Pagina documente » Stiinte Economice » Provocarile care stau in fata agriculturii Romaniei in contextul Uniunii Europene

Despre lucrare

lucrare-licenta-provocarile-care-stau-in-fata-agriculturii-romaniei-in-contextul-uniunii-europene
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-provocarile-care-stau-in-fata-agriculturii-romaniei-in-contextul-uniunii-europene


Cuprins

CUPRINS:
Partea I. Dinamica politicii agricole comune
1. AGRICULTURA SI DEZVOLTAREA RURALA LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE.PRIORITATI SI MECANISME DE FINANTARE
1.1. Prioritatile strategiilor agricole si rurale comunitare 2
1.2 Reforma PAC din anul 2003 si implicatii asupra tarilor candidate ..............4
1.2.1. Obiective. Principii............4
1.2.2. Propunerile CE de adaptare a reformei PAC si a Tratatului de aderare in cadrul procesului de extindere a UE...8
1.3. Principii de baza ale viitoarelor politici in domeniul dezvoltarii rurale.......11
1.4. Mecanismele de finantare a agriculturii si dezvoltarii rurale din UE.............12
1.5. Mecanismele de finantare a agriculturii si dezvoltarii rurale din noile state membre in 2004-2006.........13
1.6. Diversitatea zonelor rurale si a modului de combinare a masurilor de finantare specifice in statele membre ale Uniunii Europene..........14
Partea II. Identificarea problemelor prioritare ale agriculturii si dezvoltarii rurale in Romania
2. POZITIA ROMANIEI IN AGRICULTURA SI MEDIUL RURAL EUROPEAN. ABORDARI COMPARATIVE
2.1 Sectorul agro-alimentar si rural in Rominia.........15
2.2. Comertul exterior cu produse agricole al Rominiei ..............22
2.3. Structura exploatarii terenurilor agricole............26
2.4. Ponderea agriculturii organice.........29
2.5. Structuri socio-economice ale populatiei rurale si agricole......29
2.6. Veniturile si cheltuielile populatiei in mediul rural33
2.7. Infrastructura si serviciile in mediul rural............35
3. EFECTE ALE ADERARII ASUPRA AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE
3.1. Impactul asupra pietelor agricole si veniturilor in tarile CE......39
3.2. Rezultate ale negocierilor celor 10 noi membri.....40
4. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR PRIORITARE ALE AGRICULTURII SI
DEZVOLTARII RURALE
4.1. Analize SWOT41
4.2. Tabel synoptic.43
Partea III Ierarhizarea masurilor prioritare de dezvoltare rurala si agricola
5. IERARHIZAREA PRIORITATILOR DE DEZVOLTARE RURALA SI AGRICOLA
5.1. Principii generale-Abordari diferentiate, in functie de specificul teritorial...54
5.2. Ierarhizarea prioritatilor de dezvoltare agricola si rurala.........56
Bibliografie ...........65

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

PARTEA I. DINAMICA POLITICII AGRICOLE COMUNE

1. AGRICULTURA SI DEZVOLTAREA RURAL? LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE. PRIORIT?TI SI MECANISME DE FINANTARE

1.1. Prioritatile strategiilor agricole si rurale comunitare

Ultimii 45 de ani au fost marcati de ample procese de restructurare a mediului rural vest european, rezultate din interactiunea unui complex de fenomene sociale si economice, de transferuri intersectoriale si zonale.

Importanta agriculturii si dezvoltarii rurale in Uniunea Europeana este data de faptul ca zonele rurale ocupa astazi aproximativ 80 % din teritoriul Uniunii Europene, in acest spatiu locuind in medie 20 % din populatia celor 25 tari (cu valori maxime de circa 40% in Irlanda, Grecia, Portugalia si minime, de circa 3% in Belgia). Suprafata agricola la nivelul UE este in medie de aproape 40% din suprafata totala (cu maxime de 50-65% in Franta si Olanda,Danemarca, Irlanda, Regatul Unit), iar populatia ocupata in agricultura este in medie de 8,6% din populatia rurala (cu maxime de peste 19% in Belgia si 14-15,5% in Olanda, Grecia, Portugalia)

O trasatura marcanta a zonelor rurale ale Europei o constituie marea lor diversitate, atat in ce priveste caracteristicile geografice, ale peisajului si patrimoniului, cat si din perspective provocarilor la care acestea trebuie sa faca fata. Problemele ruralului se intind pe o plaja larga, de la necesitatile de restructurare ale sectorului agricol, la cele generate de departare, izolare, depopulare, de gradul diferit de asigurare cu servicii, de presiunile exercitate de populatie asupra mediului, in special in zonele rurale din apropierea centrelor urbane.

Numarul si caracteristicile populatiei si dimensiunea semnificativa a zonelor rurale si-au pus amprenta permanent asupra strategiilor de regandire si modelare a structurilor economice si administrativ-teritoriale ale fiecarei tari. Alaturi de implementarea progresului tehnic si tehnologic, conditionata de existenta unor importante resurse financiare, suprafetele de teren si raportul dintre acestea si o populatie tot mai exigenta fata de calitatea produselor alimentare au fost si sunt in continuare de importanta si actualitate.

Problematica ruralului, cu agricultura ca una din componente, constituie unul dintre subiectele aflate in centrul dezbaterilor la nivel european, accentul punandu-se pe dezvoltarea durabila, imbunatatirea condtiilor de viata ale populatiei, siguranta alimentara, protejarea si conservarea mediului.

Strategiile din ultimii 10 ani au fost marcate de cele doua Conferinte europene ale dezvoltarii rurale (Cork, noiembrie 1996 si Salzburg, noiembrie 2003 ). Conferinta de la Cork, a constituit un nou pas in recunoasterea rolului si importantei valorificarii resurselor spatiului rural european. În urma dezbaterilor, Declaratia Finala a Conferintei a lansat 10 puncte prioritare ale programelor de dezvoltare rurala in Uniunea Europeana:

1. preferinta rurala - dezvoltarea durabila trebuie sa fie situata in topul prioritatilor agendei UE si sa devina principiul fundamental care sa contureze politica rurala in viitorul apropiat, cat si dupa extindere. Aceasta inseamna stabilizarea populatiei rurale (prevenirea migratiei din rural), combaterea saraciei, stimularea ocuparii si promovarea egalitatii de sanse, cresterea capacitatii de a raspunde la cerintele sporite pentru o calitate mai buna a vietii, pentru sanatate, siguranta, realizare personala, odihna si un nivel general mai ridicat al bunastarii. Conservarea si imbunatatirea calitatii mediului trebuie sa fie integrate in toate politicile de dezvoltare rurala. Este necesar sa se mentina o balanta echilibrata si corecta intre zonele rurale si cele urbane in materie de cheltuieli publice, investitii in infrastructura, educatie, sanatate si servicii de comunicatii.

2. o abordare integrata - politica de dezvoltare rurala este necesar sa fie definita printr-un concept multidisciplinar si cu aplicatie intersectoriala, cu o clara dimensiune teritoriala. Trebuie sa fie aplicata in toate zonele rurale ale Uniunii, respectand principiul concentrarii, cu o diferentiere privind cofinantarea pentru acele zone care au nevoie mai mare de aceasta. Abordarea integrata se cuvine a fi acompaniata de un cadru legal si politic corespunzator: dezvoltare si restructurare ale agriculturii, diversificare economica - in special prin servicii rurale si firme industriale mici si mijlocii – managementul resurselor naturale, includerea functiilor de mediu si promovarea culturii, turismului si a activitatilor recreative.

3. diversificare - sprijinirea diversificarii activitatilor economice si sociale trebuie sa se axeze pe asigurarea unui cadru favorabil pentru autosustinerea initiativelor private precum si a celor care beneficiaza de suportul comunitatii: investitii, asistenta tehnica, servicii pentru afaceri, infrastructura adecvata, educatie, formare, integrarea tehnicilor si tehnologiilor avansate, intarirea rolului micilor orase ca parti integrante ale zonelor rurale si factori cheie de dezvoltare, promovarea dezvoltarii unor comunitati rurale viabile si reinnoirea satelor.

4. durabilitate - politicile trebuie sa promoveze o dezvoltare rurala care sa sustina calitatea si atractivitatea patrimoniului rural european (resurse naturale, biodiversitate si identitate culturala), astfel incat utilizarea lor de catre generatiile prezente sa nu restranga optiunile generatiilor viitoare.

5. subsidiaritate - data fiind diversitatea zonelor rurale din Uniune, este necesar ca politicile de dezvoltare rurala sa respecte principiul subsidiaritatii. Ele trebuie sa fie cat mai descentralizate posibil si sa se bazeze pe parteneriat si cooperare intre diferite niveluri (locale, regionale, nationale si europene). În mod necesar rezultatul il constituie o participare larga si o abordare punctuala, care sa intareasca creativitatea si solidaritatea comunitatilor rurale.

6. simplificare - politica de dezvoltare rurala, in special componenta sa agricola, necesita o simplificare radicala a legislatiei specifice. Aceasta nu va conduce la o renationalizare a politicilor agricole comunitare, ci va insemna o mai mare coerenta a ceea ce astazi este realizat prin prea multe canale, o limitare a regulilor si procedurilor de baza din legislatia UE, o subsidiaritate mai mare a deciziilor, descentralizare mai mare in implementarea politicilor si un mediu mult mai flexibil.

7. programare - aplicarea programelor de dezvoltare rurala trebuie sa se bazeze pe proceduri coerente si transparente, integrate intr-un singur program de dezvoltare rurala pentru fiecare regiune si un singur mecanism de dezvoltare durabila si rurala.

8. finantare - utilizarea resurselor locale trebuie sa fie incurajata prin promovarea de

proiecte de dezvoltare rurala la nivel local. Prin recurgerea la tehnicile creditului rural, destinate reducerii constrangerilor financiare pentru intreprinderile mici si mijlocii, promovarea investitiilor productive si diversificarea economiilor rurale se doreste un sprijin suplimentar pentru a mobiliza mai bine sinergiile dintre fondurile publice si private. În acest sens se impune sa fie incurajata o mai activa implicare a sectorului bancar (public si privat) si a altor intermediari financiari.

9.management activ - este necesar sa fie incurajate intarirea capacitatii administrative si cresterea eficientei administratiilor locale, regionale si a grupurilor la nivel de comunitate; asigurarea de asistenta tehnica, formare, o mai buna comunicare, parteneriat, schimburi de experienta si informatii prin sisteme in retea intre regiuni si intre diferite comunitati rurale din Europa, tin de asemenea tot de un management activ.

10. evaluare si cercetare – monitorizarea si evaluarea beneficiarilor de finantare trebuie sa fie realizata astfel incat sa asigure transparenta procedurilor, garantarea bunei utilizari a banului public, stimularea cercetarii si inovarii, precum si reale dezbateri publice. Partenerii trebuie sa fie consultati in contextul conturarii si implementarii proiectelor, si implicati direct in ceea ce priveste monitorizarea si evaluarea acestora.

Asemenea noi maniere de abordare, si-au pus o amprenta puternica asupra evolutiei PAC. Cu toate ca in majoritatea zonelor rurale sectorul primar a devenit mai putin important din punct de vedere al ponderii in economie si in ocupare, agricultura si padurile sunt principalii utilizatori de teren, avand un rol cheie in managementul resurselor naturale din zonele rurale, in mentinerea si conservarea patrimoniului rural si cultural.

Se afirma tot mai des ca viabilitatea zonelor rurale nu poate sa depinda numai de agricultura, ci trebuie totodata sa consolideze rolul acesteia in protejarea mediului rural, in producerea de hrana sigura si de calitate, sa contribuie la mentinerea atractivitatii zonelor rurale pentru tineri si cei ce se vor naste in viitor; politica de dezvoltare rurala trebuie sa includa agricultura intr-un context socio-economic si ecologic mai larg.

Pana a ajunge la aceste obiective generale, strategiile comunitatii europene in domeniul dezvoltarii agriculturii si zonelor rurale au inregistrat schimbari periodice in cei 45 de ani de la trasarea arhitecturii Politicii Agricole Comune, cea mai importanta fiind trecerea de la prioritizarea agriculturii (ca prim pilon al PAC) la dezvoltare rurala

În ultimii ani, prin intermediul obiectivelor dezvoltarii durabile, Uniunea Europeana a realizat tranzitia de la sprijinirea productiei la sustinerea directa a veniturilor producatorilor. Un castig important al procesului de reforma este acela ca fermierii accepta, prin intermediul masurilor de dezvoltare rurala, sa-si adapteze afacerile, metodele de management al terenurilor si practicile agricole la nevoile reale ale societatii. Politica de dezvoltare este din ce in ce mai focalizata pe indivizi si grupuri, altii decat fermieri, care sunt activi in aceste zone, in scopul promovarii unei dezvoltari integrate si durabile a zonelor rurale

1.2 Reforma PAC din anul 2003 si implicatiile asupra tarilor candidate

În iunie 2003 Consiliul de Ministri a ajuns la un acord in domeniul reformarii PAC,

concretizat in adoptarea unui nou cadru legal in septembrie 2003. Obiectivul general al acestei reforme este asigurarea unui mai bun echilibru in sustinerea si intarirea mediului rural prin transferarea unor fonduri din pilonul 1 al PAC -Agricultura in pilonul 2 – Dezvoltare rurala, prin introducerea unui sistem de modulare pe ansamblul UE si prin extinderea sferei de actiune a instrumentelor actuale de dezvoltare rurala. Aceasta reforma va schimba complet modul in care Uniunea Europeana sprijina sectorul agricol Politica Agricola Comuna va fi directionata spre interesele consumatorilor si a contribuabililor, astfel incat fermierii vor avea libertatea de a produce ceea ce se cere pe piata.

1.2.1. Obiective. Principii

Obiectivul general al acestei schimbari este orientarea in mai mare masura spre cerintele pietei, sprijin mai putin distorsionant pentru comertul agricol si centrarea intr-o mai mare masura pe calitate decat pe cantitate.

Principalele obiective specifice ale noii politici agricole sunt:

- sustinerea pe de o parte a intereselor consumatorilor si contribuabililor, dar si o continuare a sustinerii producatorilor agricoli;

- protejarea economiei rurale si a mediului;

- mentinerea disciplinei financiare (incadrarea in baremurile de cheltuieli propuse la Berlin);

- facilitarea negocierilor in cadrul OMC ;

- stimularea competitivitatii fermierilor pe piata interna si externa si, in acelasi timp, asigurarea unor venituri rezonabile pentru acestia;

- stimularea si recompensarea aplicarii tehologiilor “prietenoase fata de mediu”;

- orientarea productiilor spre calitate si spre specificul regional ;

- pastrarea specificitatii zonelor rurale.

Oferta anului

Reducere 2020