Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
Capitolul 1. Sisteme informatice...3
1.1. Informatizarea si implicatiile ei pentru manageri.....3
1.1.1. Informatizarea si efectele sale la nivel managerial............3
1.1.2. Informatizarea proiectarii ........ 3
1.2. Investitiile in informatica......4
1.2.1. Dezvoltarea, alegerea si implementarea solutiilor informatice..............4
1.2.2. Relatia dintre furnizor si beneficiar4
1.2.3. Implicatii ale detinerii de tehnica de calcul.
Uzura morala si uzura fizica5
1.3. Aspecte legate privind informatizarea......6
1.3.1. Definirea contextului privind Legea 8/1996.....6
1.3.2. Avantaje ale legalizarii7
1.3.3. Moduri economice de legalizare a software-ului..............8
1.4. Problema personalului, profile profesionale - functii, calificari, sarcini,competente...........8
1.5. Calculatoare si retele de calculatoare......9
1.6 Tehnologia informaticii in management...10
1.7. Elemente componente, principii, avantaje si oportunitati ale tehnologiei informatice ...11
1.8. Sistemele informatice si efectele lor......12
1.9.Modele de retele de calculatoare...........13
1.10. Sistem informational. Sistem informatic..............15
1.10.1. Notiunea de informatie...........19
Capitolul 2. Prezentarea generala a unitatilor de alimentatie publica....21
2.1. Conceptul de serviciu de alimentatie publica...........21
2.2. Nevoile clientului si mobilurile de cumparare..........22
2.3. Tipuri de unitati de alimentatie publica...23
2.4. Organizarea interioara a unitatilor de alimentatie publica............24
2.4.1. Structurarea pe destinatii a suprafetei comerciale............24
2.4.2. Forme si sisteme de servire........25
2.4.3. Dotarea cu mobilier si utilaje......25
Capitolul 3. Aplicatie: Fast Food Complex Pret`a manger.27
3.1. Descrierea si organizarea fast food-ului..27
3.2. Sortimente, gramaje, preturi practicate in cadrul unitatii............28
3.3. Sistemul actual de servire....32
3.4. Sistemul de deservire propus33
3.5. Investitia.........34
3.6. Noutati...........35
3.7. Analiza economico-financiara..............35
Capitolul 4. Aplicatie: Sistem informatic managerial pentru fast food Pret`a mange............38
4.1. Sisteme necesare..............38
4.2. Deschiderea ferestrelor.......38
4.3. Lista de meniuri in sistemul informatic...40
Capitolul 5. Concluzii si recomandari.........43
Bibliografie..........45
Anexa 147

Alte date

?CAPITOLUL 1.

SISTEME INFORMATICE

1.1. INFORMATIZAREA SI IMPLICATIILE EI PENTRU MANAGERI

1.1.1. INFORMATIZAREA SI EFECTELE SALE LA NIVEL MANAGERIAL

Înainte de a aminti cerintele care conduc la implementarea informaticii ca suport al activitatii de intreprindere si, respectiv, efectele / implicatiile proceselor de informatizare, recomandam imperativ persoanelor responsabile sa inteleaga faptul ca informatizarea inseamna – pe langa investitia, deseori substantiala, facuta in hardware si software – in primul rand schimbarea modului de lucru traditional, asfel ca – efect al declinarii responsabilitatii – si la nivel managerial trebuie asumate reorganizari destul de substantiale.

Fazele strategiei de informatizare pentru o intreprindere cu prezenta pe piata sunt:

1) Introducerea noilor tehnologii ( mecanizarile, automatizarile si computerizarile) se fac cu scopul principal de crestere a eficientei activitatii, respectiv de reducere a costurilor si cresterea calitatii.

2) Asimilarea acestor tehnologii presupune implementarea propriu-zisa si adaptarile necesare.

3) Replanificarea resurselor.

4) Ca efect strategic al cresterii calitatii produselor si al capacitatilor sporite de productie, se poate recurge la reorientarea pietei de desfacere.

1.1.2. INFORMATIZAREA PROIECT?RII

În cazul ntreprinderilor producatoare managementul tinteste urmatoarele chei vitale:

- tehnologia de proiectare;

- pregatirea, urmarirea si desfasurarea fabricatiei;

- reducerea costurilor si a timpilor de lansare;

- optimizarea ciclului de fabricatie;

- relatiile cu clientii si cu furnizorii.

Unul dintre conceptele care au permis obtinerea acestui deziderat este ingineria concurenta, cea care planifica, organizeaza si relizeaza activitati simultane (paralele) de proiectare, pregatire si de urmarire a fabricatiei. “Secretul” paralelismului diferitelor faze din ciclul proiectare - fabricatie este existenta unei baze de date unitare accesibile simultan tuturor departamentelor si persoanelor implicate, o baza de date capabila de:

? transfer bidirectional de informatii / date;

? furnizarea unui cadru de lucru coerent;

? gestionarea tuturor datelor aferente proiectelor (unificare).

Un scop principal al abordarii “concurente” a activitatilor de conceptie / proiectare si de fabricatie este oferirea posibilitatilor de corectii (feed – back) din oricare faza.

Pentru optimizarea ciclului de proiectare, sistemul informatic de intreprindere trebuie sa ajute in directiile:

a definire facila a produsului;

a realizarea / asumarea rapida a modificarilor asupra conceptiilor de proiectare;

a captarea fondului de cunostinte acumulat pentru reutilizari ulterioare.

1.2. INVESTITIILE ÎN INFORMATIC?

1.2.1. DEZVOLTAREA, ALEGEREA SI IMPLEMENTAREA SOLUTIILOR INFORMATICE

Cel putin doua componente se pot identifica in fundamentarea deciziilor privind achizitionarea de echipament informatic (calculatoare, imprimante, conectica de retea, software de sistem, software de aplicatii) atunci cand se analizeaza ofertele / solutiile disponibile:

- cerintele concrete privind performantele si capacitatile tehnice: cerinte rezultate in urma unor analize locale si bazate pe indicatori directi sau extrapolati;

- cerintele de asigurare a fiabilitatii si a perspectivei.

Referitor la acestea din urma se desprind urmatoarele recomandari:

? Evitarea costului minim: datorita dinamicii extraordinare ce caracterizeaza producerea de echipamente IT si software, se intampla intotdeauna ca ceea ce este la un moment dat la moda sa fie peste un an – doi depasit, astfel ca, atunci cand se alege dintr-o oferta a unui furnizor, sa nu se opteze pentru echipamentele cu preturile minime si sa nu se piarda din vedere ca numai configuratiile generoase, din topul listei / ofertei asigura perspective ceva mai indelungate.

? Recomandarea marcilor, adica faptul ca se prefera achizitionarea calculatoarelor de marca mondiala (brand – name) sau locala (local – name), celor fara marca (no – name). Suplimentul de garantie deriva din faptul ca producatorii majori prezenti pe piata IT poarta raspunderea calitatii produselor, in sensul ca nu-si permit afectarea imaginii prin nemultumirea clientilor.

Cumpararea de calculatoare de marca, in ciuda unui aparent raport pret / performanta neconcordant, inseamna un castig real privind calitatea, garantia si, uneori, performanta. Un calculator “no – name” de aceiasi clasa va costa probabil cu peste o treime mai putin decat cel “brand – name” si cu 10% mai putin decat unul “local – name”, insa problemele provocate de el pot echilibra sau chiar depasi un timp costurile.

1.2.2. RELATIA DINTRE FURNIZOR SI BENEFICIAR

(PERFORMANT?, DINAMIC? SI DEPENDENT?)

Întrucat tehnologia informatica actuala nu prea ofera bunuri “la cheie”, relatia dintre utilizator (beneficiar) si furnizorul de echipamente IT nu se incheie o data cu semnarea facturilor si intrarea in posesie, asfel ca persoanele cu raspundere in cadrul intreprinderii (beneficiarul) trebuie sa accepte ideea si, eventual, sa ia initiativa dezvoltarii unui model de relatie de lunga durata cu vanzatorul final. Într-un astfel de model furnizorul trebuie sa fie capabil sa asigure asistenta de implementare destul de solida si de lunga durata. Serviciul de garantie trebuie sa fie vazut ca principala componenta care justifica “valoarea adaugata” produsului de catre acest vanzator final (VAR – Value added resseller).

Toate operatiunile efectuate in perioada garantiei sau in post – garantie privind depanarile, up – grade – urile, dar chiar si rezolvarile de incompatibilitati intre software si hardware solicita din partea VAR – ului o experienta solida si, din partea ambilor parteneri, o intelegere superioara a dinamicitatii si permanentei relatiei dintre client si furnizor. Desigur ca elementele esentiale ale acestei relatii pot fi reglementate prin contracte cu clauze concrete, dar relatia care si o doza substantiala de bun – simt si de corectitudine.

Analizand aceste implicatii, vom desprinde urmatoarele recomandari / criterii privind alegerea furnizorilor: