Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL I
SOCIOLOGIA CA STIINTA A UNIVERSULUI
SOCIAL 3
1. Conceptul de sociologie 3
2. Problematica si functiile sociologiei 4
3. Sociologia - stiinta centrata pe studierea vietii
sociale a lumii moderne 5
4. Ce inseamna a avea o perspectiva sociologica ? 7
CAPITOLUL II
METODE SI TEHNICI DE CERCETARE iN
SOCIOLOGIE 10
1. Etapele cercetarii sociologice 10
2. Metode de culegere a informatiei 16
3. Metode si tehnici de prelucrare a datelor 31
CAPITOLUL III
EDUCATIA CA PREOCUPARE MAJORA A
SOCIOLOGIEI 39
1. Aspecte generale 39
2. Educatia ca mediator intre societate si individ 40
3. Obiectul sociologiei educatiei 41
CAPITOLUL IV
PRINCIPALELE INSTANTE EDUCATIVE 43
1. Diminuarea rolului familiei si cresterea rolului
scolii in educatie 43
2. Functiile scolii 44
3. Rolul scolii in sistemul stratificarii sociale 45
4. Inegalitati sociale si inegalitatea
sanselor educationale 47
CAPITOLUL V
SCOALA SI MOBILITATEA SOCIALA 49
1. Mobilitatea - un concept pentru descrierea
societatilor moderne si contemporane 49
2.Societati meritocratice 53
3. Abordarea contemporana sociologica a
procesului educational 53
4. Devalorizarea diplomelor 55
CAPITOLUL VI
TEORII PRIVIND ROLUL SCOLII iN STRATIFICAREA SOCIALA SI PRIVIND ASPIRATIILE SCOLARE 57
1. Paradigme explicative 57
2. Aspiratiile educationale in contextual mobilitatii
sociale 59
CAPITOLUL VII
FAMILIA CA INSTANTA EDUCATIVA 62
1. Interpretarea sociologica a familiei 62
2. Functiile familiei 65
3. Familia - un tezaur de relatii afective 67
4. Constiinta educativa 70
5. Familia in societatea contemporana 73
ANEXE 78
BIBLIOGRAFIE 91
95

Alte date

?{p}?

CAPITOLUL I

SOCIOLOGIA CA STIINT? A UNIVERSULUI SOCIAL

I.1. Conceptul de "sociologie"

Notiunea de sociologie a fost introdusa de Auguste Comte in anul 1832, in locul notiunii de "fizica sociala". Termenul provine din frantuzescul "societé" si grecescul "logos", dar desi radacinile sunt stravechi, stiinta sociologiei este tanara in raport cu matematica, sau logica, sau fizica, atat de riguroase si luate ca modele de referinta.

Cu mai bine de 2300 de ani inainte, Aristotel scria ca "omul este prin natura sa un animal social", fara ca aceasta reflectie sa intemeieze propriu-zis o stiinta.

?Majoritatea autorilor au definit sociologia ca studiul stiintific sau pozitiv al faptelor sociale. Ca variante de definitii mentionam cateva exprimate succint:

E.Durkheim - stiinta faptelor sociale;

G.Gurvitch - stiinta fenomenelor sociale totale;

D.Gusti - stiinta realitatii sociale;

Tr.Herseni - stiinta societatilor omenesti.

Specificul sociologiei

a. Spre deosebire de alte stiinte sociale, sociologia nu se limiteaza la o latura sau un domeniu al realitatii sociale (prin aceasta se deosebeste de economie politica, demografie, istorie). Ea studieaza societatea integrativ si unitar.

b. Sociologia ne doteaza cu o forma speciala de constiinta. Aceasta constiinta ne ajuta spre intelegerea mai buna a fortelor sociale. Berger afirma in 1963 ca sociologia este "o stiinta liberatoare".

c. Sociologia poate deveni un instrument pentru dobandirea informatiei despre noi insine si pentru a interveni in viata sociala, spre a ne atinge anumite scopuri.

d. Sociologia are in principal caracter obiectiv, dar razbat in ea si elemente avand caracter partinic, exprimand interesele, ideile unei grupari sociale. Sociologia ca stiinta a intregului social vizeaza asadar realitatea sociala atat pe dimensiunea ei obiectiva, structurala, cat si pe cea a subiectivitatii, a ideologicului.

Socotind-o ca momentul de ruptura cu aprecierile simtului comun asupra fenomenelor cotidiene, Achim Mihu1) precizeaza ca sociologia este "in mod esential studiul explicativ si comprehensiv al realitatii sociale in totalitatea ei, adica a unei realitati sui-generis, precum si a unor parti, fenomene si procese ale acestor realitati in legaturile lor multiple, variate si complexe cu intregul". Asadar, ca stiinta a vietii sociale, sociologia este o constructie teoretica relativ coerenta, care descifreaza legitatile acesteia.

I.2. Problematica si functiile sociologiei

Sociologia, ca orice disciplina stiintifica isi propune nu doar acumularea de date despre realitatea sociala si analizarea lor, dar si intelegerea semnificatiei problemelor sociale. Sociologia nu poate fi gandita doar ca o descriptie — ca sociografie — si nici ca o viziune speculativa. Ea nu se reduce la intelegerea empirica a problemelor sociale de catre gandirea comuna, ci este o tratare stiintifica a acestora. Problema sociala in stiinta ia forma unor intrebari la care putem da raspunsuri prin cercetari metodice, riguroase. Problema sociala devine o problema a stiintei numai in masura in care reusim sa o exprimam in forma unei teze verificabile prin cercetari, experimentari. Formatia stiintifica, teoretica si metodologica in sociologie este echivalenta cu dezvoltarea aptitudinii de a pune intrebari corecte realitatii sociale.

Devenita stiinta de sine statatoare de la jumatatea secolului al XIX-lea, sociologia are ca obiect de studiu realitatea sociala in procesul devenirii ei, privita ca intreg, legitatile si ordinea sociala.