Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
Pag.
Introducere..4
Cap. I Consideratii preliminare privind regimul juridic al substantelor toxice........9
1.1 Notiunea si clasificarea substantelor toxice..9
1.2 Regimul juridic al substantelor toxice.........13
Cap. II Regimul juridic al folosirii produselor si substantelor toxice in localitati.19
2.1 Consideratii generale...19
2.2 Regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura in Rominia......20
2.3 Studiul de impact..24
2.4 Acordul de mediu.27
2.5 Pastrarea echilibrului ecologic in localitati.......34
Cap. III Folosirea substantelor toxice in agricultura.............44
3.1 Notiuni generale..........44
3.2 Regimul juridic al pesticidelor si al altor substante toxice utilizate in agricultura...46
3.3 Aspecte juridice ale mentinerii echilibrului ecologic in agricultura.........50
Cap. IV Regimul juridic al substantelor toxice periculoase in domeniul international al mediului inconjurator55
4.1 Conventia de la Basel privind transferul peste frontiera a deseurilor periculoase...55
4.2 Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon........60
Cap. V Concluzii.......62
Bibliografie.65

Alte date

?

INTRODUCERE

Problema protectiei mediului ambiant si in cadrul acesteia a productiei agricole, prezinta importanta deosebita pentru calitatea vietii si economiei nationale.

Pretudindeni in lume, din ce in ce mai insistent, se impun actiunile in sprijinul protectiei mediului inconjurator, fiind una dintre preocuparile contemporane.

În ultimele decenii, cercetarea in domeniul cunoasterii si protejarii mediului ambiant a luat amploare deosebita, in majoritatea tarilor lumii, problemele mediului, constituindu-se in programe nationale prioritare.

Cercetarea, in aceasta directie, este pusa in fata rezolvarii unor rezolvarii unor probleme dificile cum sunt: reducerea stratului de ozon, modificarile climatice, efectele despaduririlor, promovarea unor tehnologii moderne nepoluante, a depozitarii si distrugerii deseurilor, refacerea ecologica a unor zone grav afectate de poluare.

Cadrul organizatoric creat dupa anul 1989, prin infiintarea Ministerului Mediului, a realizat premisele unui nou sistem de organizare a activitatii de cercetare in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor.

Prin infiintarea in cadrul ministerelor si departamentelor economice a unor directii de ecologie si protectia mediului s-au creat conditii pentru reorientarea tematicii de cercetare strict sectoriale, catre probleme de protectie a mediului.

Cercetarile ce se desfasoara in cadrul Programului de Ecologie, Protectia Mediului si Gospodarirea Apelor, a avut in vedere participarea tarii noastre si a institutelor de specialitate la diferite programe internationale si programe de cooperare tehnico-stiintifica, bilaterala si multilaterala, avand drept scop realizarea obiectivelor strategiei nationale, regionale si mondiale ca: reducerea riscurilor prin fabricarea, transportul, depozitarea si utilizarea unor substante chimice toxice si periculoase.

Pesticidele ocupa un loc important in mentinerea recoltelor la nivele ridicate.

Astfel, pesticidele actuale s-au diversificat foarte mult, cuprinzand substante active care pot rezolva majoritatea problemelor de combatere a bolilor, daunatorilor si buruienilor.

Toxicitatea diferitelor pesticide pentru om este foarte inegala si se pot evita efectele nocive, gasind produse chimice mai putin toxice parale cu masurile vizand reducerea expunerii.

Este necesar ca cei care utilizeaza pesticidele in agricultura, sa faca o sortare din care sa rezulte ca nu produc nici un pericol pentru sanatate.

Productia si consumul de pesticide au crescut an de an.

În ceea ce priveste tendintele viitoare, utilizarea pesticidelor va fi in functie de multi factori, indeosebi necesitatea de a lupta contra daunatorilor.

Consumul de pesticide progreseaza paralel cu dezvoltarea, astfel se vor utiliza cantitati mici de insecticide orgamoclorurate, dar se vor folosi cantitati importante de erbicid pentru majoritatea culturilor si alte insecticide.

Aceste substante toxice, sunt larg aplicate pentru dirijarea dezvoltarii organismelor daunatoare.

Timp de mai multi ani s-au elaborat tehnologii absurde de tratare a plantelor cu substante chimice toxice, fapt ce a conditionat disparitia multor specii de plante si animale.

De aceea, dobandind posibilitatea de a transforma mediul inconjurator, omul nu si-a pus mult timp problema de a proceda rational, in conditii normale de echilibru si dezvoltarea vietii.

El a sesizat destul de tarziu ca este in acelasi timp creatia si creatorul mediului sau inconjurator care ii asigura existenta biologica si intelectuala.

Expoatarea irationala, in primul rand, a resurselor regenerabile (paduri, flora, fauna), apoi a celor neregenerabile (bogatiile minerale ale subsolului), a accentuat efectul nociv al actiunii omului asupra naturii.

Poluarea indelungata a mediului natural a determinat acumularea problemelor ecologice contemporane, exprimabile printr-o dezarmonie accentuata intre mediul creat de om si cel natural cu perspective reale de deteriorare a conditiilor de viata ale omului planetar si ale dezvoltarii civilizatiei viitorului.

Desi modificarile mediului inconjurator sunt o coincidenta a civilizatiei industriale, nu civilizatia industriala in sine este cauza deteriorarii mediului.

Aceasta pentru ca, nu orice modificare a mediului inseamna o deteriorare.

Deteriorarea mediului inconjurator, constand in necorespondenta dintre conditiile de mediu si cerintele obiective (biologice, economice, sociale) ale omului, este provocata nu de modificarea mediului ca atare, ci de aparitia unor dezechilibre in cadrul relatiilor dintre om si natura.

Civilizatia industriala poate asigura conditiile unui mediu de calitate.

Asadar, poluarea este una din formele cele mai insiduoase de atentat in masa asupra sanatatii colectivitatilor umane.

Poluarea este un rau al secolului, este azi un fenomen de raspandire universala, care se amplifica urmand cursul ascendent al progresului tehnic, fiind un atribut direct al acestuia.

Combaterea ei devine din ce in ce mai mult o sarcina mondiala.

Astazi, tuturor formelor de poluare a mediului inconjurator s-a adaugat cea mai agresiva forma de distrugere a vietii, a mediului natural, poluarea radioactiva.

Ea este o agresiune „aproape perfecta” cu caracter multilateral si universal, fiind contaminate concomitent aerul, apa, solul si subsolul, iar prin intermediul elementelor ecosistemului se distruge in mod lent tot ce este viu.

Poluarea radioactiva are impact instantaneu si pe termen lung asupra tuturor formelor de viata – vegetala si animala.

Pentru omul planetar, aceasta noua forma de poluare este cea mai perfida, intrucat este invizibila, fara culoare, fara miros, nu produce durere imediata si are limite stabilite cunoscute.

Exista o legatura la fel de stransa intre problemele de mediu si cele privind razboiul si pacea.

Razboiul nuclear constituie o mare amenintare asupra supravietuirii ecologice.

Statele Unite ale Americii au purtat un razboi ecologic in Vietnam, folosind arme biologice.

Sarcina cea mai importanta care sta astazi in fata omenirii este dezarmarea generala, deoarece printre altele, razboaiele cursa inarmarilor constituie prin ele insele o sursa dintre cele mai serioase de degradare pentru ansamblul mediului inconjurator, cu atat mai mult armele chimice si cele de distrugere in masa.

Mentinerea pacii este indispensabila pentru a obtine o mai buna calitate a vietii cu mediul inconjurator sanatos, productiv.

O alta cerinta majora nascuta din reconstructia ecologica este reproiectarea tehnologiilor productive actuale.

Aceasta pentru a se conforma cat mai mult cu putinta cerintelor ecologice urmand ca majoritatea activitatilor industriale, agricole si de transport sa fie reorganizate in functie de aceste structuri noi.

Înseamna ca, noile inventii in productia industriala si agricola, ca si in transporturi sa fie dictate mai ales de considerente ecologice, astfel incat structura generala a investitiilor sa poata fi guvernata de imperative ecologice.

În aceste conditii, protectia si conservarea mediului inconjurator sunt de interes universal.

Organizarea si desfasurarea pe baza stiintifice a intregii activitati de protectie a plantelor culticale si a padurilor trebuie sa asigure, pe langa sporirea cantitatii de produse agroalimentare si calitatea corespunzatoare a acestora, evitarea pierderilor, apararea sanatatii populatiei, mentinerea calitatii solului, protectia mediului inconjurator.

Din acest motiv trebuie sa se acorde o atentie deosebita echilibrului ecologic al naturii, sa se actioneze impotriva fenomenelor de poluare, sa se apere padurile, sa se dezvolte noi spatii verzi.

Prin lucrarea de fata ne propunem sa abordam in lumina legilor tarii, regimul juridic al substantelor toxice, intreaga problematica fiind structurata in patru capitole distincte, fiecare la randul sau vizand aspecte ale substantelor toxice.

Una dintre ideile centrale urmarite de autor a fost aceea a imbinarii considerentelor teoretice cu unele realitati intalnite in practica pentru a extrage anumite concluzii, care de altfel sunt redate in ultima parte a lucrarii.