre trasaturile sale definitorii, cum ar fi : dinamismul, mobilitatea, capacitatea de adaptare la exigentele fiecarui consumator turist etc. În fapt, este vorba de contributia deosebita a serviciilor in aceste procese. Astfel, cuprinderea de noi activitati de tipul prestatiilor se concretizeaza intr-o oferta noua, asocierea lor diferita echivaleaza cu sporirea gradului de varietate a acesteia sau reprezinta una dintre modalitatile de particularizare la nivel de grup sau chiar de individualizare a actiunilor etc.

Aceste citeva considerente au in vedere ca serviciile se dovedesc a fi, intr-un anumit sens, componenta dominanta sau determinanta a ofertei turistice, partea variabila a complexului de activitati, elementul cel mai dinamic, iar caracteristicile acestora se regasesc in forme specifice, in intreaga activitate turistica.

1.3. Structura serviciilor turistice

Serviciul turistic se prezinta ca un ansamblu de activitati ce-si propun ca finalitate satisfacerea tuturor nevoilor turistului in perioada in care se deplaseaza si in legatura cu aceasta.

O parte din activitatile ce dau continut prestatiei turistice au drept scop acoperirea unor necesitati cotidiene, obisnuite (hrana, odihna etc), altele vizeaza specificul turismului si respectiv formele particulare de manifestare a acestuia.

Prin specificul sau, serviciul turistic trebuie sa creeze conditiile pentru refacerea capacitatii de munca, concomitent cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber; totodata, el trebuie astfel conceput incat, in urma derularii consumului turistic, oamenii sa dobandeasca un plus de cunostinte, informatii, chiar deprinderi noi.