Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
LICHIDITATILE INTERNATIONALE : CONCEPT , NEVOI , STRUCTURA
1.1. CONCEPTUL DE LICHIDITATI INTERNATIONALE
1.2 NEVOIA DE LICHIDITATI INTERNATIONALE
1.3. MODURILE DE CREARE A LICHIDITATILOR INTERNATIONALE
1.4. STRUCTURA LICHIDITATILOR INTERNATIONALE
CAPITOLUL II.
REZERVA MONETARA INTERNATIONALA , COMPONENETA DE BAZA A LICHIDITATILOR INTERNATIONALE ALE LUMII .
2.1 CONTINUTUL ECONOMIC AL REZERVEI MONETARE
INTERNATIONALE
2.2 EVOLUTIA REZERVEI MONETARE INTERNATIONALE
2.3. PRINCIPALELE COMPONENTE ALE REZERVEI MONETARE INTERNATIONALE .
2.3.1. REZERVA DE AUR
2.3.2. REZERVA VALUTARA
2.3.3. DREPTURILE SPECIALE DE TRAGERE
2.4. FUNCTIILE SI UTILITATEA REZERVEI MONETARE INTERNATIONALE
2.5. REZERVA MONETARA INTERNATIONALA A ROMiNIEI
CAPITOLUL III .
ROLUL UNOR ORGANISME FINANCIAR-BANCARE INTERNATIONALE SI AL BANCILOR CENTRALE IN ASIGURAREA LICHIDITATILOR INTERNATIONALE . OPTIMIZAREA LICHIDITATILOR INTERNATIONALE .
3.1. ROLUL FONDULUI MONETAR INTERNATIONAL SI AL BANCII MONDIALE IN ASIGURAREA LICHIDITATILOR INTERNATIONALE
3.2.ROLUL BANCILOR CENTRALE IN ASIGURAREA LICHIDITATILOR INTERNATIONALE
3.3. NIVELUL OPTIM AL LICHIDITATILOR INTERNETIONALE
INCHEIERE
BIBLIOGRAFIE

Alte date

?{p}

{p}

?

INTRODUCERE

Relatiile valutare si financiare internationale reprezinta un subsistem al relatiilor economice internationale determinat de procesele economice si monetare pe plan extern , cerute de dezvoltarea economica si sociala interna , realizata pe fondul diviziunii internationale a muncii si de participarea statelor la sistemul relatiilor mondiale.

Activitatile comerciale dau nastere operatiunilor de plati si incasari care se fac cu ajutorul monedei sau prin decontari efectuate de banci si trezorerii .

Relatiile valutar-finaciare asigura evaluarea bunurilor si serviciilor intrate pe piata internationala , pe baza unui etalon al preturilor externe ; in prezent acest etalon al preturilor externe (dolarul sau lira sterlina ) sau alte valute convertibile , iar in cazul tarilor legate prin acorduri in cliring , moneda de cliring sau , in anumite situatii chiar in monedele lor nationale.

Relatiile valutar-financiare asigura miscarea internationala a bunurilor si executarea de servicii pentru exterior si nerezidente prin intermediul unor mijloace si instrumente de plata internationale si folosirea unor tehnici de ordin valutar-financiare specifice.

Problema lichiditatilor internationale s-a ivit curand dupa declansarea , in 1929 , a marii crize economice si concomitent cu extinderea etalonului aur-devize.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial sistemul monetar bazat pe etalonul aur-devize , a fost practic abandonat si reconsolidarea lui instituita in anul 1944 nu a dat rezultate scontate.

In relatiile valutare in perioada postbelica , atat pe plan intern cit si extern s-au succedat o suita de evenimente , care au macinat sistemul monetar international reconsolidat la Bretton Woods in anul 1944 , cum ar

fi : manifestarea de tendinte nationale centrifuge prin reorganizarea si dezvoltarea sistemului international international ; controlul schimburilor valutare , dezvoltarea acordurilor de troc so a decontarilor pe calea cliringului ; escaladarea devalorizarilor neconcertate etc.

Toate aceste evenimente au fost impuse de penuria mijloacelor de lichiditati internationale , a tarilor slabite de razboi si mai cu seama a tarilor subdezvoltare ale caror exporturi reduse si necompetitive nu puteau sa le asigure lichiditatatea necesara pentru plata importurilor.

Dupa 1960 , problema lichiditatii a revenit odata cu scaderea masiva a stocurilor de aur ale SUA si dezvoltarea impetuoasa a comertului mondial.

Nu se cunoaste indeajuns natura adevarata a lichiditatilor , continutul si amploarea lor si nu este indeajuns de clara nuci deosebirea care se face intre lichiditatile destinate rezervelor si acelea care sunt destinate ca mijloace de credit si de plati.

Rezultatele incercarilor asidue de a se stabili , succesiv , totalul obligatiilor internationale de plata nu sunt inca satisfacatoare . Nici macar bancile centrale nu-si pot stabili , distinct si exact , suma lichiditatilor internationale carora urmeaza sa le faca fata intr-o anumita perioada .

CAPITOLUL I

Lichiditatile internationale : concept , nevoi , structura

1.1. Conceptul de lichiditati internationale

Lichiditatile internationale nu constituie un concept simplu de definit.

Notiunea de lichiditati internationale se foloseste in acceptiuni diferite , uneori cu referire la situatia unui stat , iar alteori cu referire la cea a intregii comunitati internationale .

In primul caz , prin lichiditatile internationale se intelege totalitatea mijloacelor de acoperire a soldului operatiunilor comerciale si financiare de care dispune un stat in relatiile sale cu alte state . Ea ar reprezenta , deci , o masura a capacitatii statului respectiv de a face fata in orice moment angajamentelor sale externe exigibile . Prin extensie , prin lichiditati internationale se intelege insa adesea si calitatea unor active detinute de statul in cauza de a fi transformate cu usurinta in astfel de mijloace de acoperire a datoriilor externe.

In al doilea caz , prin lichiditati internationale se intelege totalitatea mijloacelor de efectuare a platilor internationale detinute de state .

Nu exista insa , nici un acord international cu privire la nomenclatura mijloacelor de plata internationale utilizabile , iar ca urmare , autoritatile nationale , pot sa includa sau nu in lichiditatile lor internationale un activ sau altul .

Economisti de seama atribuie continuturi variate notiunii de lichiditate , unii considerind numai aurul ca mijloc de efectiv de lichidare si devizele ca mijloace facultative , iar altii adaugind si unele active ale tarilor excedentare .

In masa lichiditatilor internationale intra atit rezervele constituite in acest scop la bancile centrale cit si cel putin o parte din valutele convertibile apartinind bancilor comeciale. Intre timp F.M.I. a creat si a difuzat o cantitate imensa de mijloace de lichidare destinate insa unor interventii conditionate. Lichiditatea se poate exprima si prin coeficientul de lichiditate care rezulta dintr-un raport intre disponibilitatile imediate si angajamentele la vedere sau cu o scadenta aproprata . Lichiditatea este si o insusire a unui cont de a fi usor lichidabil .

Pentru unii autori , lichiditatea internationala se confunda cu rezervele monetare internationale . Pentru altii , lichiditatea internationala

cuprinde pe linga rezervele monetare internationale , creditele pe baza de swap , adica acele credite pe care bancile centrale si le acorda reciproc in avans si care sint utilizabile imediat si fara preaviz , iat atii ii dau un sens si mai larg incluzindu-se , pe linga rezervele valutare , toate creditele de care dispun imediat autoritatea monetara ( nu numai creditele swap ) .

Alte pareri pornesc , in aprecierea notiunii de lichiditati internationale , de la intelesul termenului de lichiditate in general . Lichiditatea inseamna aptitudinea de a plati cu promptitudine.

Un activ este lichid atunci cind poate fi schimbat imediat pentru un alt activ . Tocmai de aceea se considera ca numerarul este cel mai lichid dintre active .

Transpunindu-ne pe planul relatiilor internationale , sese poate afirma ca lichiditatea internationala consta din rezervele lichide de mijloace de plata internationale de are dispune o tara .

Intrebarea care se pune aici , referitor la aceste resurse , este daca lichiditatea internationala consta din toate aceste resurse sau nu numai dintr-o parte din ele .

Parerile sint diferite . Dupa unii autori , lichiditatea internationala

consta in capacitatea de finantare a deficitelor de plati , atribuita de disponibilitatile oficiale de aur si de rezervele valutare , precum si acesul oficial la facilitatile internationale de credit .

Potrivit acestei pareri , lichiditatea internationala cuprinde deci numai acea parte a resurselor de plata de care dispune autoritatea monetara pentru nevoile de echilibru . In felul acesta , lichiditatile internationale se suprapun , ca inteles , cu rezervele monetare internationale plus toate creditele de care autoritatea monetara poate dispune imediat .

Se mai poate intelege insa prin lichiditati internationale , totalitatea mijloacelor de plata in strainatate de care dispune o tara la un moment dat si care sint lichide indiferent daca sint detinute de autoritatea monetara , de banci sau de particulari ( acestea din urma numai in tarile in care nu exista o dispozitie legala care sa interzica particularilor detinera de asemenea mijloace) .