Pagina documente » Recente » Somajul si politicile statului de reducere a acestuia

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

Cuprins
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1. ?OMAJUL CA FENOMEN SOCIAL 2
1.1. Definitia somajului 2
1.2. Cauze, forme ?i costuri sociale ale ?omajului 5
1.3.Protectia sociala privind ?omerii 12
1.4.Strategia european? de ocupare - FSE 14
CAPITOLUL 2. POLITICI DE REDUCERE A SOMAJULUI 17
2.1 M?suri de reducere a ?omajului 17
TIP DE ?OMAJ 20
AC?IUNE SPECIFIC? 20
2.2. Subven?ionarea locurilor de munc? 22
2.3.M?suri pentru stimularea ocup?rii for?ei de munc? 23
2.4. Masuri de combatere a somajului 26
2.5.Servicii de preconcediere 29
CAPITOLUL 3. Ocuparea ?i ?omajul 33
3.1. Ocuparea ?i ?omajul ?n trimestrul III 2009 -2010 33
3.2.Situa?ia statistic? a ?omajului ?nregistrat la 30 APRILIE 2012 45
3.3. Rata somajului in UE 50
CAPITOLUL 4. EVOLUTIA POLITICII EUROPENE IN DOMENIUL OCUPARII 52
4.1.Cadrul strategic na?ional de referin?? 2007-2013 52
4.2.Axa prioritara 5: promovarea masurilor active de ocupare 55
4.3.Ajutorul de stat ?i ajutorul de minimis 60
4.4. Bani pentru completarea echipei ? Schema de ajutor de stat 62
CONCLUZII 67
Bibliografie 72

EXTRAS DIN DOCUMENT

INTRODUCERE

În ansamblul factorilor de productie, unul dintre cele mai importante elemente il reprezinta munca. De aceea, in organizarea diferitelor activitati trebuie sa se aiba in vedere si problema ocuparii fortei de munca. Crearea conditiilor pentru ca factorul munca sa se manifeste activ si creator constituie una din problemele social-economice majore cu care se confrunta toate tarile lumii contemporane si mai ales cele aflate in tranzitie, cum este si cazul Romaniei.

Somajul este considerat un fenomen normal, un mecanism de alocare a resurselor de munca in functie de volumul si structura cererii sistemului productiv, care insoteste permanent procesul de dezvoltare economica si sociala fiecarei tari.

În limitele normale de circa 3-4% si durata relativ scurta, somajul poate juca un rol pozitiv atat la nivel global, cat si individual, in sensul stimularii flexibilitatii fortei de munca si sporirii productivitatii muncii si formarii unui comportament adecvat ridicarii calitatii muncii, stimularii educatiei si imbunatatirii disciplinei muncii. În schimb, proportiile mari si ratele ridicate ale somajului provoaca uriase pierderi de potential economic si este un permanent pericol social. Astfel, somajul conduce la mari pierderi de productie si de venituri ale societatii, la degradarea calificarii, indemanarii individuale, la pierderi de venit si statut social, la descurajare si demotivare, la saracirea familiei etc.

Avand in vedere cele prezentate, consider ca problema somajului prezinta o deosebita importanta si merita sa fie abordata. De aceea, lucrarea de fata debuteaza cu o incursiune printre aspectele teoretice privind somajul, apoi …..

CAPITOLUL 1. SOMAJUL CA FENOMEN SOCIAL

1.1. Definitia somajului

Gradul de civilizatie al societatii este in mare masura determinat de atitudinea fata de persoane. Crearea conditiilor pentru educatie si invatamant, adaptare socio-profesionala si integrare sociala a persoanelor constituie un obiectiv principal al oricarui stat si a comunitatii mondiale in general. [1 Angelescu Coralia, Stanescu Ileana – „Economie politica – elemente fundamentale”, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2000]

Fiecare persoana trebuie sa invete sa indeplineasca anumite roluri in societate in conformitate cu statutul pe care il are.

Acest proces de socializare incepe din copilarie, cand se formeaza o anumita atitudine fata de rolurile si statusurile aferente.

În procesul de socializare, fiecare individ se raporteaza la mediul social, la sistemul normativ al societatii si, in cursul dezvoltarii sale prin mai multe etape ale cunoasterii, interiorizarii si transformarii propriului comportament, a cerintelor practicii sociale, a regulilor de conduita, precum si a diferitelor valori sociale.

Procesul de formare si de afirmare sociala a individului este caracterizat prin raportarea personalitatii sale la societate, la sistemul normativ si valoric al acesteia.

Pentru a aplica normele sociale, a fost nevoie, in decursul timpului, de realizarea unui instrument necesar reglementarii raporturilor dintre individ si societate.

Norma juridica apare ca instrumentul de aplicare precisa, sub forma legilor, a tuturor dezideratelor umane: ordine, dreptate, securitate.

Prin amploarea ingrijoratoare, [2 Golea Pompiliu – „Economie”, Editura Teora, Bucuresti, 2002

] prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce isi schimba ritmurile si sensurile, somajul a devenit o problema macrosociala ce face obiectul unei aprige dispute teoretice, metodologice si politico-ideologige.

Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiile tuturor tarilor.

Notiunea de somaj provine de la cuvantul “chomage” din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca “cauma” care insemna “caldura mare” din cauza careia se intrerupea orice activitate. La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate.

In literatura de specialitate se intalnesc mai multe modalitati de analiza a somajului. In plus, statisticile oficiale nationale si internationale folosesc metode diferite de evidenta si de masurare a somajului, ceea ce creeaza o imagine generatoare de confuzii si in planul conceptual. [3 Raboaca Gheorghe – „Procese si tendinte in sfera ocuparii si somajului”, Editura CIDE, Bucuresti, 2000

]

In unele tratare universitare, somajul este analizat ca suma agregata a tuturor acelor persoane care au statut (oficial) de somer.

Somajul este o stare negativa a populatiei active disponibile, care nu gaseste locuri de munca, din cauza dereglarii relatiei dintre dezvoltatea economiei, ca sursa a cererii de munca si evolutia populatiei, ca sursa a ofertei de munca. In conditiile contemporane, somajul - este considerat ca un dezechilibru al pietei nationale, adica dezechilibru intre cererea globala de munca si oferta globala de munca.

Acest dezechilibru reflecta un excedent al ofertei de munca fata de cererea de munca, avand niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade. El a inregistrat initial un caracter temporar, pentru ca in prezent sa fie permanent, fara sa excluda insa totul si definitiv existent unei stari de ocupare optionala a fortei de munca.

Somerii – sunt acele persoane din cadrul populatiei active disponibile, care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. In randul somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut, precum si noii ofertanti de forta de munca, ce nu gasesc unde sa se angajeze.

Dictionarul explicativ al limbii romane il defineste ca un fenomen economic caracteristic societatii capitaliste, care consta in aceea ca o parte din salariati raman fara lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea si oferta de forta de munca. Este o stare negativa a economiei care consta in nefolosirea unei parti din forta de munca salariata.

Conform Legii 76/2002 , somerul este persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

- este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minim 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de pensionare;

- starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei munci ;

- nu are loc de munca, nu realizeaza venituri din activitati economice autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat indemnizatia de somaj ce i s-ar cuveni potrivit prezentei legi;

- este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca s-ar gasi un loc de munca;

- este inregistrat in Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau la alt furnizor de servicii de ocupare, care functioneaza in conditiile prevazute de lege;

Ocuparea fortei de munca in activitatile economico-sociale si somajul dovedesc cum functioneaza piata muncii intr-o perioada sau un moment dat.

Ocuparea fortei de munca poate fi exprimata in 2 modele:

a) Ca ocupare absoluta – prin numarul persoanelor, care participa la activitatile utile societatii (PAO – persoane apte de munca ocupate)

b) Ocuparea relativa – prin rata ocupari (Ro)

În ultimele decenii cresterea somajului influenteaza substantial asupra PNB, de aceea analisti acorda o deosebita atentie corelatiei dintre cresterea economica si somaj.

Somajul reprezinta o stare a pietei muncii caracterizata printr-o oferta a fortei de munca mai mare decit cererea de ea.

Somajul mai poate fi caracterizat dupa:

a) frecventa (cit de des se afla o persoana in somaj timp de o perioada de timp (un an);

b) durata (timpul de aflare a persoanei in somaj);

c) distributia (reprezentata dupa varsta, sex, profesii).

Somajul poate fi masurat in forma lui relativa si absoluta. Forma relativa este rata somajului, iar forma absoluta numarul somerilor.

Rata somajului determina ponderea somerilor in numar total a persoanelor apte de munca, iar numarul somerilor este reprezentat de diferenta dintre persoanele apte si persoanele ocupate.

1.2. Cauze, forme si costuri sociale ale somajului