Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE -------------------------------------------------------------------1
MOTIVATIA LUCRARII-------------------------------------------------------------4
PREZENTAREA COMUNITATII DE RROMI----------------------------------5
CAPITOLUL I
PERIOADA PREMARITALA
1. Virsta copilariei si adolescentei --------------------------------------------------9
2 . Importanta intemeierii familiei pentru comunitatea de rromi laesi-------14
CAPITOLUL II
CASATORIA- STRUCTURI CUTUMIARE iN CADRUL FAMILIEI DE RROMI
Casatoria si intelegerea dintre familii --------------------------------------------16
1. Petitul fetei - ,,O mangimos------------------------------------------------------17
3. Logodna - ,,O Tokmimos----------------------------------------------------------21
4. Nunta - ,, O Abav, in comunitatea de rromi laesi
4.1 Pregatirea nuntii-------------------------------------------------------------------23
4.2 Desfasurarea nuntii---------------------------------------------------------------26
4.3 Darul de nunta---------------------------------------------------------------------30
CAPITOLUL III
Folclor. Credinte. Obiceiuri. - in comunitatea de rromi laesi--------------------32
CAPITOLUL IV
FAMILIA TANARA iN CADRUL COMUNITATII DE RROMI
1. Structuri si limbaje cutumiare ale continuitatii familiei------------------------34
2 . Sanctiuni intracomunitare in cazuri de incalcare a normelor
traditionale de convietuire familiala.------------------------------------------------37
3 Casatoria mixta------------------------------------------------------------------------39
4 Adoptia------------------------------------------------------------------------------------40
CAPITOLUL V
NASTEREA COPILULUI - FUNDAMENT AL FAMILIEI-------------------------41
CONCLUZII----------------------------------------------------------------------------------42
NOTE -----------------------------------------------------------------------------------------43
B

Alte date

?

INTRODUCERE

Spatiu cu legendara traditie culturala, Botosaniul reprezinta si locul unde de-a lungul timpului au convietuit oameni apartinand celor mai diverse etnii.

De departe cea mai numeroasa minoritate etnica din zilele noastre pe acest teritoriu comunitatea de rromi din Botosani, cunoscuta inca din timpuri stravechi a trait alaturi de evrei, rusi, lipoveni, armeni, polonezi, greci etc.

Denumiti candva de catre un conviv poet, ,,pitoreasca pata de culoare” a orasului, rromii se fac remarcati nu numai prin diferenta de nuanta specifica dar si prin comportament, prin temperamentul lor, in unele privinte diferit de cel al populatiei majoritare.

Rromii din Botosani apartin neamurilor de rromi ursari si laesi , neamuri nomade, sedentarizate spre sfarsitul secolului al XIX-lea, inceputul secolului XX.

Avand ca meserii de baza fieraritul si lautaria (cantatul la nunti, petreceri) dar si caramidaritul si chiar prelucrarea metalelor pretioase (aur si argint) rromii au reprezentat totdeauna o veriga importanta a vietii economice si sociale a comunitatii locale.

Daca pana acum 15-20 de ani aceste meserii asigurau o oarecare stabilitate si chiar prosperitate pentru numeroasele familii de rromi, din toate zonele judetului dezvoltarea si modernizarea industriei din ultimii ani a facut ca aceste meserii sa fie mai putin importante astazi, multi rromi trebuind sa se reprofileze in alte domenii si ocupatii.

Dupa cele mai recente estimari in judetul Botosani traiesc peste15000 de rromi din care un numar de 8000 de tineri sub 25 de ani.

Referitor la numarul mare al copiilor din cadrul familiilor de rromi se poate spune ca, desi acestia reprezinta o mandrie a parintilor, se face remarcat si faptul ca devine din ce in ce mai greu, in conditiile transformarilor sociale din ultimii ani, asigurarea unor conditii optime optime de dezvoltare si educatie.

Necesitatile de ordin material si social au condus deasemenea in multe cazuri la renuntarea la modul de viata familial, compact, specific si la adaptarea unor obiceiuri si chiar a portului traditional timpurilor moderne.

Desi multe lucruri s-au schimbat in viata rromilor, limba rromani si multe dintre traditiile vechi, obiceiuri si credinte adanc intiparite in memoria ancestrala a acestei etnii sunt elemente care nu vor dispare niciodata din viata lor.

Ritualul casatoriei si cel al inmormantarii, descantecul, dansul si muzica traditionale, sarbatorile, sfatul si judecata de pace a rromilor sunt cateva elemente care definesc o populatie cu o cultura veche, specifica.

Mai intotdeauna bucuria dansului si sunetul magic al viorii i-a insotit pe rromi, lucruri care au facut sa fie apreciati de catre populatiile cu care au intrat in contact dar mai ales recunoscuti.

Astazi,desi institutiile nationale si interntionale manifesta un interes deosebit pentru imbunatatirea si ,,integrarea “ rromilor in societate la nivel de comunitati locale inca mai persista prejudecatile, marginalizarea si actiunile cu caracter discriminatoriu, anti-rromi.

Informarea ,educatia populatiei majoritare in spirit moral-civic si tolerant, constientizarea ideii de multiculturalitate sunt cateva elemente care pot conduce la dezvoltarea unei societati normale in pas cu prerogativele unui nou mileniu.

*

Despre rromii laesi, care formeaza marea majoritate a rromilor din Botosani se poate spune ca au reusit sa convietuiasca intr-un mod pasnic cu toate celelalte minoritati si cu populaia majoritara, datorita capacitatii de adaptare la toate cerintele societatii in care convietuiesc dar mai ales caracterului cooperant si deschis caracterisrtic acestui neam.

Rromii au reprezentat mereu o veriga importanta in acoperirea cerintelor la nivelul fortei de munca competente in ceea ce priveste nevoia comunitatilor rurale pentru confectionarea uneltelor agricole, a obiectelor din metal si de uz casnic, dar si element de baza in sustinerea manifestarilor culturale, sociale, prin talentul nativ caracteristic lautarilor rromi nelipsiti de la orice activitate de acest gen.

În acest sens stabilizarea rromilor laesi s-a produs in jurul familiei extinse in special in comunitatile mari de locuitori unde isi puteau desfasura activitatea, cum ar fi localitatile: Flaminzi, Todireni, Trusesti, Sefanesti dar si in zonele cu specific urban: Saveni, Dorohoi, Botosani.

Un aspect care trebuie mentionat este si acela ca familiile de rromi laesi s-au asezat in mijlocul acestor comunitati si nu la periferia sau in zone separate cum s-a intamplat in cazul rromilor ursari sau lingurari.

Acceptarea rromilor laesi in comunitate este legata si de un aspect mai putin recunoscut.

Se pare ca in multe localitati renumele femeilor rrome in ceea ce priveste puterile ,,vrajitoresti” pe care le detineau impuneau si un anume respect sau chiar frica de a intra in conflict cu familiile acestora.

Stabilirea acestora in mijlocul localitatii era deasemenea si premisa pentru intentiile cinstite de convietuire a familiei de rromi cu populatia bastinasa

Totusi, acest lucru nu a insemnat niciodata ,,romanizarea” lor, pastrarea limbii rromani si a traditiilor specifice fiind elemente pretuite in cadrul acestei comunitati .

Poate si de aceea rromii laesi desi comunica foarte bine cu toate celelalte neamuri de rromi se vor considera totdeauna ,,?a?e rroma” sau rromi adevarati, rromi buni.

MOTIVATIA LUCR?RII

Acceptati totdeauna intr-un mod rezervat de catre populatia majoritara rromii reprezinta pentru judetul Botosani un segment important din viata sociala si culturala a unei comunitati care a cunoscut de-a lungul timpului schimbari importante si influente venite din cadrul numeroaselor grupuri minoritare ce au convietuit pe aceste meleaguri.

Modul diferit, specific, de comportament, aspectele legate de cultura si traditiile rrome dar si rezistenta in acceptarea unor reguli impuse de societatea majoritara au creeat de-a lungul timpului prejudecati greu de depasit in cadrul unei societati cu caracter conservator.

Rolul pe care il pot avea noile curente referitoare la multiculturalism, la creearea unei unitati in context european si promovarea identitatii culturale a minoritatilor nationale vin sa completeze dorinta comunitatilor de rromi de apropiere, egalitate in accesul la resurse si mai ales dreptul la libertatea de manifestare, element atat specific acestei natii.