Pagina documente » Turism, Sport » Pregatirea componentilor lotului national de bob prin mijloace de atletism

Despre lucrare

lucrare-licenta-pregatirea-componentilor-lotului-national-de-bob-prin-mijloace-de-atletism
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-pregatirea-componentilor-lotului-national-de-bob-prin-mijloace-de-atletism


Cuprins

CONTINUT:
CAPITOLUL I
ACTUALITATEA TEMEI
1.1 Descrierea probei de bob......pag1
1.1.1 Scurt istoric al bobului............pag1
1.1.2 Parametrii ce conditioneaza performanta in bob............pag4
1.1.2.1 Startul..... pag4
1.1.2.2 Pilotarea bobului si actiunile echipajului in bob...pag8
1.1.3 Competitia.........pag13
1.1.4 Timpii de start.....pag15
1.1.5 Ordinea de start...pag15
1.1.6 Clasamentul........pag16
1.1.7 Pirtia.pag16
1.1.8 Echipamentul......pag17
1.1.9 Constructia bobului..............pag18
1.2 Motivarea alegerii temei......pag21
1.3 Scopul lucrarii...pag22
CAPITOLUL II
FUNDAMENTAREA STINTIFICA A STUDIULUI
2.1 Tendinte actuale in pregatirea metodica a boberilor....pag24 2.2 Programarea pregatirii............pag27
2.3 Modelul de pregatire.........pag28
2.4 Continutul pregatirii in cadrul antrenamentelor boberilor..pag30
2.4.1 Planul anual de pregatire si concurs........pag30
2.4.2 Programul de pregatire.........pag31
2.4.2.1 Etapizarea pregatirii...........pag31
2.4.2.2 Calendar competitional........pag32
2.4.2.3 Concurs de verificare..........pag33
2.4.2.4 Probe de control pe uscat......pag33
2.4.2.5 Control medical..pag33
2.4.3 Programe de antrenament......pag34
2.4.3.1 Perioda de tranzitie.............pag34
2.4.3.2 Perioada de pregatitoare.......pag36
2.4.3.3 Perioada competitionala(vara)..............pag39
2.4.3.4 Perioada competitionala(iarna)..............pag42
2.5 Modele de selectie si pregatire a sportivului de inalta performanta..pag45
2.5.1 Modelul boberului actual......pag45
2.5.2 Cerintele selectieipag46
2.5.3 Probe si norme de control ale capacitatii motrice
si tehnice.........pag47
CAPITOLUL III
DEZVOLTAREA CALITATILOR MOTRICE IMPLICATE iN ANTRENAMENTUL BOBERILOR
3.1 Forta..............pag53
3.1.1 Consideratii generale si definitii............pag54
3.1.2 Factori care determina dezvoltarea fortei...pag54
3.1.3 Formele de manifestare a fortei .............pag54
3.1.4 Mijloace de dezvoltare a fortei.pag55
3.1.5 Metode de dezvoltare a fortei.pag57
3.1.6 Bazele metodice ale dezvoltarii fortei......pag59
3.2 Viteza.............pag60
3.2.1 Consideratii generale si definitii............pag60
3.2.2 Factori care conditioneaza valoarea vitezeipag60
3.2.3 Formele de manifestare a vitezei............pag61
3.2.4 Mijloacele de dezvoltare a vitezei..........pag63
3.2.5 Metode de dezvoltare a vitezei.............pag64
3.2.6 Bazele metodice ale dezvoltarii vitezei...pag65
3.3 indeminarea....pag66
3.4 Rezistenta........pag67
3.5 Calitati motrice combinate...pag68
3.5.1 Forta in regim de viteza......pag68
3.5.2 Viteza in regim de forta ......pag69
3.5.3 indeminare in regim de viteza .............pag69
CAPITOLUL IV
ORGANIZAREA STUDIULUI
4.1 Organizarea, conditii de abordare a studiului privind adunarea
de date............pag71
4.1.1 Metoda convorbirii..............pag71
4.1.2 Metoda studiului de specialitate..............pag72
4.1.3 Metoda observatiei..............pag72
CAPITOLUL V
STATISTICA REZULTATELOR INTERNATIONALE
PE ANII 2002- 2003-2004
5.1 Rezultate la nivel european...pag73
5.2 Rezultate la nivel mondial....pag75
5.3 Rezultate la nivel olimpic.....pag76
CAPITOLUL VI
CONSTATARI...........pag77
BIBLIOGRAFIE.........pag79

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL I

ACTUALITATEA TEMEI

1.1 DESCRIEREA PROBEI DE BOB(iarna)

1.1.1 Scurt istoric al probei de bob

Bobul este o disciplina sportiva de iarna , care se desfasoara pe o pista speciala. Aceasta pista conform regulamentelor de concurs consta in coboarea unor piste de gheata special amenajate cu ajutorul unor vehicule de constructie specifica numite ’’boburi’’.

Bobul un sport al curajului si barbatiei, cucereste pe zi ce trece noi adepti.Tinerii dornici sa-si incerce curajul si posibilitatile sunt pretutindeni,caci tineretea este dinamica, impetuoasa. Ei vin sa practice bobul pentru placerea si bucuria pe care le-o procura alunecarea pe gheata, ambianta cu totul aparte a luptei cu timpul si meandrele traseului, neprevazutul.

Desi sania a fost un mod de transport de-a lungul secolelor ,bobul ca sport a inceput doar pe la sfarsitul secolului al XIX-lea cand elvetienii au atasat un mecanism de conducere (de dirijare) unui tobogan.

În 1879, a fost fondat primul club de bob din lume in St.Moritz, Elvetia,

imbolbind evaluarea acestui sport in statiuniile de iarna pretutindeni in Europa. Marturii repetate arata ca in acest spatiu au avut loc primele amenajari si intreceri. Astfel in 1879 apare prima partie taluzata intre localitatile Schatzalp si Davos. În 1904 este construita partie artificiala care va inlocui pe cea de la Cresta Run, considerata periculoasa .Deja in 1914 concursurile de bob aveau loc pe larga varietate de piste naturale(cu gheata naturala).

Primele boburi (sanii) de concurs au fost fabricate din lemn, dar au fost repede inlocuite cu sleduri din otel, numite boburi dupa felul in care membrii echipajelor se miscau repede in spate si in fata pentru a-si mari viteza de alunecare.

În 1923 fost fondata Federatia Internationala de Bob(FIBT-„Federation internationale de bobsleigh et de tobogganing”),iar un an mai tarziu s-au organizat pentru prima data in cadrul J.O. coborari cu bobul de patru persoane. A avut loc o cursa de echipaje de patru la prima olimpiada de iarna din toate timpurile in Chamonix ,Franta. Cursa cu echipaj de 2 persoane a fost adaugata ca proba de concurs la Olimpiada din 1922 in Lake Placid, SUA, un format care a ramas pana in zilele noastre.

Concursurile de bob au inceput ca fiind o activitate pentru cei bogati si aventurati, care se adunau in statiuniile montane la sfarsit de saptamana atat pentru concursuri cat si pentru petreceri.

Nu existau antrenamente.Concurentii doar cumparau sau inchiriau un bob (sled), incepeau ca simpli pasageri si apoi treceau la conducere dupa cateva coborari.

Deja prin anii 1950, sportul dupa cum il stim azi,incepea sa prinda contur.

În momentul in care marea importanta a startului a fost recunoscuta, atleti puternici si rapizi au fost adusi la bob. În cea mai mare parte atleti, dar si gimnasti sau practicanti ai altor sporturi, care puteau sa impinga puternic bobul la start erau din ce in ce mai cautati.

În 1952, o severa schimbare de regula in ceea ce priveste limitarea greutatii totale a echipajului si a bobului a pus capat erei boberilor super-grei, si a pus baza acestui sport ca un concurs de cel mai inalt calibru.

Cu trecerea timpului constructia sledurilor si a pistelor a avansat. În zilele noastre echipajele de top din lume se antreneaza tot anul si concureaza in general pe piste artificiale(cu gheata artificiala) cu sleduri(boburi)de inalta tehnologie, facuta din fibra de sticla si otel.

Pana la inceputurile Cupei Mondiale, la jumatatea anilor 1980,succesul in bob era determinat doar de evolutia la Olimpiade ,Campionatele Mondiale si Europene. Cupa Mondiala a adaugat insa ,de la nasterea sa o noua si interesanta dimensiune acestui sport.

Ca evolutie putem consemna urmatoarele prezente:

- in general cei care au pus o amprenta permanenta asupra evolutiei acestei ramuri sportive au fost cei britanici.

- pana in 1956 sportivii boberi care au dominat concursurile au fost europeni iar

intre anii 1928-1956 si-au facut simtita prezenta sportivii americani.

Natiunile care au inregistrat cele mai multe succese au fost Elvetia si Germania. Dintre toate natiunile, elvetienii au fost cei care au castigat cele mai multe medalii olimpice,titluri de Campionate Mondiale si Europene, precum si de Cupa Mondiala. Pe la mijlocul anilor 1970,a aparut ca mare putere a acestui sport Germania de Est,care pune accentul pe diseignul si constructia bobului.

De la reunificare, boberii germani au ramas liderii competitiilor, castigand numeroase medalii Olimpice si titluri de Campioni Mondiali din 1990 incoace.

Italia are deasemenea un lung sir de succese, record de pista in acest sport, in special incepand cu jumatatea anilor 1950 pana pe la sfarsitul anilor 1960,dar si Austria a avut momentele ei de glorie.

În competitiile Cupei Mondiale cele mai multe medalii au fost castigate de elvetieni si germani, urmati indeaproape de echipajele canadiene.

De la micul miez al natiunilor alpine care au inbratisat initial bobul, acest sport s-a raspindit de atunci in toata lumea, incluzand tari precum Jamaica, Japonia, Australia si Noua Zeelanda.

Cu trecerea timpului alaturi de traditionalele puteri ale bobului au inceput sa isi arate puterea si alte natiuni.

La Campionatele Mondiale din 1995 in Wintenberg nu mai putin de 8 natiuni au fost clasate in primele 10 in proba de 4 persoane, in timp ce in proba de 2 persoane 7 natiuni au fost reprezentate in primele 10.

O alta treapta a evolutiei bobului a venit la inceputurile anilor 1990, cu debutul femeilor in acest sport, la concursurile disputate in Germania si America de Nord.

Leaganul bobului romanesc este Sinaia, cea mai importanta statiune pentru sporturile de iarna. Înca de la inceputul secolului al XX-lea , Sinaia raspundea prin infrastructurile sale exigentelor turismului international. Unii dintre cei care isi petreceau vacantele in statiuniile din Elvetia si Frant ,au adus si la Sinaia boburi, folosindu-le pe drumurile si aleile din jurul Castelului Peles.

Aparitia in Romania a bobului ca sport , se situeaza in jurul anului 1909, cand de fapt se semnalizeaza primele coboari. Întreaga activitate se reducea la cateva zile pe an, in preajma sarbatorilor de iarna.

1.1.2 Parametrii ce conditioneaza performanta in bob

1.1.2.1 Startul

În legatura cu evolutia bobului in cursa, startul ocupa un loc important. Scopul este scoaterea bobului din starea de repauz, modificarea starii si imprimarii unei viteze optime de intrare in cursa. Singurul mijloc de a porni bobul in cursa il constitue, potentialul fizic si motric al echipajului.

Membrii echipajelor sunt specializati pe posturi.Constructia bobului impune fiecaruia folosirea anumitor pozitii de plecare si prize necesare actionarii asupra masei bobului cu toata energie.

Momentele startului:

1. pozitia de start - luarea pozitiilor de plecare si fixarea prizelor

2. pregatirea startului - scoaterea bobului din starea de repauz si efectuarea miscarilor pregatitoare pentru dezvoltarea elanului

3. declansarea startului - lansarea bobului

4. alergarea cu bobul - pe plat si in panta

5. urcarea in bob - crearea impulsului suplimentar

1.Pozitia de start

Înainte de a misca bobul, se stabilesc pozitiile de plecare si se ia contactul cu bobul prin fixarea mainilor pe manerele impingatoarelor. Pozitiile de plecare pentru toti componentii echipajului se iau dupa ce bobul a fost adus pana la prag.