Pagina documente » Stiinte Economice » Riscul bancar de spalare a banilor

Cuprins

lucrare-licenta-riscul-bancar-de-spalare-a-banilor
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-riscul-bancar-de-spalare-a-banilor


Extras din document

CUPRINS :
1. Conditii care favorizeaza spalarea banilor 1
1.1 Economia subterana ............. 1
1.2 Paradisurile fiscale si centrele financiare offshore ........ 4
1.3 Tranzitia de sistem . 6
1.4 Conceptul de spalare a banilor ....... 6
2. Cadrul legislativ si institutional .......... 8
2.1. Cadrul legislativ ..... 8
2.1.1. Cadrul legislativ international .. 8
2.1.2. Cadrul legislativ intern 9
2.2. Cadrul institutional ...... 11
2.2.1. Cadrul institutional international 11
2.2.2. Cadrul institutional intern ............ 12
3. Fenomenul de spalare a banilor ........... .......... 15
3.1. Etapele spalarii banilor ..... 15
3.2. Punctele slabe ale operatiunii de spalare a banilor . 18
3.3. Ghidul tranzactiilor suspecte ........... 19
3.3.1. Caracteristici specifice bancilor .. 19
3.3.2. Categorii de suspiciune ... 21
4. Masuri adoptate la nivel international pentru combaterea spalarii banilor ............. 32
5. STUDII DE CAZ .. .. 35
6. BIBLIOGRAFIE .... 45
6. ANEXE ..... 46

Alte date

?Riscul bancar de spalare a banilor ?1. Conditii care favorizeaza spalarea banilor

1.1 Economia subterana

În anul 1977, Peter Gutman publica in „Financial Analyst Journal” un studiu cu titlul The Subterranean Economy in care vorbeste despre activitatea economica neinregistrata statistic. Conceptul de „economie subterana” a fost preluat apoi de comunitatea economica internationala.

Pornind de la studiul economistului american si avand in vedere scopul evident al activitatii subterane, respectiv maximizarea veniturilor indiferent de mijloacele folosite, Stefan Popa si Adrian Cucu, definesc economia subterana ca fiind „ ansamblul activitatilor economice desfasurate organizat, cu incalcarea normelor sociale si ale legilor economice, avand drept scop obtinerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat ”. [1 S. Popa, A. Cucu „Economia subterana si spalarea banilor”, Ed. Expert, iulie 2000, pag. 11]

În conceptia specialistilor din tarile unde crima organizata are radacini adanci si se manifesta permanent in viata cotidiana a societatii, aceasta este definita prin existenta unor grupuri infractionale, organizate in ideea infaptuirii unor activitati ilegale, conspirate, avand drept principal scop obtinerea de profituri ilicite la cote deosebit de ridicate [2 art. 2, legea 39/2003, privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate ].

Arsenalul complex al acestor grupuri de infractori cuprinde, in diferite proportii, folosirea violentei, santajul, escrocarea fortei de munca, traficul de droguri, jocurile de noroc, camata, rapirea de persoane, prostitutia, contrafacerea si plasarea mijloacelor de plata false, contrabanda, evaziunea fiscala, coruperea oficialitatilor publice si chiar actiuni aparent legale, dar care presupun incalcarea legislatiei in vigoare, toate acestea in scopul acumularii unor venituri substantiale pe care, dupa ce au fost reciclate, le canalizeaza in reluarea activitatii infractionale, la niveluri superioare, cu un grad de pericol social mai ridicat, inclusiv pentru a „cumpara” si controla organismele puterii si administratiei statului.

La inceputul mileniului III, dupa mai multe decenii de acumulari si transformari, marile regiuni dezvoltate ale lumii construiesc cadrul social, economic, cultural si politic al unei noi civilizatii. În acelasi timp, mai mult ca oricand, lumea de astazi este confruntata cu un inamic nou, “crima strategica”, care este o combinatie profund ilegala de crima organizata, trafic de droguri si terorism, cu o intindere si un continut larg ce ameninta grav puterea legitima a statelor.

Exponentii acestor activitati speculeaza cu tenacitate si imaginatie diabolica orice disfunctie din interiorul statelor, fie ele bogate sau sarace. La nivel mondial ststisticile organismelor abilitate estimau, in anul 2002, afaceri ilicite al caror produs financiar depasea 1100 miliarde dolari [3 Informare G.A.F.I. 2002].

În anul 1996 estimarile FMI stabileau cantitatea totala de bani murdari din economie undeva intre 2 si 5 procente din PIB-ul mondial [4 IMF : Money Laundering: the Importance of International Countermeasures, Februarie 1998.

]. Folosind datele statistice din 1996, rezulta ca suma de bani « spalati » se incadreaza intre 590 si 1500 miliarde dolari americani. Desi intervalul de variatie este foarte mare, chiar si cea mai mica valoare subliniaza seriozitatea problemei fiind comparabila ca valoare produsul intern al Spaniei.

În ceea ce priveste pericolul social deosebit al crimei organizate, nu este de neglijat faptul ca organizatiile mafiote sunt mai bine dotate din punct de vedere tehnic, mai abile si mai rafinate in actiunile lor ilegale decat structurile de lupta impotriva lor.

Desi este afectata orice societate, sub diverse forme - in functie de traditii, conditii economice si politice specifice si de tipul de activitate implicat - crima organizata, traficul de droguri si terorismul reprezinta grave amenintari mai ales la securitatea democratiilor in formare din Europa Centrala si de Est si implicit pentru Romania.

Conjunctura internationala in care se manifesta aceste grave fenomene a surprins nepregatite noile democratii din Europa Centrala si de Est. Tranzitia la economia de piata a demarat in majoritatea statelor de la zero, vidul legislativ ori insuficienta cadrului juridic precum si criza de autoritate a institutiilor statului de drept au constituit cauze care au favorizat aparitia si proliferarea crimei organizate, au condus la crearea si dezvoltarea unor economii subterane, la exacerbarea marii violente, subminand puterea statului si increderea unor cetateni in capacitatea acestuia de a-i proteja.

Deschiderea frontierelor in regiune si relaxarea controalelor vamale au constituit alte conditii favorizante pentru cresterea criminalitatii. Grupurile de infractori, din ce in ce mai organizate, cu articulatii in gruparile de tip mafiot din Europa si din alte zone ale lumii, au prosperat din plin din activitatile ilicite.

Studiu de caz : Evolutia economiei subterane in Romania dupa 1990.

Fata de aceste realitati, comunitatea internationala cauta cu febrilitate remediile necesare. Din acordurile si conventiile internationale, respectiv Conventia Natiunilor Unite de la Viena (1988) impotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, Conventia cu privire la spalarea banilor, cercetarea, sechestrarea si confiscarea profiturilor rezultate din infractiuni (Strasbourg-1990), Acordul si Conventia de la Schenghen (1985; 1990), precum si din Directiva Comunitatii Europene (Luxembourg 1991) rezulta ca problematica ridicata de crima organizata trebuie solutionata in forta, in special prin mijloacele legii penale.

Regiunea Central-Est Europeana este expusa in mod particular actului crimei organizate, atat din considerente de ordin geografic, cat si din motivatii de ordin politic. În Romania, pana in prezent, crima organizata nu s-a manifestat la intensitatea si amploarea existenta in tarile vestice sau limitrofe si nici nu au proliferat organizatii criminale de un tip deosebit. Cu toate acestea, sunt creati factorii socio-economici si criminologici propice si chiar stimulenti pentru crima organizata interna, existand tendinte evidente de racordare rapida a acesteia la procesul de globalizare si internationalizare a organizatiilor criminale cu care se confrunta statele lumii.

Atunci cand o activitate ilegala genereaza profituri substantiale, cel care o savarseste trebuie mai intai sa gaseasca o modalitate de a controla fondurile fara a atrage atentia. Acest lucru se realizeaza prin mascarea surselor, schimbarea formei sau mutarea fondurilor intr-o locatie unde sa atraga cat mai putin atentia.

Nu se poate vorbi de crima organizata fara a se face referire la spalarea banilor murdari, mijlocul prin care organizatiile de tip mafiot dau aparenta legala profiturilor obtinute din activitati ilegale, pentru a se folosi apoi, nestingheriti, de acesti bani, pentru a-i reinvesti in dezvoltarea activitatilor care i-au produs.

Cei care se ocupa cu activitati ilegale se folosesc in prezent de avantajele globalizarii vietii economice care permite transferul rapid de fonduri peste granitele nationale. În plus, majoritatea cazurilor de spalare de bani din ultimii ani au o trasatura comuna : organizatiile criminale se folosesc din plin de oportunitatile oferite de paradisurile fiscale si centrele offshore pentru a „legaliza” veniturile din activitati ilicite.

1.2. Paradisurile fiscale si centrele financiare offshore

Ca o definitie mai generala, prin termenul de paradis fiscal se intelege orice tara care nu percepe impozite ori impozitele sunt mult reduse (pe toate categoriile de venituri sau doar pe unele), un nivel ridicat al secretului bancar sau comercial, cerinte minime din partea bancii si nici un fel de restrictii asupra schimburilor valutare. [5 S. Popa, A. Cucu “Economia subterana si spalarea banilor”, Ed. Expert, iulie 2000, pag 41

]

Paradisurile fiscale ofera numeroase facilitati pentru investitorii care doresc sa ascunda originea adevarata a fondurilor, de la posibilitatea constituirii de corporatii internationale la serviciile bancilor offshore, care nu sunt supuse controlului autoritatilor. Dificultatile intampinate de organele de control sunt amplificate de faptul ca paradisurile fiscale respecta cu strictete secretul bancar, protejandu-i pe investitori de investigatii financiare din tarile de resedinta.

Secretul bancar si spalarea banilor sunt doua notiuni diferite, ambele cu un scop legitim si justificare comerciala, dar care ofera protectie nelimitata escrocilor atunci cand se abuzeaza de ele cu scopul de a face afaceri cu orice cost. Dezvoltarea Internet-ului si folosirea acestuia in sistemul financiar-bancar au oferit o noua dimensiune fraudei si spalarii banilor.

Principala problema a bancilor virtuale este ca nu sunt supravegheate corespunzator, pentru ca nu este clar cine are jurisdictie, asa cum reiese si din marturia depusa de un observator in fata Congresului American in cazul falimentului bancii „European Union” [6 Aceasta banca a fost fondata de doi cetateni rusi si unicul ei scop era spalarea banilor murdari ai crimei organizate din Rusia. Activitatea bancara se desfasura in exclusivitate pe Internet si oferea clientilor sai „respectarea stricta a secretului bancar”] in 1997. Banca isi desfasura activitatea conform unei licente din partea Guvernului Antigua. „Serverul se afla in Washington, DC. Operatorul acestui server , dar responsabil si cu pagina de internet a bancii, se afla in Canada.

Pentru a ilustra modul in care sunt percepute paradisurile fiscale de catre escroci, am inclus un fragment dintr-un interviu sustinut de Kenneth Rijock, un fost avocat din Miami a fost condamnat pentru spalare de bani si a fost incarcerat intr-o inchisoare federala timp de 2 ani. Acum el sustine conferinte despre spalarea banilor si a modalitatilor in care poate fi prevenita. Declaratia a fost publicata in revista Money-laundering Alert [7 Titlul original al articolului este „Lawyer reveals laundering millions offshore” , Money-laundering Alert, vol. 5, No. 7, (aprilie 1994). ]

Localizate in principal in asa-numitele „paradisuri fiscale”, bancile offshore ofera organizatiilor criminale posibilitatea de a-si spala banii „murdari” in maxima siguranta si deplina confidentialitate. Stiu asta din experienta proprie.

Escrocii sunt atrasi de mediile de afaceri in care nu exista taxe pe venit sau profit, unde nu exista restrictii sau supraveghere a schimburilor si unde secretul bancar interzice chiar si aflarea titularului contului bancar sau chiar a proprietarului companiei.

Într-o vizita normala catre unul din paradisurile fiscale din Caraibe pentru a spala bani, as contacta inainte una din bancile cooperante. La sosire, reprezentantul bancii imi aranja sa trec de controlul vamal fara nici o problema. Atunci cana un client anunta ca va sosi cu o suma de cateva milioane de dolari nimic nu este lasat la voia intamplarii.

La banca, banii sunt numarati, verificati sa nu fie falsi si depusi in numele unei companii scoica. Deponentii primesc apoi un card pe care trebui sa completeze o proba de semnatura.

Proba de semnatura, desi falsa, trebuia sa ramana la banca, deoarece in statul de resedinta ar putea fi descoperita si investigata. De asemenea, declaratiile bancare erau depozitate la banca sau trimise avocatului care ne reprezenta de acolo.

Fondurile depuse erau imediat transferate la banca corespondenta din New York sau Londra in depozite pe numele bancii. Dupa accea, fondurile puteau fi usor transferate oriunde in lume, originea lor ilicita fiind ascunsa.

1.3. Tranzitia de sistem, mediu favorizant pentru manifestarea economiei subterane

În economia socialista, planificata, legi complexe stabileau corelatii riguroase intre cantitatile de marfuri ce urmau a fi produse, normele de consum, preturile si locul in care urma sa aiba loc comercializarea. Tocmai aceasta strictete a determinat dezvlotarea in paralel a unei economii subterane.

În literatura de specialitate publicata in perioada 1985-1990 se aprecia ca economia subterana din tarile socialiste, desi departe de nivelul existent in tarile occidentale, ea exista. De exemplu, in cazul URSS, specialistii CIA au stabilit nivelul economiei subterane intre 15-20%.

Desigur, proportiile variaza de la stat la stat in functie de rigoarea legilor. Cert este ca traficul de frontiera, munca neinregistrata, productia ascunsa a unor bunuri, contrabanda, traficul de carne vie sau coruptia au existat.

În anul 1990, pe fondul lipsei totale sau a ofertei limitate de bunuri de consum si al ingradirii dreptului cetatenilor la libera circulatie, toate statele foste socialiste au devenit o piata de desfacere tentanta, profitabila pentru marfuri de uz curent, articole textile, bunuri casnice, produse alimentare. Ca urmare, ramificatiile economiei subterane au patruns facil si au castigat segmente importante ale acestor piete uriase , dispuse in general sa cheltuie si, in fond, nepretentioase.

Specific anilor 1990 a fost scaparea de sub control a unor importante cantitati de materiale radioactive si armament care au intrat in jocul economiei subterane. Adaugand si problema productiei, comercializarii si consumului de droguri se poate concluziona ca spatiul economic fost socialist constituie un teritoriu in care componenta criminala a economiei subterane a capatat dimensiuni neintalnite anterior. [8 S.Popa, A. Cucu „ Economia subterana si spalarea banilor”, Ed. Expert, 2000, pag. 17

]