Pagina documente » Stiinte Economice » Resursele de munca din agricultura Romaniei. Evolutie si tendinte

Cuprins

lucrare-licenta-resursele-de-munca-din-agricultura-romaniei.-evolutie-si-tendinte
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-resursele-de-munca-din-agricultura-romaniei.-evolutie-si-tendinte


Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE 5
CAPITOLUL 1. CARACTERISTICI SI PARTICULARITATI ALE MUNCII iN AGRICULTURA 17
1.1. Munca - factor de productie in agricultura 24
1.2. Trasaturi tehnice ale muncii in agricultura 27
1.3. Trasaturi socio-economice ale muncii in agricultura 29
1.4. Tehnica si protectia mediului in agricultura 31
CAPITOLUL 2. CERCETARI PRIVIND RESURSELE DE MUNCA DIN AGRICULTURA ROMiNIEI. EVOLUTIE SI TENDINTE 33
2.1. Modificari demografice in Rominia 34
2.2. Mobilitatea teritoriala a populatiei rurale in Rominia 54
2.3. Resursele demoeconomice din agricultura Rominiei si aspecte metodologice privind calcularea lor 69
2.4. Situatia populatiei ocupate in agricultura Rominiei si caracteristicule ei structurale 77
2.4.1. Evolutia populatiei ocupata in agricultura 78
2.4.2. Caracteristici structurale ale populatiei ocupate in agricultura si factorii care le influenteaza _______________________ 85
2.5. Situatia populatiei ocupate in agricultura din alte tari in comparatie cu situatia din Rominia 91
CAPITOLUL 3. CERCETARI PRIVIND DIMENSIUNEA INSTRUCTIV-PROFESIONALA A FORTEI DE MUNCA DIN AGRICULTURA ROMiNIEI 96
3.1. Profesionalizarea fortei de munca din agricultura, cale de ridicare a calitatii capitalului uman 96
3.2. Structura socio-profesionala a resurselor demoeconomice din agricultura _________________________________ 100
3.2.1. Consideratii preliminare 100
3.2.2. Gradul de instruire a populatiei active din agricultura 101
3.2.3. Cadrele de specialisti din agricultura 81
CAPITOLUL 4. PREZENTAREA COLEGIULUI NATIONAL ION MINULESCU SLATINA 94
Capitolul 4.. CONCLUZII 5
BIBLIOGRAFIE 11

Alte date

?INTRODUCERE

Reteaua unitatilor de invatamant: rationalizare si eficienta

La inceputul anului scolar 2000-2001, reteaua invatamantului preuniversitar cuprindea 24.355 unitati. În urma evaluarii institutionale din anii 1999 si 2000, au fost declarate unitati reprezentative 3.404 (14,1% din total). Considerandu-se ca numarul este mult prea mare, in anul 2001 s-a decis reexaminarea acestora.

Pe niveluri de pregatire, situatia retelei se prezinta astfel:

- reteaua invatamantului prescolar a cuprins 10.080 gradinite pentru copii, mai putine cu 2.751 unitati (21,4%) fata de anul precedent. Din totalul unitatilor, aproape trei sferturi functioneaza in mediul rural. Scaderea numarului de gradinite, care s-a petrecut mai ales in mediul rural, se explica prin reorganizarea si restructurarea unitatilor de invatamant (comasare, transformare si desfiintare) in majoritatea judetelor, masura determinata, in principal, de numarul mic al copiilor inscrisi ca urmare a scaderii demografice a populatiei, precum si a masurilor de rationalizare a cheltuielilor de personal;

- reteaua invatamantului primar si gimnazial a functionat cu 12.709 unitati scolare independente [1 Inclusiv invatamantul primar si gimnazial.] , mai putin cu 445 unitati (3,4%) fata de anul scolar precedent, ca urmare a continuarii actiunii de dezafectare a unor unitati scolare si de comasare a acestora cu unitati de invatamant liceal. Din totalul unitatilor, majoritatea se gasesc in mediul rural. Scaderi importante ale numarului de unitati scolare s-au inregistrat in judetele: Suceava (97 unitati), Cluj (29 unitati), Valcea (27 unitati), Buzau (26 unitati), Braila (17 unitati), Timis (15 unitati), Satu Mare (15 unitati), Gorj (14 unitati), Constanta (13 unitati);

- reteaua invatamantului liceal a cuprins 1.367 unitati independente (licee si grupuri scolare) din care 1.334 unitati publice de interes national si local, 28 unitati scolare private si 5 unitati scolare ale cooperatiei. Marea majoritate a unitatilor liceale functioneaza in mediul urban;

- reteaua invatamantului profesional si de ucenici a fost constituita din 93 unitati scolare independente, iar reteaua invatamantului postliceal si de maistri din 106 unitati independente. Structura invatamantului profesional, de ucenici, postliceal si de maistri este intregita si de un numar de 771 sectii de invatamant profesional si de ucenici, respectiv 668 sectii de invatamant postliceal si de maistri, care isi desfasoara activitatea pe langa alte tipuri de unitati scolare.

Distributia unitatilor de invatamant pe niveluri de pregatire (anul scolar 2000-2001)

Niveluri de invatamant

Total

Urban

Rural

Învatamantul prescolar

nr

0.080

2.883

7.197

%

100,0

28,6

71,4

Învatamantul primar si imnazial [2 Inclusiv invatamantul primar si gimnazial.]

nr

12.709

2.000

10.709

%

100,0

15,7

84,3

Învatamantul liceal

nr

1.367

1.165

202

%

100,0

85,2

14,8

Sursa datelor: Ministerul Educatiei si Cercetarii si Institutul National de Statistica.