Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
Capitolul I ...........
Consideratii istorice privind organizarea si functionarea administratiei publice din Rominia ..............
1.1. Administratia publica pina in secolul XVI
1.2. Administratia publica locala pina din secolul XVI pina la 1831 ...........
1.3. Administratia publica locala de la 1831 pina la Unirea Principatelor din 1859 ....
1.4. Administratia de la Unirea Principatelor pina la 1940 ............
1.5. Administratia publica locala in perioada celui de-al doilea razboi mondial (1940-1944) ....
1.6. Administratia publica locala in perioada 1944-1989
Capitolul II ..........
Consideratii generale privind administratia publica locala. Organizarea administrativa a teritoriului ........
2.1. Sensurile notiunii de administratie publica ...........
2.2. Definitia administratiei publice si obiectul acesteia .
2.3. Trasaturile specifice administratiei publice ..............
2.4. Prevederi constitutionale privind administratia publica ...........
2.5. Organizarea administrativa a teritoriului ...
2.5.1. Notiuni. Concepte .....
2.5.2. Unitatile administrativ teritoriale in Rominia .......
2.5.3. Alte forme de organizare administrativa a teritoriului ..........
Capitolul III ........
Principiile fundamentale de organizare si functionare a autoritatilor administratiei publice locale ......
3.1. Consideratii preliminare ..............
3.2. Principiul legalitatii, organizarii functionarii si activitatii autoritatilor administratiei
publice locale
3.3. Principiul egalitatii in drepturi a tuturor cetatenilor in fata administratiei publice locale ....
3.4. Principiul colegialitatii in administratia publica locala ............
3.5. Principiul realizarii interesului general in administratia publica locala ..
3.6. Principiul autonomiei locale .......
3.6.1. Notiune, continut, trasaturi ale autonomiei locale .
3.6.2. Criterii de apreciere a gradului de autonomie locala ............
3.7. Principiul descentralizarii serviciilor publice ...........
3.7.1. Centralizarea in administratia publica .....
3.7.2. Descentralizarea in administratia publica ..............
3.7.3. Regimuri intermediare (mixte) de administratie publica ......
3.8. Principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale ...........
3.9. Principiul legalitatii ......
3.10. Principiul consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit ...
3.11. Principiul colaborarii in infaptuirea administratiei publice locale ........
Capitolul IV ........
Alte aspecte generale privind organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice locale ......
4.1. Notiuni privitoare la controlul administrativ aplicabile pentru o buna organizare si functionare a administratiei publice pe baza principiilor sale .........
Concluzii .............
Bibliografie .........

Alte date

?

CONSIDERATII ISTORICE PRIVIND ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ADMINISTRATIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA

1.1. Administratia Publica pana in secolul XVI

Aparitia si existenta unitatilor administrative locale a precedat organizarea administrativa generala, pentru ca istoric vorbind comuna a aparut inaintea statului, conceput ca forma suprema de organizare a vietii sociale.

Dacia se prezenta ca o unitate teritoriala deosebita. Dupa cucerirea ei de catre romani a fost transformata in provincie romana in care existau circa 40 de orase, dintre care cinci se bucurau de aceleasi drepturi ca si orasele Italiei, celelalte fiind orase peregrine sau supuse [ 1 Anibal Teodorescu in tratatul sau de drept administrativ ... p.312].

În Principatele Romane, unitatile administrativ teritoriale au aparut din cele mai vechi timpuri si purtand diferite denumiri: judetele in Muntenia si tinuturile in Moldova, aici mai fiintand si ocoalele formate din mai multe sate grupate in jurul unui targ.

În Moldova au existat atat dregatori ai tinuturilor, cat si dregatori ai ocoalelor. Acestia aveau si unele atributii judecatoresti in circumscriptia lor. Administratorii incasau vama locala, avand titlul de parcalabi.

O importanta militara deosebita o aveau cetatile intarite. Atat aceste cetati cat si ocoalele aveau cate doi parcalabi care erau comandantii acestora. Parcalabii de la Neamt, Roman si altii de la alte cetati vecine luau loc in sfatul domnesc in secolul XV. Pe langa acestia mai erau cate doi parcalabi din tinuturi.

Existau si tinuturi administrate de starosti in numele Domnului. În secolul XV, parcalabii si starosti de Neamt erau doi dregatori deosebiti. Deci, puteau exista starosti si in tinuturile in care parcalabii erau comandanti ai cetatilor si ocoalelor respective.

În alte localitati (Botosani, Vrancea, Campulung), administratorii tinuturilor se numeau vornici.

În Muntenia, dregatorii s-au numit judeti, parcalabi sau vornici, acestia fiind atat administratorii judetelor, cat si ai oraselor principale din acestea. Parcalabii de judet faceau si ei parte din sfatul domnesc.

Din secolul XV, in „Tara Severinului” [ 2 Corespunzatoare, astazi, judetului Mehedinti.] a fost administrata de un dregator important denumit ban si, dupa infiintarea baniei Olteniei un secol mai tarziu, in afara de marele ban mai existau bani de judet si banisori, acestia din urma fiind subalternii primilor.

Orasele si targurile erau formate fie din populatie autohtona fie din, fie din colonisti straini. Targurile se formau in jurul resedintelor domnesti sau al popasurilor comerciale.

Din punct de vedere politic si economic, dezvoltarea unui oras sau un targ impunea ca locul asezarii lui sa fie loc domnesc. Ca atare, daca se dezvoltase pe o proprietate particulara, Domnul rascumpara locul si-l destina targului spre folosinta.

De asemenea, Domnii s-au considerat stapanii targurilor si oraselor, respectiv ai mosiilor acestora, de care puteau dispune chiar in favoarea unor anumite persoane particulare.

În orase si targuri dregatorul domnesc era dependent de marele vornic.

Domnul era reprezentat in Moldova prin vornici sau de ispravnici de targ. Acestia aveau atributii administrative, fiscale si judecatoresti; ei judecau asistati de „oameni buni”, acestia avand mai mult un rol de martori.

În Muntenia existau judecatori, parcalabi, vornici si vamesi de orase.

Atat in Moldova, cat si in Muntenia, dregatorii domnesti interveneau in atributiile soltuzilor, judetilor si parcalabilor pentru executarea ordinelor domnesti si chiar in afacerile comunei, in care certificau tranzactiile dintre targoveti.

Dintre atributiile principale ale soltuzilor, judetilor si parcalabilor amintim, cu titlu de exemplu: