Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
PREZENTAREA GENERALA A SISTEMULUI INSTITUTIONAL
EUROPEAN
CAPITOLUL I. - ASPECTE INTRODUCTIVE
SECTIUNEA I. - Istoricul si evolutia sistemului institutional european si a institutiilor acestuia...pag.6
1. Istoricul constituirii Sistemului comunitar european pag.6
2. Infiintarea Comunitatilor Europene si a institutiilor
acestora. ......pag.11
3.Evolutia Sistemului comunitar european. Cresterea numarului
statelor membre ale Comunitatilor Europene ...........pag. 14
4.Comunitatile europene - prezent si viitor...... ........... ............ .pag. 18
SECTIUNEA a II-a - Delimitarea conceptuala a institutiilor Sistemului
Comunitar European.............pag. 21
CAPITOLUL II.-INSTITUTIILE COMUNITATILOR EUROPENE...pag. 24
SECTIUNEA I. - CONSILIUL.......... .pag.24
1 - CONSILIUL DE MINISTRII... ...... . pag.24
A. Organizare...... ......... ...... ... ... ............ ... ... ... ... ... pag.24
B. Functionare - Presedintia Consiliului... ...... ......... ......... ... ... pag.25
- Organele auxiliare pag.26
- Reguli si metode de votarepag.27
C. Compozitia,Statutul si regimul juridic al membrilor
acestei institutii ............ pag.27
D. Atributiile, rolul, competenta Consiliului de Ministrii............ .pag.28
2 - CONSILIUL EUROPEAN...... ......... pag.29
A.Organizare............. ...... pag.29
B. Functionare- desfasurarea reuniunilor........ pag.29
C. Compozitia, statutul si regimul juridic al membrilor
Consiliului European......... ......... ... ........... pag.30
D. Atributii, rol, competenta...... ... ... ... ... ......... ... ............ ...... pag.31
SECTIUNEA a II- a COMISIA EUROPEANA........... pag.32
A. Organizare........ ....... .pag. 32
B. Functionare - regula generala de functionare......... pag.34
C. Compozitia, statutul si regimul jurudic
al membrilor Comisiei ..... pag.34
- Comisarii europeni....... pag.34
D. Atributii, rol, competenta ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... pag.35
SECTIUNEA a III-a PARLAMENTUL EUROPEAN .............. pag.36
A.Organizare ... ... ......... ... ...... ............ ... ... ............. pag.36
B.Functionare - procedura de alegere........... pag.38
- desfasurarea dezbaterilor si luarea deciziilor..... pag.38
C.Compozitia, statutul si regimul juridic al membrilor .............. pag.39
D.Atributii, rol, competenta........... pag.40
- codecizia... ... ... ...... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . pag.40
- cooperarea... ........ pag.40
- procedura de consultare ..... pag.41
- avizul conform.... pag.41
SECTIUNEA a IV-a ORGANE ALE JUSTITIEI....... pag.43
3. CURTEA DE JUSTITIE ............. . . ... pag.43 .
A.Organizare......... ....... pag.43
B.Functionare - deliberarile Curtii si ale Camerelor... pag.44
- perioada de functionare.......... ...... .pag.45
- limba in care se desfasoara lucrarile Curtii...... pag.45
C.Compozitia, statutul si regimul juridic al membrilor Curtii.... pag.45
- judecatorii... pag 46
- presedintele... ......... ............ ... ...... ... ............ pag.46
- avocatii generali. pag.46
-grefierul............. pag.47
-raportorii adjuncti.............. pag.48
- referentii...... pag 48
D.Atributii, rol, competenta. pag48
4.TRIBUNALUL DE PRIMA INSTANTA .............. pag.49
A.Organizare... . . . ... ... ... ... ... . .. ... ... ... ... ... . .. ............ .pag.49
B.Functionare........ pag.50
C.Compozitia, statutul si regimul juridic al
membrilor tribunalului pag.50
D.Atributii, rol, competenta. pag.51
SECTIUNEA a V-a CURTEA DE CONTURI......... pag.51
A.Organizare........... pag.51
B.Functionare.............:........... pag.52 C.Compozitia, statutul si regimul juridic al membrilor .......... pag.52
D.Atributii, rol, competenta... pag.53
SECTIUNEA a VI-a ALTE ORGANE
PREVAZUTE DE TRATATE......... pag.53
5. ORGANELE TEHNICE... pag.54
- Agentia de Aprovizionare- EURATOM........ pag.54
- Banca Europeana de Investitii..... pag.54
6. ORGANELE CONSULTATIVE........... pag 54
A.Comitetul Consultativ al CECA....... pag.54
B.Comitetul Economic si Social CE/CEEA pag.55
- componenta.. ... ... ... ... ... ... ...... ... ... ... ... ... ... ... .. .. pag.55
C.Comitetul Regiunilor......... pag.55
- componenta............ ... ......... ... ... ... ... ......... pag.55
- functionare... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... pag.55
- atributii............ pag.56
CAPITOLUL III -CONSIDERATII FINALE.......... pag.58
ABREVIERI pag 60
BIBLIOGRAFIE.......... pag.61

Alte date

?CAPITOLUL I

ASPECTE INTRODUCTIVE

SECTIUNEA 1

ISTORICUL SI EVOLUTIA SISTEMULUI

COMUNITAR EUROPEAN

SI A INSTITUTIILOR ACESTUIA

1. ISTORICUL CONSTITUIRII SISTEMULUI COMUNITAR EUROPEAN

La fel ca si continentul european, idea de unitate a Europei este foarte veche, unele opinii apreciind ca primele manifestari ale unei astfel de tendinte pot fi considerate chiar cuceririle romane din perioada Antichitatii si apoi incercarile de refacere a granitelor fostului Imperiu Roman, cand se evidentiaza ,cu precadere, perioada lui Carol cel Mare. [1 - Louis CARTOU - Communauté européennes, Précis, Dalloz, Paris 1991]

Si perioada Evului Mediu, desi a fost caracterizata initial printr-o divizare politica determinata de incapacitatea succesorilor lui Carol cel Mare de a stopa conflictele religioase , economice , politice sau de alta natura , poate fi considerata ca o perioada in care doctrinele unitatii europene au devenit mai clare. [2 - Louis CARTOU - op. cit.,pag. 8-9] Purtand nostalgia unitatii antice pierdute, politologii, filozofii, scriitorii, juristii acelor timpuri au incercat sa contribuie la renasterea sperantei de a restabili unitatea intre partile disociate ale Europei. Conducatori

ai unor state din acea vreme, cum ar fi Franta sau Boemia, au propus inca din secolul al XV-lea constituirea unor confederatii europene care, limitand suveranitatea statelor, sa aiba institutii comune, cum ar fi o adunare in care sa se voteze cu majoritate simpla si, de asemenea, o Curte de Justitie, un buget federal si o armata comuna. [3 - Roxana MUNTEANU - Drept European, Evolutie; Institutii, Ordine juridica, Ed.Oscar Print, Bucuresti, 1996, pag.18.]

In contradictie, insa, cu doctrina unitatii imperiale se dezvolta si o alta conceptie de unitate, cea pontificala, lupta dusa intre Papa si regi ( imparati ) ducand la existenta a doua tipuri de idei de uniune ce nu puteau fi conciliate.

In aceste conditii a aparut o noua realitate politica pe plan european care si-a impus, incet dar sigur, suprematia , anuntand o Europa moderna in care statele suverane aveau sa detina puterea nu numai din punct de vedere politic, ci si economic si chiar religios. [4 - Viorel MARCU - Drept institutional comunitar, Ed. NORA - Bucuresti, 1994 ,pag.7]

Divizarea politica, rezultata tocmai din constituirea statelor suverane, a avut drept consecinta trasarea unor granite ce deveneau criterii de separare geografica, dar si lingvistica, economica , sociala. Ca urmare papalitatea a renuntat la pretentiile exprimate anterior, dar trebuie amintit ca, desi divizarea din punct de vedere religios nu a fost atat de importanta ca cea politica, a avut totusi o influenta destul de mare pe planul relatiilor interregionale.

O alta etapa importanta in lupta pentru unitatea Europei o constituie si perioada renascentista, caracterizata printr-o rapida raspandire si asimilare a ideilor noi pe intregul continent european dar si printr-o diversificare a conceptiilor intelectuale si morale.

Asadar, aceasta epoca aduce in prim plan tipul de om "umanist", ca mostenitor al culturii antice si continuator al acesteia, in noile conditii istorice, politice, sociale si culturale. Totodata caracteristic acestui tip de om este faptul ca el nu apartine doar unei singure tari , ci intregii Europe, incercandu-se realizarea Uniunii Europene tocmai prin dezvoltarea acestei idei in randul populatiei, indiferent de nationalitatea sa. [5 - Viorel MARCU - op. cit.,pag. 8,9,10]

Personalitati marcante, ca J. J. Rouseau, I. Kant, Prondhou sau Victor Hugo, isi vor sustine cu convingere ideile lor despre necesitatea Unitatii Europene si , chiar daca nu au fost traduse in viata la acea data , se poate afirma ca ele constituie o dovada a vechimii si permanentei sperantei in uniunea batranului continent. [6 - Roxana MUNTEANU - op. cit., pag.18-19]

Din pacate, nereusita transpunerii in practica a acestor conceptii a fost determinata de o serie intreaga de factori, cum ar fi : dezvoltarea industriala diferita a statelor europene, progresele stiintifice si tehnice, toate ducand la aparitia si dezvoltarea unor tendinte contradictorii, in sensul ca unele state se aflau in declin (Austria, Franta ), in timp ce altele erau in plin proces de cristalizare ( Germania, Italia ) nu pot fi neglijate nici ideile nationaliste care, alaturi de realitatile amintite anterior, au accentuat, in secolul al XIX-lea, procesul de divizare europeana si au prevestit evenimentele negative de la inceputul secolului XX.

Astfel , cu toate ca secolul XIX a prefigurat unitatea europeana si a cunoscut chiar aparitia ideii de "State Unite ale Europei", totusi nu a putut impiedica declansarea si desfasurarea a doua razboaie mondiale in prima jumatate a secolului XX. [7- Viorel MARCU - op. cit.,pag. 8,9,10

]

In contradictie cu viata politica si economica zguduita de aceste disensiuni, viata culturala, artistica, stiintifica si tehnica s-a dezvoltat sub semnul unei comuniuni de idei, conceptii care, prin intermediul mijloacelor de comunicare si informare in masa, au putut fi raspandite si cunoscute mult mai bine de catre popoarele Europei.

2. Ca un exemplu de concretizare a ideii de unitate europeana poate fi data chiar revista Statele Unite ale Europei aparuta la sfarsitul secolului al XIX-lea, la initiativa lui Victor Hugo si a lui Garibaldi. Nu trebuie uitat nici proiectul intitulat Statele Unite Europene propus spre dezbatere in cadrul Congresului de Stiinte Politice, care a avut loc la Paris, in anul 1900. [8- Viorel MARCU - op. cit.,pag. 8,9,10

]

Din pacate, izbucnirea primului razboi mondial, ce nu a putut fi stopata, cu tot efortul diplomatic depus de oamenii politici ai acelor vremuri, a determinat aparitia unei stari de fapt ce a dus la abandonarea ideii de unitate europeana , cu atat mai mult cu cat situatia multor state din Europa , inclusiv vest-europene , s-a inrautatit considerabil.

Totusi, constiinta unui declin economic, politic si chiar cultural al Europei, dar si dorinta de combatere a nationalismului excesiv si a totalitarismului, au dat nastere , imediat dupa finele primului razboi mondial, in statele din Europa, la un important curent de opinie in favoarea unei Uniuni Europene. Astfel in publicatia lui R. Condenhave-­Kalergi, intitulata Pan Europe, din 1922, se prevedea chiar constituirea unei federatii europene avand la baza renuntarea la suveranitate de catre state. Mai mult chiar, pentru a pune in practica acest proiect si, mai ales, pentru a actiona asupra opiniei publice , Condenhave-Kalergi a creat miscarea intitulata Uniunea Pan Europeana, avandu-l ca presedinte de onoare pe Aristide Briand. Principalele directii ale acestei miscari erau : garantarea egalitatii, suveranitatii si securitatii confederate, crearea de aliante militare, infaptuirea unei uniuni vamale, stabilirea unei monede comune, respectarea civilizatiilor fiecarui stat, protejarea minoritarilor nationale, iar pe plan international a fost prevazuta colaborarea cu alte state in cadrul Societatii Natiunilor. De altfel, pe baza acestor directii propuse de Uniunea Pan Europeana, au existat initiative de creare si a altor miscari ca: Uniunea Economica si Vamala Europeana, Federatia pentru Întelegere Europeana. [9- Roxana MUNTEANU - op. cit., pag.18-19]

Dar cea mai spectaculoasa initiativa a epocii a fost cea luata de Aristide Briand, la 7 septembrie 1929, in cadrul Adunarii Generate a Societatii Natiunilor, cand a propus crearea, intre statele europene, a unei legaturi federale, fara a se aduce atingere suveranitatii statelor membre. [10, Viorel MARCU - op. cit.,pag. 8,9,10

]

Initial, proiectul a avut ecou favorabil in randul statelor, exceptand Marea Britanie, si , ca urmare, a fost trimis spre studiu unei comisii a Ligii Natiunilor, unde, din pacate, proiectul a fost oprit. Desi initiatorul acestei idei a prezentat, in numele guvernului francez, pe care il reprezenta, o detaliere a propunerii sub forma unui Memorandum cu privire la organizarea unui regim de Uniune Federala Europeana, conjunctura internationala din acea perioada nu a fost deloc favorabila punerii in practica a documentului. Esecul acestei tentative de uniune europeana a fost determinat si de raspunsurile prudente, unele chiar negative, date de guvernele statelor europene.

Cu toata nereusita sa, acest proiect a ramas important prin faptul ca a promovat idei ce nu au fost reluate ulterior si a avansat unii termeni ce vor deveni comuni limbajului viitor al comunitatilor europene, cum ar fi : piata comuna, uniunea vamala, circulatia marfurilor, capitalului si persoanelor, etc. []

In perioada celui de-al doilea razboi mondial, idea de unitate a Europei a luat amploare in unele tari europene dornice sa inlature, sa ingenuncheze dorinta de expansiune a Germaniei condusa de Hitler. In acest sens , este de remarcat reuniunea desfasurata la Geneva in 1941 si initiata de reprezentantii militantilor germani antinazisti, urmata de alte patru astfel de reuniuni; toate au elaborat un proiect al rezistentei europene, momentul putand fi considerat ca un prim act concret al federalistilor europeni dar si un apel ferm la coordonarea miscarilor de rezistenta caci, cu aceasta ocazie , a fost creat si un birou permanent de corelare a actiunilor pentru eliberarea tarilor de sub tutela Germaniei naziste si constituirea lor in Uniunea Federala

a Popoarelor Europene. Aceasta Uniune federala urma sa aiba:

- un guvern responsabil in fata popoarelor ;

- o armata aflata sub ordinele acestui guvern si care trebuia sa excluda existenta oricarei armate nationale ;

- un tribunal suprem.

In ceea ce priveste Germania si aliatii sai, aveau obligatia

- sa contribuie la reconstituirea tarilor afectate de razboi;

- sa accepte dezarmarea totala;

- sa se supuna unui control federal european. [11 Viorel MARCU – op. cit.,pag. 8,9,10

12 Viorel MARCU - op. cit.,pag. 11,12,13

]

Revenind la ideea de unitate europeana se poate afirma ca sfarsitul celui de al doilea razboi mondial a modificat radical conceptiile, atitudinile in legatura cu aceasta tema, in sensul ca dorinta de uniune a devenit mai puternica. De altfel proiectele europene, in acest sens, ar putea fi clasificate, pana la aceasta data, in doua mari categorii: unele care puneau pe primul plan grija pentru respectarea si mentinerea suveranitatii statelor si, ca stare, propuneau o cooperare a guvernelor europene in cadrul unor institutii permanente, lipsite de orice putere de constrangere, si altele , care nu ezitau sa supuna statelor membre unei autoritati supranationale, deci aveau in vedere uniunea de tip federal. [13 - Roxana MUNTEANU --- op. cit., pag.18-19]

De altfel aceasta contradictie nu a ramas pur doctrinara, ci s-a regasit, dupa 1945, in chiar constructia noii Europe ce a cunoscut, din pacate, doua directii diferite , aflate intr-o inerenta opozitie. [14 – I.P. FILIPESCU / Augustin FUEREA - Drept institutional comunitar european, Ed.V, Bucuresti, Editura ACTAMI 2000, pag. 9-10]

Pentru ca Europa a iesit din acest din acest nou razboi slabita, nu a mai avut puterea sa se afirme pe plan international, nici din punct de vedere economic, dar nici politic, mai ales ca, pe acest plan, alianta din timpul razboiului, creata in Occident impotriva Germaniei si aliatilor sai, se destramase, nemaifiind valabila. Acest lucru a permis batranului continent sa asiste aproape neputincios la confruntarea dintre cele doua superputeri : SUA si URSS , care a dus, printre altele, chiar la divizarea Europei in doua mari blocuri de influenta, constituite unul in jurul SUA, celalalt in jurul URSS, care nu a ezitat sa impuna, in tarile aflate sub controlul sau, guverne marxiste. [15 - I.P. FILIPESCU / Augustin FUEREA - Drept institutional comunitar european, Ed.V, Bucuresti, Editura ACTAMI 2000, pag. 9-10]

Întelegand ca Uniunea Sovietica reprezenta o forta, o putere care, la fel ca si Germania nazista, ar fi utilizat orice mijloc pentru a-si extinde influenta, Europa Occidentala s-a straduit sa gaseasca cele mai bune solutii pentru a combate aceasta expansiune. Mai ales dupa evenimentele de la Praga din 1948 si din Berlin, din primavara lui 1949, tensiunea dintre Est si Vest s-a accentuat din nou, demonstrand, inca odata, ca Europa este in continuare un butoi de pulbere gata sa explodeze, iar lupta dintre cele doua mari puteri ale lumii, ce dominau continentul european, putea oricand sa se finalizeze cu o noua deflagratie, chiar la nivel mondial.