Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL I NECESITATEA PERFECTIONARII SISTEMULUI DE MANAGEMENT
1.1.Rolul si importanta managementului prin obiective ....3
1.2. Avantajele managementului prin obiective ........5
CAPITOLUL II PROMOVAREA MANAGEMENTULUI PRIN OBIECTIVE LA BIROUL VAMAL BUCURESTI SUD
2.1.Prezentarea generala a institutiei ...........8
2.2. Organizarea structurala ..........9
2.3. Diagnosticul economico-financiar ........14
2.4.Punctele forte si punctele slabe ale institutiei.......17
2.5. Stabilirea obiectivelor
CAPITOLUL III DIAGNOSTICUL SISTEMULUI DE MANAGEMENT
3.1.Subsistemul metodologico-managerial...21
3.1.1. Caracterizarea subsistemului metodologico-managerial21
3.1.2. Diagnosticul subsistemului metodologico-managerial....23
3.2. Subsistemul decizional ............23
3.2.1. Caracterizarea subsistemului decizional...........23
3.2.2 Diagnosticul subsistemului decizional.24
3.3. Subsistemul informational......25
3.3.1. Prezentarea subsistemului informational.........26
3.3.2. Diagnosticul subsistemului informational.........26
3.4. Subsistemul organizatoric.......27
3.4.1. Caracterizarea subsistemului organizaoric......27
3.4.2. Diagnosticul structural.........36
CAPITOLUL III PERFECTIONAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT
4.1. Solutii si propuneri privind imbunatatirea subsistemului metodologico-managerial.37
4.2. Solutii si propuneri privind imbunatatirea subsistemului decizional............39
4.3. Solutii si propuneri privind imbunatatirea subsistemului informational.....40
4.4. Solutii si propuneri privind imbunatatirea subsistemului organizatoric......41
Concluzii.............42
Bibliografie.........44

Alte date

?CAPITOLUL I

NECESITATEA PERFECTION?RII SISTEMULUI DE MANAGEMENT

1. Rolul si importanta managementului

Referitor la importanta managementului, atat ca stiinta cat si ca practica, renumitul specialist american Peter Drucker afirma ca managementul reprezinta principala cale de crestere economica, iar Richard Farmer, unul din intemeietorii managementului comparat, sustine ca:”importul de cunostinte de management poate fi mult mai productiv decat cel de tehnologii.”

Ca proces, importanta managementului poate fi evidentiata prin comparatia dintre managementul birocratic impus de regimurile totalitare inainte de 1989 si managementul japonez. În timp ce managementul birocratic se caracterizeaza prin planificare excesiva, lipsa marketingului, ignorarea unor elemente cum ar fi analiza pietii, service-ul, innoirea produselor, controlul calitatii, etc, managementul japonez stimuleaza creativitatea, calitatea, participarea la atingerea eficienta a obiectivelor. Rezultatele pozitive obtinute de Japonia in urma aplicarii acestui tip de management (balanta comerciala excedentara) releva inca odata importanta managementului aplicat, in timp ce tarile care au practicat un management birocratic, dictat de factori politici, au ajuns sa plateasca si astazi pentru greselile trecutului.

Importanta factorilor decizionali poate fi remarcata prin modificarile ce survin in viata firmelor atunci cand se schimba conducerile acestora. Sintagma “omul sfinteste locul”, preluata din filosofia poporului roman, se verifica prin exemple. Compania de automobile Chrysler s-a salvat de la faliment in 1978 prin venirea la conducere a lui Lee Iacocca. Acesta relateaza ca atunci cand a venit la conducere compania avea o structura din care lipsea coordonarea. Presedintele trebuia sa coordoneze prea multi subalterni: “Am gasit la Chrysler 35 de vicepresedinti, fiecare avand un sector de activitate...Nu mi-a venit sa cred ca, de exemplu, persoana care conducea departamentele de proiectare nu avea o legatura constanta cu partenerul sau de la fabricatie. Fiecare actiona independent. Am aruncat o privire asupra acestui sistem si l-am eliminat aproape complet.” Pentru comparatie, la compania General Motors, care este de cinci ori mai mare decat Chrysler, presedintele companiei avea numai cinci subalterni directi, care aveau la randul lor cel mult 6 compartimente in subordine. In acest fel, procesul de conducere se desfasoara mai descentralizat, coordonarea este mai buna, iar starea economica a firmei dovedeste eficienta echipei de conducere (in 1993 firma era in topul mondial cu o cifra de afaceri de 134 miliarde dolari).

Importanta managementului ca stiinta poate fi dovedita statistic in sensul ca firmele care folosesc mai mult instrumente stiintifice de conducere sunt mai viabile decat cele care se bazeaza pe procese de conducere intuitive.

De asemenea, statele care pregatesc temeinic mai multi manageri au indicatori ai performantei mai ridicati. De exemplu, Statele Unite ale Americii, care pregatesc cei mai multi manageri si au cele mai numeroase manuale de management confirma aceasta ipoteza. Formula succesului managerial a lui Kreitner vine in sprijinul afirmatiilor facute:

S = A* M* O

S = succesul managerial M = motivatia de a conduce

A = abilitatea manageriala O = oportunitatea conducerii

Observatie: Formula este astfel conceputa incat daca unul dintre termeni este zero, succesul managerial devine nul.

Abilitatea manageriala rezulta din integrarea sistematica a teoriei cu practica. Aici intervine stiinta managementului care elaboreaza teoria si o difuzeaza prin publicatii si prin educatie. Managementul care se educa si se transmite prin aplicatii, prin studii de caz si alte metode pragmatice va avea o importanta tot mai decisiva in perfectionarea managerilor si a procesului de conducere. Pentru a sublinia rolul scolii si implicit al stiintei managementului in formarea manageriala s-au intreprins diverse analize. Într-un studiu al firmei Honeywell s-au chestionat 3600 manageri proprii pentru a afla cum au invatat sa conduca.

Managerii de succes au afirmat ca au obtinut cunostintele de management pe care le detin astfel:

- 50% le-au obtinut din practicarea meseriei de manager in compartimentele in care au lucrat,

- 30% le-au fost transmise prin relatiile cu sefii,mentorii si colaboratorii lor

- 20% le-au obtinut din invatamant si training (pregatire).

Concluzie: exista informatii care sustin stransa dependenta intre performante si educatia manageriala. Stilul de conducere, educatia, cultura oamenilor si resursele influenteaza direct performantele unei organizatii.

2.Necesitatea perfectionarii sistemului de management

Managementul unei organizatii reflecta de cele mai multe ori schimbarile majore din mediul ambiant in care functioneaza (macromediul). Anii ’90 s-au caracterizat printr-o accentuare continua a preocuparilor managerilor pentru identificarea, prelucrarea si valorificarea rapida a informatiilor provenite din mediu de afaceri extern si intern al organizatiei. Putem spune deci, ca necesitatea perfectionarii sistemului de management este legata de evolutiile imprevizibile ale unor fenomene si procese din mediu, de schimbarile aparute in sistemul economic, politic, social, tehnologic, etc, modificari de care organizatia trebuie sa tina cont atunci cand isi elaboreaza strategia, respectiv atunci cand isi proiecteaza activitatea viitoare.

În vederea adaptarii la mediul ambiant organizatiile trebuie sa se preocupe permanent de imbunatatirea sistemului de management. Pentru aceasta organizatiile au nevoie, in primul rand, de “manageri adaptabili” asa cum afirma cunoscutul scriitor Alvin Toffler in “Corporatia adaptabila”. În opinia sa, “managerul adaptabil trebuie sa fie inzestrat cu un intreg set de aptitudini noi, non-lineare. Actualii factori de decizie, spune el, trebuie sa de-construiasca companiile pentru a le maximiza manevrabilitatea, in loc sa construiasca edificii permanente. Ei trebuie sa fie experti nu in birocratie, ci in coordonarea ad-hocratiei; trebuie sa fie capabili sa raspunda presiunilor imediate si totusi sa gandeasca in obiective pe termen lung... sa vada dincolo de vizibil”.

Activitatea de management, si prin ea cei care o practica, managerii, reprezinta o componenta deosebit de importanta a mecanismului economiei de piata, dat fiind contributia sa decisiva la sporirea eficientei macroeconomice si microeconomice.

Între principalele directii de crestere a eficientei economice a unei organizatii se situeaza si perfectionarea sistemului de management, respectiv a componenetelor acestuia: subsistemul metodologico-managerial, subsistemul informational, subsistemul decizional si subsistemul organizational.

Perfectionarea subsistemului metodologico-managerial are in vedere adoptarea de metode si tehnici moderne de management in functie de noile conditii din mediu extern cat si din ce intern, al organizatiei.

Perfectionarea subsistemului informational are in vedere rationalizarea unor componente ale acestuia si informatizarea unor activitati cum sunt cele financiar-contabile.

Perfectionarea subsistemului decizional urmareste fundamentarea cat mai temeinica a deciziilor prin utilizarea de metode si tehnici decizionale moderne, adaptate conditiilor din organizatie.

Avand in vedere ca, capacitatea unei organizatii de a se adapta la mediul ambiant este conditionata intr-o masura hotaratoare de structura organizatorica, perfectionarea acestei componente a sistemului managerial este cea mai importanta .

Perfectionarea structurii organizatorice are in vedere imbunatatirea, adaptarea subdiviziunilor organizatorice la conditiile din mediul intern si extern in vederea realizarii obiectului de activitate cu maximum de eficienta. Ea trebuie sa satisfaca la un nivel corespunzator cerintele tehnice, economice si de management ale organizatiei si sa contribuie la utilizarea cat mai eficienta a resurselor de care aceasta dispune.

Scopul final al perfectionarii structurii organizatorice il reprezinta asigurarea unui echilibru intern prin prisma numarului de subdiviziuni, a felului acestora si a proportiilor dintre ele, in vederea functionarii corespunzatoare a intregului sistem.

Perfectionarea sistemului de management este impusa de o serie de factori interni si externi, dintre care cei mai semnificativi sunt:

Factorii interni: - adoptarea si implementarea unei noi strategii

- schimbari in sistemul informational

- reorganizarea/restructurarea organizatiei

-adoptarea de metode moderne de management, etc.