Pagina documente » Drept » Raspunderea juridica a individului pentru infractiuni internationale

Despre lucrare

lucrare-licenta-raspunderea-juridica-a-individului-pentru-infractiuni-internationale
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-raspunderea-juridica-a-individului-pentru-infractiuni-internationale


Cuprins

C U P R I N S
INTRODUCERE
Notiuni generale privind raspunderea juridica pentru infractiuni internationale_________________________________________________5
CAPITOLUL I
RASPUNDEREA JURIDICA (PENALA) PRIVIND INFRACTIUNILE INTERNATIONALE
1. Clasificarea infractiunilor internationale ___________________ 6
2. Raspunderea persoanelor fizice pentru infractiuni internationale_ 8
3. Necesitatea incriminarii terorismului in legislatiile nationale si in dreptul internation______________________________10
4. Definirea terorismului international in literatura de specialitate___________________________________________13
5. Caracterul international si elementele infractiunii de terorism__ 15
6. Manifestari ale terorismului international__________________ 17
CAPITOLUL III
FORME MULTILATERALE DE COOPERARE INTERNATIONALA PENTRU COMBATEREA TERORISMULUI INTERNATIONAL
I. Rolul O.N.U. in elaborarea instrumentelor juridice internationale pentru reprimarea terorismului. Conventii internationale_____________ 21
1.1. Rezolutiile O.N.U._____________________________ 21
A. Rezolutia Adunarii Generale a O.N.U. 3034 cu privire la prevenirea terorismului international __________________________ 21
B. Rezolutia Adunarii Generale a O.N.U. nr.34/145 din 17 decembrie 1979, privind raportul celei de-a 6-a comisii ___________ 22
II. Conventii internationale adoptate de O.N.U. _______________23
III. Organizatia Internationala a Politiei Criminala - INTERPOL - si lupta pentru prevenirea si reprimarea terorismului international ________ 25
ANEXE
ANEXA I - Diferite organizatii si grupari de terorism international
ANEXA II - Cele mai grave cazuri de deturnari

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

I N T R O D U C E R E

Notiuni generale privind raspunderea juridica pentru infractiuni internationale

Printre problemele fundamentale ale dreptului international se afla si raspunderea juridica, ea constituind principalul instrument in prevenirea si sanctionarea incalcarii normelor de drept international privind asigurarea punerii in aplicare a legislatiei internationale si a pacii.

Normele dreptului international, ca orice norme obligatorii trebuie sa fie respectate fara rezerve de catre toate statele, de organizatiile internationale, precum si de persoanele fizice, incalcarea acestor norme atragand in mod necesar, dat fiind caracterul lor obligatoriu, raspunderea internationala. Asadar, raspunderea internationala poate sa apara in urma unui act antisocial, ilicit, constand in violarea unei norme de conduita in relatiile dintre state, drept pentru care este necesara aplicarea unei sanctiuni si care atrage obligatia celor care au nesocotit normele acestui drept de a suporta consecintele actiunilor lor sub forma pedepselor stabilite prin acordul de vointa al statelor.

În cea mai mare parte legislatiile actuale, la care se asociaza doctrina si jurisprudenta, principiu juridic potrivit caruia infractiunea este temeiul raspunderii penale. Denumirea de infractiune include in sfera sa atat delictele savarsite cu intentie sau din culpa, cat si crimele de drept comun si international. Institutia raspunderii internationale a evoluat in special dupa cel de-al doilea razboi mondial castigand treptat o noua valoare juridica.

Statutele tribunalelor militare internationale de la Nurenberg si Tokio, Conventiile incheiate la Geneva in 1948 (asupra genocidului) si in 1949 (protectia persoanelor civile in timp de razboi) definesc faptele considerate ca infractiuni grave si consacra angajamentul reciproc al statelor semnatare de a lua toate masurile legislative pentru fixarea sanctiunilor aplicabile persoanelor care comit asemenea infractiuni, acestea fiind de competenta jurisdictiilor nationale. Ulterior, numeroasele documente si rezolutii ale Adunarii Generale O.N.U., urmate de conventii internationale au consacrat atat principiul renuntarii la forta si la amenintarea cu forta, cat si instituirea raspunderii statelor, a organizatiilor nationale si internationale, a persoanelor fizice in calitate de organe ale statului si a persoanelor particulare.

C A P I T O L U L I

R?SPUNDEREA JURIDIC? PRIVIND INFRACTIUNILE INTERNATIONALE

1. Clasificarea infractiunilor internationale

Ierarhizarea infractiunilor internationale de catre specialistii in materie a fost facuta dupa mai multe criterii

Unul dintre principiile dupa care pot fi clasificate infractiunile internationale il reprezinta scopul urmarit de autorul acestora, dupa cum acesta comporta sau nu un element politic sau ideologic.

Astfel, in prima ipostaza, cand contine deci elementul mentionat sunt incadrate crimele contra umanitatii, crimele contra pacii si securitatii omenirii, inclusiv genocidul, crimele de razboi si terorismul international, problema ce face obiectul actualei documentari.

În cea de-a doua categorie intra prin urmare infractiunile lipsite de elementul politic ori ideologic, cum sunt: traficul de stupefiante, pirateria, traficul de femei si copii, falsificarea de monede, etc.

Un alt criteriu al clasificarii infractiunilor internationale, este cel dupa subiectul infractiunii:

- in acest sens, distingem infractiuni al caror subiect nu poate fi decat statul, respectiv: infractiunile comise de organe ale statului in numele si pe seama statului.

Astfel, statul devine subiect al infractiunii internationale, ori de cate ori violeaza un angajament asumat sau nesocoteste o norma de drept international.

De asemenea, organizatiile internationale pot deveni si ele subiecte ale infractiunilor internationale in masura in care comit acte ilicite generate de daune produse unui stat, grupuri de state ori alte organizatii internationale.

Dupa cum actul ilicit, in sensul juridic este opera unei persoane fizice, pot deveni subiecte ale infractiunilor internationale si persoanele oficiale care comit infractiuni in calitatea lor de reprezentanti ai statului sau functionari ai organizatiilor internationale care se fac vinovati de violarea dreptului international.

- cea de-a doua categorie a criteriului mentionat o reprezinta infractiunile al caror subiect este individul ca persoana particulara.

Persoanele particulare pot deveni si ele subiecte ale infractiunilor internationale, daca actiunile lor ilicite sunt incriminate sau tolerate de statul caruia apartin, precum si in cazul cand savarsesc crime internationale.

Tipul lui “delicti commisi”, respectiv dupa cum infractiunile au fost comise in timp de pace sau in timp de razboi, reprezinta un alt criteriu de clasificare al infractiunilor internationale.

Clasificand infractiunile comise de state, penalistul roman Vespasian Pella, considera crime de razboi urmatoarele actiuni:

a) Fapta de a comite primul:

- declararea de razboi altui stat;

- invazia cu fortele sale armate, chiar fara declaratie de razboi, a unui teritoriu al altui stat;

- atacul cu fortele terestre, navale sau aeriene, chiar fara declaratie de razboi a teritoriului, navelor sau aeronavelor unui stat;

- blocarea navala a coastelor sau a porturilor altui stat;

- sprijinirea bandelor inarmate, care, de pe teritoriul sau invadeaza teritoriul altui stat, sau refuzul, fara a tine seama de cererea statului invadat, de a lua pe propriul sau teritoriu, masurile cu putinta pentru a lipsi aceste bande de orice ajutor de protectie.

b) Folosirea, comertul, aprovizionarea, antrenamentul cu mijlocele de razboi interzise.

c) Recrutarea si instruirea militara a unor contingente superioare celor autorizate.

d) Recurgerea, atat in timp de pace, cat si in timp de razboi, la metode de exterminare, de inrobire sau persecutie a unor personalitati civile si constand in acte indreptate contra vietii, integritatii corporale, sanatatii sau libertatii (genocidul).

e) Nereprimarea crimelor pregatite pe teritoriul statului si care sunt indreptate contra independentei sau integritatii teritoriale ale altui stat.

f) Fapta unui stat de a tolera pe teritoriul sau, sau de a acorda prin orice mijloace ajutor sau asistenta indivizilor sau organizatiilor internationale, care pregatesc infractiuni contra intereselor unui alt stat cu deosebire: