Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL 1 SCHEMA DE AMENAJARE HIDROENERGETICA A RiULUI ARGES..........1
1.1 . Date generale...........1
1.2 . Descriere.2
CAPITOLUL 2 PRIZA MICROHIDROAGREGAT.........10
2.1 . Descriere generala...10
2.2. Descrierea echipamentului hidromecanic
si regimuri de functionare.............10
VANA PLANA 3,5x4,0/9,5.............13
CAPITOLUL 3 CENTRALA HIDROELECTRICA.........24
3.1. Scopul...24
3.2. Descriere24
CAPITOLUL 4 TURBINA HIDRAULICA.....28
4.1 . Scopul instalatiei.....28
4.2. Descrierea produsului.............28
TURBINA F.O. 230/720..41
GRUPUL DE ULEI SUB PRESIUNE..............45
INSTALATIA DE EVACUARE APA
DIN ASPIRATOR........55
INSTALATIA DE CURENT CONTINUU.........56
INSTALATIA APEI DE RACIRE....57
SISTEMUL DE EXCITATIE AL GENERATORULUI.........59
HIDROGENERATORUL VERTICAL SINCRON.............63
CAPITOLUL V BAZINUL DE LINISTIRE.....61
5.1. Scopul lucrarii ......67
5.2. Descrierea lucrarii...67
5.3. Masuri NPM.........67

Alte date

?CAPITOLUL 1

SCHEMA DE AMENAJARE

HIDROENERGETICA A RÂULUI ARGES

1.1 Date generale

Raul Arges, izvoraste din muntii Fagaras, in centrul tarii, varsandu-se, dupa un traseu de aproximativ 250 km lungime in Dunare, in zona sudica a tarii (Oltenita). Pentru a creste gradul de utilizare complexa a resurselor hidrografice ale Argesului, a fost gandita o amenajare a acestui rau, care sa satisfaca numeroase cerinte cum ar fi: alimentari cu apa potabila pentru populatie si industrie, irigatii combaterea eroziunii solului, piscicultura, prevenirea inundatiilor, producerea energiei electrice, baze sportive si de agrement si chiar navigatie pe sectorul inferior.

In acest scop au fost demarate inca din anul 1960 ample lucrari de regularizare si amenajare a cursului acestui rau, precum si a afluentilor sai mai importanti (Raul Targului, Dambovita, Raul Doamnei, Valsan). Schema de amenajare a raului Arges a fost conceputa pentru a satisface, din punct de vedere energetic, urmatoarele, cerinte:

- utilizarea maxima a resurselor hidroenergetice

- realizarea de centrale hidroelectrice de mare putere; cu regim de functionare la varf.

Pentru atingerea acestor obiective s-a realizat un lac de acumulare important (465 mil. m.c. apa) - Lacul Vidraru de care beneficiaza intreaga cascada de centrale hidroelectrice din aval. Pentru a putea utiliza la intreaga capacitate acumularea Vidraru ;au fost facute lucrari de captare ai unor afluenti ai Argesului (Raul Doamnei, Valsan, Limpedea, V. lui Stan) si chiar un afluent al Oltului (raul Topolog).

Aceste aductiuni secundare insumeaza zeci de km. de canale, tunele, conducte, precum si alte constructii hidrotehnice. Astfel s-a marit gradul de utilizare a potentialului hidroenergetic economic, permitandu-se folosirea energiei cursurilor de apa a caror amenajare independenta in centrale de mica putere nu ar fi fost economica, concentrarea debitelor fiind una din caile principale de crestere a puterii in CHE.

Sistemul hidroenergetic Arges este format din urmatoarele obiective:

- doua CHE amonte de barajul Vidraru, Cumpana si Valsan cu o putere de 5 MW fiecare

- CHE Vidraru cu o putere de 220 MW

- Sectorul Oiesti - C. de Arges, cu CHE: Oiesti, Albesti, Cerbureni, V. Iasului, C. de Arges;

- Sectorul C. de Arges - Golesti cu CHE: Noaptes, Zigoneni, Baiculesti, Manicesti, Valcele, Merisani, Budeasa, Bascov, Pitesti, Golesti.

- Sectorul Golesti - Oltenita cu CHE: Mihailesti, Adunatii-Copaceni, Rodovanu, Oltenita.

Din acest sector s-au finalizat in momentul de fata numai lucrarile la CHE Mihailesti, celelalte fiind abandonate in diverse stadii de executie.

1.2 Descriere

1. CHE CUMP?NA

- tip cu lac de acumulare derivatie sub presiune si centrala la zi

- volumul lacului 288.430 m3 realizat cu barajul Cumpanita (H = 33m)

- cota maxima in lac 921,50 mdM

- caderea centralei 102 m

- debitul instalat 6,l m3/s.

- puterea instalata 5 MW

- tip hidroagregate -1 turbina Francis si generator sincron

- anul PIF -1967.

2 .CHE VÂLSAN

- tip cu lac de acumulare, derivatie sub presiunea si centrala subterana

- volumul lacului 120.000m3 realizat cu barajul Valsan (Hm = 25 m).

- cota maxima in lac 954 mdM.

- caderea centralei 108 m

- debitul instalat 6,1m3/s.

- puterea instalata 5MW

- tip hidroagregat 1 turbina Francis si generator

- anul PIF 1968.

3. CHE VIDRARU

- tip cu lac de acumulare, derivatie, sub presiune si centrala subterana

- volumul lacului, 460 mil. m3 realizat cu barajul Vidraru

- cota maxima in lac 830 mdM

- caderea centralei 324 m.

- debitul instalat 90 m3/s.

- tip hidroagregate 4 turbine Francis si generatoare sincrone verticale 55 MW fiecare .

- anul PIF 1966

4. CHE OIESTI