Pagina documente » Turism, Sport » Relatia clima-hidroenergie pe Valea Lotrului

Despre lucrare

lucrare-licenta-relatia-clima-hidroenergie-pe-valea-lotrului
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-relatia-clima-hidroenergie-pe-valea-lotrului


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE


PARTEA I-a
......
1
CAPITOLUL 1 - Factorii genetici ai climei
......
1
1.1. Factorii radioactivi
......
1
1.2. Factorii dinamici
......
4
1.3. Factorii fizico-geografici
......
12
CAPITOLUL 2 - Caracteristicile climei
......
23
2.1. Temperatura aerului
......
23
2.2. Temperatura solului
......
32
2.3. Umezeala aerului
......
33
2.4. Norii
......
37
2.5. Durata stralucirii Soarelui
......
41
2.6. Precipitatiile atmosferice
......
43
2.7. Stratul de zapada
......
51
2.8. Presiunea atmosferica
......
54
2.9. Vintul
......
56
2.10. Fenomenele meteorologice deosebite
......
61
CAPITOLUL 3 - Topoclimate si microclimate
......
64
3.1. Topoclimatul montan
......
64
3.2. Topoclimatul de depresiune
......
65
3.3. Topoclimatul lacurilor artificiale
......
65
3.4. Topoclimatul de versant
......
65
3.5. Topoclimatul de padure
......
66
PARTEA a II-a
......
67
CAPITOLUL 4 - Conditii naturale microzonale si
facilitatile de constructie a amenajarilor hidrotehnice de pe
Valea Lotrului

......

67
CAPITOLUL 5 - Amenajarile hidrotehnice de pe Valea
Lotrului

......

69
5.1. Definirea si clasificarea constructiilor hidrotehnice
din zonele montane

......

69
5.2. Localizarea si descrierea amenajarilor hidrotehnice
de pe Valea Lotrului

......

72
CAPITOLUL 6 - Influenta elementelor mediului
inconjurator asupra amenajarilor hidrotehnice de pe
Valea Lotrului

......

93
6.1. Pozitia si variatia nivelului in lac
......
94
6.2. Precipitatiile atmosferice
......
96
6.3. Temperatura aerului
......
99
6.4. Procesele de colmatare si evolutia versantilor
......
102
CAPITOLUL 7 - Impactul amenajarilor hidrotehnice
asupra mediului natural si socio-economic de pe
Valea Lotrului

......

108
7.1. Ecosistemul
......
108
7.2. Impactul potential al lacului de acumulare
din zonele temperat nordice asupra climatului

......

112
CAPITOLUL 8 - Masuri pentru atenuarea impactului
amenajarilor hidrotehnice asupra mediului natural

......

114
8.1. Masuri generale
......
114
8.2. Masuri speciale
......
115
BIBLIOGRAFIE



EXTRAS DIN DOCUMENT

?INTRODUCERE

Lucrarea de fata studiaza problemele referitoare la relatia dintre clima si hidroenergie pe Valea Lotrului.

În alegerea acestei problematici au intervenit motivatii de naturi diferite. Din punct de vedere stiintific tema mi s-a parut a fi interesanta date fiind particularitatile distincte ale zonei Vaii Lotrului in raport cu regiunile din jur. Regiunea respectiva a fost supusa unor puternice presiuni antropice care au condus la modificari substantiale ale mediului natural. Valea Lotrului ridica probleme de specialitate slab cunoscute din punctul de vedere abordat.

Pe langa motivatia stiintifica, exista si o motivatie afectiva, avand in vedere provenienta mea din regiunea respectiva. În perioada construirii amenajarilor hidrotehnice de pe Valea Lotrului, bunicul meu a lucrat ca artificier pe acele imense santiere. De nenumarate ori mi-a povestit despre muntii de beton ridicati de oameni in calea apelor, despre labirintul subteran de galerii si tuneluri sapate in munte pe zeci si zeci de kilometri, despre “marile” mai mari sau mai mici din bazinul hidrografic al Lotrului.

Am elaborat aceasta lucrare in vederea obtinerii diplomei de licenta. În decursul studiilor pentru obtinerea informatiilor necesare mi-am insusit cunostinte geografice, in general, si climatologice, in special, dintre cele mai interesante si necesare pentru formarea mea profesionala.

Datele meteorologice pe care le-am utilizat provin de la statiile meteorologice Obarsia Lotrului si Voineasa, care au realizat observatii sistematice asupra tuturor parametrilor climatici. O parte din date provin din observatiile colectivului de specialisti din cadrul Societatii Hidroelectrica, Sucursala Ramnicu Valcea, care se ocupa cu siguranta si intretinerea amenajarilor hidrotehnice de pe Valea Lotrului.

Sursele bibliografice folosite reprezinta surse geografice referitoare la regiuni mai vaste, care includ si arealul cercetat, surse geografice privind strict arealul cercetat, surse climatologice vizand, de asemenea, arealul cercetat.

Istoria cercetarilor geografice intreprinse asupra regiunii Vaii Lotrului nu sunt prea bogate. Cele mai multe dintre ele se refera la relief, si mai putin la aspectele climatice si relatiile lor cu mediul inconjurator. Ca surse bibliografice importante pentru cunoasterea particularitatilor geografice ale acestei regiuni mentionez studiul lui H. Grozescu (1926) privind morfologia Vaii Lotrului, lucrarea lui I. Conea (1931) – “Tara Lovistei - geografie istorica”, precum si unele lucrari mai vaste, care includ si arealul cercetat, ale unor autori ca I. Pisota (1971), I. Ujvari (1972), G. Posea (1974), N. Popescu (1977), P. Gastescu (1971).

În elaborarea lucrarii am utilizat mijloace si metode foarte variate: metode de prelucrare si de interpretare a datelor meteorologice (metodele de calculare a mediilor, frecventelor, duratelor medii ale intervalelor in care diferiti parametri depasesc anumite valori, etc.), metode de reprezentare grafica si cartografica a datelor climatologice (graficele regimului anual al fiecarui parametru meteorologic, raze ale frecventei si vitezei vanturilor, etc.).

Sper ca lucrarea mea sa constituie o sursa de informatii stiintifice corecte si reprezentative pentru toate aspectele climatice luate in analiza, cat si pentru efectele lor asupra amenajarilor hidrotehnice de pe Valea Lotrului.

În incheiere imi exprim gratitudinea si multumirile fata de conducatorul stiintific al lucrarii, conf. dr. Ionac Nicoleta, sub a carei atenta indrumare am elaborat acest studiu. Multumesc si corpului profesoral al Facultatii de Geografie, Universitatea din Bucuresti, care m-au ajutat de-a lungul anilor de studiu in formarea mea profesionala si intelectuala. De asemenea multumesc personalului de la statiile meteorologice Obarsia Lotrului si Voineasa, precum si specialistilor de la Societatea Hidroelectrica, Sucursala Ramnicu Valcea, care mi-au pus la dispozitie datele necesare.

PARTEA a I-a

CAPITOLUL 1

FACTORII GENETICI AI CLIMEI

1.1. FACTORII RADIOACTIVI

1.1.1. RADIATIA SOLAR? DIRECT?

Radiatia solara directa constituie componenta energetica esentiala a bilantului radiativ si sursa principala de caldura pentru suprafata terestra.

Ziua, pe timp senin, valoarea radiatiei directe (dupa ce aceasta strabate atmosfera), depinde de transparenta aerului si de inaltimea Soarelui deasupra orizontului.

Pe unitatea de suprafata expusa perpendicular, valorile fluxului radiatiei solare directe pot depasi la amiaza, in toate anotimpurile, 1 cal./cm2min., fiind ceva mai mari primavara si vara, la inaltimile maxime ale Soarelui deasupra orizontului.

În directa legatura cu valorile coeficientului de transparenta a atmosferei, intensitatea radiatiei solare directe poate avea valori maxime de peste 1,4 cal./cm2min. vara si 1,1 cal./cm2min. iarna.

Intensitatea radiatiei directe creste in general cu altitudinea, astfel ca pe munti, la inaltimi mai mari de 2.000 m, valoarea maxima poate sa ajunga la 1,50-1,55 cal./cm2min. suprafata perpendiculara.

Sumele anuale si lunare ale radiatiei directe sunt foarte variabile atat in timp, cat si ca repartitie teritoriala, fiind puternic influentate de prezenta si regimul norilor, cetii si diferitelor fenomene care modifica transparenta atmosferei. Se poate aprecia ca in arealul Vaii Lotrului sumele medii anuale ale radiatiei solare directe pot sa ajunga la aproximativ 65-70 kcal./cm2.

În intervalul de predominare a timpului senin din cursul verii, in lunile iunie, iulie si august, sumele lunare ale radiatiei directe ajung la cca. 10-11 kcal./cm2.

Iarna, sumele lunare se pot reduce la mai putin de 1 kcal./cm2. În unii ani, pe fundul vailor si al zonelor depresionare intercarpatice, care sunt frecvent acoperite de ceata si nori stratiformi in timpul iernii, sumele radiatiei directe pot fi cu totul neinsemnate. Piscurile inalte ale Carpatilor primesc adeseori iarna un surplus apreciabil de energie solara directa, deoarece ele raman in mod frecvent insorite fiind degajate, deasupra norilor stratiformi situati la altitudini mai mici.

Vara, deoarece culmile muntilor sunt de obicei acoperite de nori cumuliformi (de origine convectiva) tocmai in timpul zilei, cand deasupra lor predomina timpul noros, sumele lunare ale radiatiei directe sunt mai reduse decat in vai si depresiuni.

1.1.2. RADIATIA GLOBAL?

Radiatia totala (globala) este constituita din suma radiatiei solare directe si a celei difuze masurate pe unitatea de suprafata orizontala.

Sumele totale ale radiatiei solare totale cresc pana in iunie (luna solstitiului de vara) si scad treptat pana in decembrie (luna solstitiului de iarna).

Sumele anuale ale radiatiei totale se diferentiaza apreciabil in functie de regimul norilor, al cetei si al complexului conditiilor meteorologice si fizico-geografice. Sumele medii anuale ale radiatiei globale in regiunea montana sunt aproximativ de 105-110 kcal./cm2.

În lunile de iarna si in special in decembrie, cand durata zilelor este redusa, timpul noros si cel acoperit cu cea mai mare frecventa sumele lunare ale radiatiei totale sunt mai mici decat in tot restul anului. Astfel, in acest anotimp, rolul energiei solare este mai putin eficient in desfasurarea proceselor geofizice si fizico-geografice. Încalzirile din lunile de iarna se produc neperiodic si sunt provocate de advectia aerului cald.

Cele mai mari sume lunare ale radiatiei totale din cursul anului sunt in luna iulie, cand predomina timpul senin, si nu in iunie, cand durata zilelor este maxima.

Iarna, culmile muntilor deasupra norilor stratiformi raman adesea descoperite, astfel valorile radiatiei sunt mai mari decat in regiunile limitrofe. Vara, culmile sunt umbrite insa de nori, sumele radiatiei totale mentinandu-se aproximativ la sub 16 kcal./cm2. În intervalele de timp senin insa, radiatia totala creste in munti comparativ cu regiunile mai joase, datorita transparentei mai mari a aerului.

Foarte reduse se mentin iarna sumele lunare ale radiatiei directe si totale in vaile adanci si depresiuni unde se acumuleaza si persista norii si ceata.

Sumele zilnice medii ale radiatiei totale evolueaza in cursul anului, crescand din luna decembrie pana spre sfarsitul lunii iulie.

1.1.3. BILANTUL RADIATIV

Valorile bilantului radiativ, ca si cele ale tuturor componentelor sale, sunt foarte variabile in timp si au o distributie teritoriala neuniforma, deoarece asupra acestor componente actioneaza un mare numar de factori.

În timpul iernii, radiatia efectiva depaseste in general pe cea absoluta. În lunile decembrie si ianuarie, bilantul radiativ are valori negative, care insa nu scad pana la -1,0 kcal./cm2luna.

În lunile de primavara, odata cu intensificarea radiatiei totale, valorile bilantului radiativ cresc aproximativ cu cate 2 kcal./cm2 in fiecare luna, fiind maxime in lunile iunie si iulie si incepand din nou sa scada spre sfarsitul verii. În cursul anului valorile lunare sunt pozitive in intervalul martie-noiembrie.

Indicatiile de mai sus au un caracter orientativ general pentru observarea caracteristicilor principale ale bilantului radiativ.

Lipsa, nu numai a datelor din observatii, ci si a celor de calcul, referitoare la radiatia solara directa, radiatia difuza, albedoul si radiatia efectiva face imposibila prezentarea unor valori concrete ale bilantului radiativ caloric al regiunii Valea Lotrului. Aceasta lipsa este compensata de reflectarea nemijlocita a bilantului radiativ in valorile si regimul temperaturii aerului si solului care vor fi analizate in capitolul urmator.

1.2. FACTORII DINAMICI

Oferta anului

Reducere 2020