Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS:
Capitolul 1 :
PREMISE TEORETICE ALE CERCETARII
1.1. PERSONALITATEA COPILULUI SI ADOLESCENTULUI
1.1.1. Dinamica dezvoltarii personalitatii
1.1.2. Niveluri de abordare a personalitatii
1.2. ORIENTAREA PENTRU CARIERA
1.2.1. Specificul activitatilor de orientare
1.2.2. Investigarea caracteristicilor personale relevante pentru cariera
1.2.3. Comportamentul explorator
1.2.4.Decizia de cariera
Capitolul 2 :
METODOLOGIA CERCETARII
2.1. Obiectivele cercetarii
2.2. Ipotezele cercetarii
2.3. Prezentarea esantionului cercetarii
2.4. Prezentarea instrumentelor de colectare a datelor
2.4.1. Prezentarea chestionarului C.P.I.
2.4.2. Prezentarea Inventarului de personalitate F.P.I.
CAPITOLUL 3 :
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
3.1. Prezentarea indicilor statistici de start
3.2. Analiza cantitativa si calitativa a rezultatelor
3.2.1. VERIFICAREA IPOTEZEI NR. 1
3.2.2. VERIFICAREA IPOTEZEI NR. 2
3.2.3. VERIFICAREA IPOTEZEI NR. 3
3.2.4. INTERPRETAREA CALITATIVA A REZULTATELOR
Anexe

Alte date

?Capitolul 1 :

PREMISE TEORETICE ALE CERCET?RII

1.1. PERSONALITATEA COPILULUI SI ADOLESCENTULUI

1.1.1. Dinamica dezvoltarii personalitatii

Exista date ce sustin ca noi nascutii sunt diferiti unul de celalalt. Diferentele inter-individuale se manifesta inca de la aceasta varsta. Putem identifica doua categorii de influente in diferentierea individuala:

a) cele care tin de temperament,si care par a fi in caea mai mare parte innascute;

b) cele ce tin de influentele mediului.

Temperamentul se refera la trasaturi cu o anumita baza genetica ce moduleaza gradul de activism, energie, emotionalitate, reactivitate si sociabilitate a copilului. Aceste trasaturi manifestate imediat dupa nastere pot ramane relativ stabile de-a lungul vietii, dar pot fi si puternic influentate de factorii de mediu. Dintre ele amintim:

? Nivelul de activism si energie

? Adaptabilitatea la schimbare

? Orientarea spre lume sau spre sine

Cu toate ca factorii ereditari pot determina temperamentul initial al copilului, totusi multi copii, pe parcursul dezvoltarii lor, cunosc schimbari semnificative ale stilului de comportament. Aceste schimbari se datoreaza evenimentelor de viata, implicarii speciale a parintilor in munca cpolului, experientelor scolare si a celor sociale (recompensatorii / restrictive). Rezulta ca temperamentul nu apare ca o programare prestabila ce determina in mod mecanicist personalitatea, ci este un program deschis care suporta influentele factorilor de mediu.

Unul din procesele cu impact semnificativ in dezvoltarea personalitatii copilului il constituie procesul de identificare. Identificarea consta in adoptarea de catre copil a caracteristicilor, convingerilor, atitudinilor si comportamentelor unor persoane semnificative. Identificarea este o consecinta a observarii si imitarii unui model. Cel mai frecvent, modelul il constituie parintele, dar poate fi si unul dintre bunici, un frate mai mare sau un profesor. Copiii preiau frecvent caracteristicile mai multor modele, pe care le selecreaza si le aglutineaza. Slectia modelelor se face pe baza puterii pe care o detin aceste modele. Copiii vor sa fie asemeni modelului lor, vor actiona si vor trai emotii similare modelului. De aici decurge importanta modului de comportament al adultului si mai putin prelegerilor educative pe care adultul le ofera copiilor.

Un alt moment important in dezvoltarea personalitatii il constituie dobandirea identitatii. Procesul de formare a identitatii este frecvent asociat cu perioada unor interogatii ale adolescentului, de genul: ”Cine sunt eu de fapt?”, ”Încotro merg?”, etc. Acest tip de experiente pot fi regasite in incercarile adolescentului de a adopta diferite roluri ale Eului. Astfel se explica modalitatile impredictibile de comportament ale adolescentilor si implicit inconsistenta comportamentelor de la o zi la alta. Ceea ce la prima vedere poate semnifica aspecte negative de comportament nu sunt decat etape firesti de cautare si consolidare a identitatii de sine. Daca la inceput sinele este fluctuant si inconsistent, cu timpul devine functional si confortabil. Pentru unii adolescenti, procesul dobandirii identitatii se desfasoara relativ calm, cu tensiuni si conflicte minore. Pentru altii insa, adolescenta este o perioada de mare confuzie, acompaniata de crize existentiale, de conflicte puternice si de incercarea de subminare a autoritatii (parinti, profesori). Daca copilul observa si imita modelele, adolescentul le cauta, le experimenteaza, le compara si le selecteaza. Pe baza modelelor, adolescentul isi sintetizaeza un Eu ideal. Idealul rezulta pe baza aglutinarii mai multor modele.

În concluzie, putem sublinia caracterul dinamic al dezvoltarii personalitatii copilului, pornind chiar de la aspectul cal mai stabil al acesteia, temperamentul. Formarea personalitatii copilului nu este prestabila pe baza unui program genetic infexibil, factorii de mediu punindu-si puternic amprenta pe tot parcursul vietii. În acest sens, vorbim de personalitate ca un proces continuu, a carui forma, continut si expresie nu se finalizaeza la sfarsitul adolescentei, asa cum se tindea sa se creada.

1.1.2. Niveluri de abordare a personalitatii

Subiectul uman poate fi studiat si inteles si din punct de vedere cognitiv, emotional, comportamental si biologic. Astfel, personalitatea poate fi definita ca un pattern cognitiv, comportamental si bilogic distinct al unei persoane careia ii defineste stilul personal, ii influenteaza interactiunile cu mediul.

Modelul urmator, reda sintetic interactiunea celor patru nivele.

A) Nivelul cognitiv

Pentru a se adapta la mediu, fiinta umana si-a elaborat un sistem de prelucrare a informatiei. Noi ne construim in mod activ o reprezentare a realitatii - care este diferita de realitatea insasi - prin selectarea, transformarea, stocarea si reactualizarea informatiei. Nivelul cognitiv vizeaza modalitatea de aparare cu informatiile si cunostintele dobandite pe parcursul vietii. Aceste informatii se refera la convingeri, atitudini, asumptii, expectante - de care dispunem si care pot fi structurate in mai multe categorii, astfel:

? Informatii despre sine;

? Informatii despre ceilalti;

? Informatii despre lume,societate;

? Informatii despre viitor;

? Informatiile despre intelegerea modului de functionare a psihicului uman-metacognitiile.

Aceste ganduri, atitudini, convingeri mediaza modul in care ne comportam si emotiile pe care le traim. Mai mult, ele precipita si conserva anumite stari emotionale si compor-tamentale. De asemenea, un comportament (intrarea profesorului in clasa), poate deveni un stimul care declanseaza un gand / o cognitie (“voi fi din nou penalizat”), gand care la randul lui determina o traire emotionala (frica, anxietate). Formarea acestor cognitii, adaptative sau dezaptative, se realizaeza pe parcursul dezvoltarii persoanei in urma experientelor de viata si a contactului cu alte personae - parinti, profesori, etc.

În general, oamenii au tendinta sa considere gandurile ca fiind o reflectare fidela a realitati. Totusi, de cele mai multe ori, gandurile sunt doar o interpretare a realitatii. De exemplu, in cazul elevului, daca aceste interpretari se repeta frecvent pot duce la formarea unei stime de sine negative sau la neincredere, la scaderea performantelor sociale si scolare.

B) Nivelul emotional

Emotiile sunt trairi subiective ce rezulta din acordul sau discrepanta dintre trebuintele sau expectantele unei persoane si realitate. Ele sunt stari interne caracterizate prin: reactii fiziologice, ganduri specifice si expresii comportamentale. Emotiile sunt asociate cu modificari la nivelul proceselor fiziologice ce au loc in corpul nostru.

Exemplificam cateva din aceste procese: inrosirea fetei, transpiratie, modificari ale tensiunii musculare, ale pulsului etc. Nivelul fiziologic este cel care determina intensitatea trairii emotionale, in timp ce nivelul cognitiv determina tipul si calitatea emotiei. În functie de calitatea / tipul emotiei, vorbim de afectivitate pozitiva si afectivitate negativa. În functie de criteriul stabilitatii in timp a emotiei deosebim:

1. Emotia ca stare - generata de un stimul, o situatie. Toti avem momente cand ne simtim veseli, tristi, in functie de evenimentele traite sau de cele anticipate.

2. Emotia ca trasatura - se refera la tendinta generala de a ne simti intr-un anumit mod sau la

usurinta cu care stimuli / situatiile ne activaeza emotia.

Afectivitatea negativa este efectul repetitiv al trairilor emotionale negative si se manifesta prin:

? Anxietate : stare de neliniste sau teama, ce deriva din anticiparea sau perceperea unor pericole, insotita de anumite manifestari somatice: palpitatii, respiratii rapide, transpiratii;

? Depresie : evaluare depreciativa de sine, lume si viitor;

? Iritabilitate : tendinta de a evalua lumea ca ostila si de a reactiona prin reactii de frustrare, manie agresivitate;

? Lipsa de speranta : perceptia negativa a viitorului;