Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL 1. Teoria promovarii1
1.1 Marketing turistic - generalitati ..............2
1.2 Teoria promovarii5
CAPITOLUL 2. Teoria turismului24
CAPITOLUL 3. Turismul Greciei.46
3.1 Pozitia geografica, clima si relieful.........46
3.2 Turismul..........47
3.2.1 Factori care influenteaza turismul...........47
3.2.2 Tipuri de turism practicate in Grecia.......48
3.3 Calculul si interpretarea principalilor indicatori ai turismului din Grecia...........54
3.3.1 Indicele cererii turistice........54
3.3.2 Indicatori ofertei turistice60
CAPITOLUL IV.PROGRAM DE MARKETING PENTRU LANSAREA STATIUNI TURISTICE DE LITORAL THASOS PE PIATA TURISTICA A ROMiNIEI..............64
4.1Politica de produs64
4.1.1 Asezarea geografica............64
4.1.2 Clima65
4.1.3 Factorii terapeutici..............65
4.1.4 Indicatiile terapeutice..........65
4.1.5 Istoricul..........66
4.1.6 Tabloul TECDEV de apreciere a atractivitatii statiuni Thasos...66
4.2 Politica de distributie ...69
4.3 Politica de promovare...70
CAPITOLUL V. CONCLUZII.....72
Bibliografie

Alte date

?

1

TEORIA PROMOV?RII

Din multitudinea de nevoi carora omul trebuie sa le faca, cea de turism este de ordin superior, manifestandu-se evident numai dupa ce au fost deja acoperite nevoile pe treptele inferioare ale piramidei lui Maslow. Pentru ca aceasta sa se transforme in cerere, este necesar ca veniturile ramase disponibile in urma stingerii nevoilor inferioare (de existenta, de securitate etc.) sa fie suficient de mari, produsele turistice fiind relativ scumpe.

Începuturile turismului se pierd in adancurile vremurilor. Este cat se poate de probabil ca oamenii au efectuat, de pilda, deplasari „de agrement” dintr-o zona in alta imediat dupa ce s-au desprins de stramosii lor, oricare ar fi fost acestia. Voiajele de studiu ale tinerilor romani in Grecia erau frecvente in antichitate, la fel ca si cele legate de jocurile olimpice. Evul mediu consacra vizitele la unele temple de renume, in timp ce renasterea genereaza voiajele de placere, precum si pe cele legate de curiozitatile intelectuale. Capitalismul impulsioneaza calatoriile in scopuri de afaceri, la inceputul secolului al XIX-lea aparand pentru prima data (in Marea Britanie) si cuvantul turist, derivat din cuvantul francez „tour”, pentru a desemna pe tinerii englezi care, pentru placere sau argument, efectuau asa-numitul „grand tour” al Frantei [1 Py Pierre: Le tourisme – Un phenomene economique, Edition 1996, La Documentation Francaise, Paris 1996, p.5.]. Turismul inregistreaza o dezvoltare deosebita indeosebi dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Marketingul turistic, fiind un domeniu specific al preocuparilor de marketing, isi propune studierea cu atentie a nevoilor de turism al e clientilor potentiali autohtoni si straini, in vederea identificarii posibilitatilor de satisfacere a lor in conditii mai bune decat o face concurenta, cu asigurarea unui profit (oarecare, normal sau maxim).

Dintr-o astfel de modalitate de concepere a sa, rezulta ca specialistul in marketing al firmei de turism trebuie sa-si concentreze atentia si actiunile in doua directii fundamentale: 1) spre clientela si 2) spre concurenta. Orice neglijare a uneia sau alteia din aceste doua tinte poate periclita iremediabil pozitia firmei pe piata.

1.1 Marketing turistic – generalitati

Fie ca recunoastem sau nu, toti suntem implicati, cu voia sau fara voia noastra, in marketing. Suntem implicati in calitate de cumparatori, vanzatori sau consumatori de bunuri si servicii sau cititori de reclame publicitare.

Marketingul reprezinta mai mult decat un set de metode si tehnici folosite in procesul oferirii de satisfactii reciproce; in multe companii el reprezinta un mod esential de a face afaceri. Aceste companii care pretind adesea ca nu au vanzari mai bune si profituri record, au adoptat marketingul ca „logica lor de a face afaceri”. Conceptul de marketing consta din trei propozitii independente; cand o companie opereaza cu aceste trei propozitii, se spune ca au adoptat conceptul de marketing ca o orientare de afaceri fundamentala. Cele trei propozitii sunt:

? un client sau un consumator cu o anumita orientare trebuie sa fie punctul esential in luarea deciziilor unei companii;

? asemenea decizii trebuie sa aduca vanzari profitabile;

? intreaga companie trebuie sa fie constienta de nevoile si dorintele clientului si trebuie sa fie astfel organizata incat dorintele consumatorului sa fie satisfacute.

Marketerii din domeniul hotelier trebuie sa se orienteze foarte bine, deoarece in general in acest domeniu oferta excede cererea, iar hotelurile fiind imobile nu pot fi mutate in locuri unde cererea este mai mare si nici nu pot fi convertite pentru folosinte noi, cum ar fi birouri, apartamente, fara cheltuieli considerabile. Marketerii hotelieri trebuie in mod frecvent sa demonstreze indemanarile lor pentru a construi cererea in asa fel incat riscurile pe termen lung sa fie minime.

Marketingul, in sens general, se confrunta cu diverse probleme, cum ar fi: analiza pietelor obiectiv, forta de marketing concurenta, impactul legislatiei de publicitate asupra activitatilor promotionale, oportunitati de marketing. Apoi urmeaza planificarea strategiilor de marketing pentru a indeplini obiectivele propuse, a canalelor de distributie si campaniilor publicitare.

Urmatorul pas il reprezinta implementarea strategiilor de marketing, a schemelor de instruire a personalului de vanzare, gasirea de solutii publicitare creative la problemele de marketing.

În final, se efectueaza controlul bugetului de marketing si extinderea publicitatii.

Fluctuatiile care intervin in domeniul cererii pot cauza dificultati de management considerabile. Pe parcursul perioadei de utilizare incompleta a capacitatii, acesta ramane partial nefolosita, dar personalul permanent trebuie platit; de asemenea, si alte costuri fixe trebuie amortizare. În timpul perioadei cu cerere mare, trebuie angajat personal sezonier si instruit, iar unele bunuri trebuie imprumutate sau cumparate pentru a satisface cererea in crestere. Managementul poate raspunde acestor fluctuatii fie manipuland cererea, in asa fel incat neregularitatile sezoniere sa fie corectate, fie prin realizarea ofertei atat de flexibila incat neregularitatile sezoniere sa fie corectate, fie prin realizarea ofertei atat de flexibila incat cererea sa fie adaptata in mod profitabil. Un numar de strategii sunt propuse pentru fiecare alternativa.

Pentru a manipula cererea, strategiile pot fi:

? introducerea preturilor diferentiale pentru a descuraja cererea foarte mare din timpul sezoanelor de varf si a incuraja cererea in timpul extra-sezoanelor;

? dezvoltarea de noi produse pentru a exploata capacitatea neutilizata;

? dezvoltarea unor produse complementare, care pot absorbi cererea care depaseste oferta (un restaurant poate deschide un bar pentru a retine excesul de cererea pana cand mesele se elibereaza);

? crearea sistemului de rezervari.

Pentru a manipula oferta se folosesc urmatoarele strategii:

? folosirea angajatilor cu jumatate de norma la orele de varf;

? incercarea de a da eficienta maxima in perioadele de varf;

? cresterea participarii clientilor astfel incat cererea de angajati sa fie redusa (restaurantele pot introduce autoserviri, baruri de salate sau bufete);

? impartirea capacitatii cu concurenta (in timpul perioadei cu cerere mare exista posibilitatea sa se foloseasca personalul sau echipamentul concurentei);

? investirea in constructii noi (cand constructiile si cladirile pot deveni gazda mai multor scopuri);

Cand cererea este egala cu oferta, marketerul are sarcina sa mentina aceasta pozitie. Cererea completa semnifica in general o piata profitabila. Aceste piete profitabile atrag concurenta, care lanseaza produse similare, cu versiuni de cost mai scazute sau versiuni noi si imbunatatite, pentru a lua o parte profitabila. Un marketer in acest caz poate doar evita aceasta eroziune a cererii, oferind satisfactii si servicii suplimentare clientilor, construind un produs mai atractiv.

Pentru a influenta cererea, marketerul foloseste o serie de instrumente, care reunite poarta denumirea de „mix de marketing”. Lista de mai jos cuprinde exemple ale dimensiunilor celor patru componente ale mixului pe care marketerul le poate manipula pentru a influenta schimbarea comportamentului pe piata sa:

1. Produsul – poate fi tangibil prin dimensiune, culoare, aroma, gust, miros, calitate, nume si durata sau intangibil prin imagine, garantie etc.

2. Pretul. Recomandat este pretul amanuntul. Stabilirea de reduceri precum si preturile diferentiale sunt necesare pentru a atrage grupuri specifice de clienti.

3. Promovarea – se poate realiza prin contact direct cu clientul, prin telefon, prin reclama, prin posta, vanzari promotionale, public relations sau sponsori.

4. Distributia. Trebuie luate in considerare facilitatile in plasamente si amplasare.

1.2 Teoria promovarii

Una din sarcinile cele mai importante asumate de marketingul mix este aceea de a furniza clientelei toate genurile de informatii, sfaturi si indemnuri prin intermediul carora aceasta sa fie atentionata de existenta unei anumite oferte, sa i se trezeasca interesul in legatura cu utilitatea acesteia, sa fie atrasa spre ea, sa i se creeze convingerea ca ea este in masura sa o satisfaca mai bine decat altele si sa o determine sa ia decizia de cumparare.

Actiunile promotionale in domeniul turismului, la fel ca in toate celelalte sectoare, vizeaza atat atragerea unor noi clienti, cat si pastrarea celor vechi, adresandu-se, direct sau prin retele de intermediari, fie intregului public, fie unor categorii bine identificate de clienti tinta. În timp ce productia si comercializarea se realizeaza mai cu seama la nivel local (prin firmele sau grupurile de firme turistice), promovarea poate favoriza firmele turistice de la toate nivelurile (local, zonal, national si chiar international). Tocmai de aceea, in efortul de promovare sunt angrenate nu numai organismele teritoriale si nationale ale statelor interesate in atragerea turistilor. Aducerea pe primul plan a principiului celor trei C (continuitate – convergenta – coordonare) este rezultatul unei astfel de maniere de promovare, efectele ei fiind cu atat mai benefice cu cat se respecta mai strict acest principiu.

Fiind orientata in primul rand spre turistii potentiali, promovarea nu va neglija in nici un caz comerciantii si ceilalti intermediari.

Date fiind legaturile foarte stranse dintre promovare si vanzari, la fel ca in celelalte domenii de activitate, in turism pot fi puse in evidenta doua stiluri promotionale distincte:

? promovarea imaginii, avand in centrul atentiei destinatiile turistice pe care urmareste sa le faca pe larg (si cat mai favorabil) cunoscute;