Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE p.1.
CAPITOLUL I - CADRUL NATURAL p.6.
CAPITOLUL II - iNCEPUTURILE ORASULUI
II.1.Numele orasului p.13.
II.2.Inceputurile orasului p.19.
II.3.Sigiliul tirgului p.26.
CAPITOLUL III - ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA
III.1.Vatra, hotarul si ocolul tirgului Tecuci p.28.
III.2.Administratia p.37.
CAPITOLUL IV - VIATA ECONOMICA p.50.
CAPITOLUL V - FORMELE DE PROPRIETATE iN TiRGUL TECUCI
V.1.Proprietatea domneasca p.65.
V.2.Proprietatea orasenilor p.74.
CONCLUZII p.85.
ANEXE p.87.
BIBLIOGRAFIE p.103.
ABREVIERI p.110

Alte date

?introducere

Analiza catorva aspecte din trecutul orasului Tecuci, incepand din prima jumatate a secolului al XV-lea si pana la mijlocul secolului al XVIII-lea se intemeiaza pe consultarea prealabila a izvoarelor istorice si colectiilor de documente, surse esentiale de informatii pentru continutul lucrarii, precum si studiilor de istorie care au ajutat la intelegerea unor aspecte generale legate de probleme ce au facut obiectul preocuparii noastre si pe care le-am enuntat in lucrarea de fata.

Am ales acest subiect din dorinta de a studia si analiza trecutul orasului Tecuci, deoarece fiind orasul in care m-am nascut mi s-a parut interesant sa cunosc istoria orasului.

Izvoarele documentare si narative si istoriografia problemelor ce ne-au preocupat le-am intrebuintat in lucrarea noastra pe care am structurat-o in cinci capitole, fiecare tratand probleme ce constituie coordonate fundamentale care trebuiesc urmarite in studierea organizarii si evolutia targului.

Primul capitol il constituie “Cadrul natural” in care a luat nastere si s-a dezvoltat targul Tecuci. În acest capitol din categoria izvoarelor istorice, seria A. Moldova, a colectiei de “Documenta Romaniae Historica” si anume volumele I-III, constituie o sursa esentiala. De asemenea am folosit si seria A. Moldova, a colectiei “Documente privind istoria Romaniei” care cuprinde informatii similare. Am mai folosit o serie de lucrari precum cele ale lui Const. C.Giurescu “Istoria pescuitului si a pisciculturii in Romania. Din cele mai vechi timpuri pana la instituirea legii pescuitului 1896” si “Targuri sau orase si cetati moldovene. Din secolul al X-lea pana la mijlocul secolului al XVI-lea”, apoi am mai folosit Catalogul Documentelor Moldovenesti din Arhiva Istorica Centrala a Statului, precum si “Marele Dictionar Geografic al Romaniei” redactat de G.I.Lahovari, C.I.Bratianu, Gr.G.Tocilescu.

Al doilea capitol prezinta toponimia si atestarea orasului, in care am folosit lucrarea lui Al.Rosetti “Istoria limbii romane”, a lui Iorgu Iordan “Toponimia romaneasca”, Al.Phillippide “Originea romanilor”. Apoi pentru a sublinia momentul atestarii orasului Tecuci am studiat lucrarea lui I.Bogdan “Documentele lui Stefan cel Mare”, a lui M.Costachescu “Documentele moldovenesti inainte de Stefan cel Mare”, “Marele Dictionar Geografic al Romaniei”; tratatul privind “Istoria romanilor” coordonat de academician stefan stefanescu iar pentru a descrie sigiliul orasului Tecuci am apelat la lucrarea lui D.Ciurea “Sigiliile medievale ale oraselor din Moldova”.

Cel de-al treilea capitol cuprinde elemente definitorii ale organizarii administrative. De o mare utilitate pentru lucrarea noastra s-au dovedit a fi volumele I-III de “Documente Tecucene” care au aparut intre anii 1938 si 1942, prin stradania profesorilor

Const. Solomon si C.A.Stoide.

Foarte importante, datorita caracterului integral al redarii textului lor, sunt documentele intalnite in vestitele colectii publicate de Gh.Ghibanescu, in primele trei decenii ale secolului XX “Surete si Izvoade” si “Ispisoace si zapise”. La completarea informatiilor culese din colectiile mai sus amintite a contribuit si colectia alcatuita de istoricul N.Iorga, intitulata “Studii si Documente cu privire la istoria romanilor.

“Descrierea Moldovei” de Dimitrie Cantemir, ofera informatii interesante privind organizarea administrativa a tarii de la est de Carpati si despre targurile moldovenesti medievale intre care era si targul Tecuci.

Cele opt volume de “Calatori straini despre tarile romane” prezinta modul de viata al locuitorilor, in legatura cu targurile si satele din Moldova medievala, constituie in primul rand o reflectare a realitatilor romanesti prin prisma mentalitatilor oamenilor din cele mai diverse si mai indepartate spatii europene.

În incercarea de a lua cunostiinta de organizarea Tarii Moldovei si de structura proprietatii am apelat si la sinteze de istoria romanilor cum este aceea a lui Const. C.Giurescu.

Lucrarea lui N.Grigoras, “Institutiile feudale din Moldova. Organizarea de stat pana la mijlocul secolului al XVIII-lea” si articolul lui D.Ciurea, “Organizarea administrativa a Moldovei”, ne informeaza despre administratia tinuturilor, familiarizandu-ne cu notiuni generale la care adaugam faptele concrete cu ajutorul documentelor. Acelasi rol il au si lucrarile si articolele referitoare la targurile si ocoalele domnesti si la modul lor specific de administrare, dintre care mentionam cartea lui P.P.Panaitescu “Interpretari romanesti”, studiul apartinand lui N.Grigoras, “Dregatorii targurilor moldovenesti si atributiile lor pana la Regulamentul Organic” si articolele lui D.Ciurea, “Noi consideratii privind orasele si targurile din Moldova in secolele XIV-XIX” si “Sigiliile medievale ale oraselor din Moldova”.

În al patrulea capitol este prezentata viata economica prin lucrarile de mare insemnatate cum ar fi “Legaturile economice dintre Moldova si Tara Romaneasca in secolele XIII-XVII" al lui Al.Gonta sau studiile lui Matei D.Mircea “Studii de istorie oraseneasca medievala”, lucrari care prezinta atat drumurile comerciale folosite in acea epoca cat si comertul intern. În ceea ce priveste mestesugurile, St.Olteanu si C.serban in lucrarea “Mestesugurile din Tara Romaneasca si Moldova in Evul Mediu”, precum si N.Iorga, in lucrarea “Istoria romanilor in chipuri si icoane” au exemplificat foarte bine aceste ocupatii ale moldovenilor, deci si a targovetilor tecuceni.

În cel de-al cincilea capitol este prezentata evolutia proprietatii si a formelor acesteia intalnite in targul Tecuci si ocolul acestuia.

La cunoasterea modului de formare si evolutia proprietatii

ne-a ajutat cunoasterea lucrarilor “Viata feudala in Tara Romaneasca si Moldova (secolele XIV-XVII)”, realizata dintr-un colectiv format din A.Cazacu, P.P.Panaitescu si V.Costachel si “Preemtiunea in istoria dreptului romanesc” scrisa de V.Al.Georgescu.

Astfel structurata neepuizand nici materialul documentar si nici problematica, lucrarea de fata se vrea a fi un inceput si o incercare de reconstituire a unei parti de istorie, care a ramas pana acum cativa ani in urma, ascunsa in documente.

Lipsa unor lucrari de specialitate din inventarul bibliotecii “stefan Petica” din Tecuci mi-a ingreunat cercetarea, dar la sugestia domnului profesor coordonator Mihail. M.Andreescu, caruia tin sa-i multumesc pentru sprijinul si ajutorul acordat, fara de care nu m-as fi descurcat, am consultat materialul necesar lucrarii la biblioteca Facultatii de Istorie si la sala de lectura a Bibliotecii Central Universitare. Tin sa multumesc tuturor celor care m-au ajutat la redactarea acestei lucrari.

capitolul i

I.cadrul natural

Spatiul geografic constituie un factor esential in geneza si evolutia unei comunitati umane si si-a pus intodeauna amprenta asupra istoriei si bogatiei sale spirituale.

Aceste influente care au caracter de generalitate pot fi urmarite atat la nivelul unui neam, cat si in interiorul acestuia, regasindu-se in sensibile diferente regionale. Muntele, campia si apa au modelat tipuri umane diferite si invers, oamenii au ales un anume spatiu, stabilindu-si acolo asezarile [1 *** Monografia orasului Tecuci, coordonator Gh. Lazar, Editura pentru literatura si arta "Geneze" Galati, 1999, p.9, (in continuare vom cita Monografia ...) ].

Toate aceste influente dobandesc ample concretizari in propria noastra istorie. Miscarile de populatii de la inceputul Evului Mediu, i-au determinat pe autohtoni sa-si intemeieze asezari in locuri diferite, cat mai departe de drumurile strabatute de normazi. Relieful a determinat viata economica a comunitatilor si chiar a influentat organizarea administrativa. Raurile au constituit adesea hotare intre tinuturi sau intre satele ce le constituiau.

intinderea terenului necesar culturilor agricole, natura acestor culturi si diversitatea lor, cat si celelalte ocupatii isi gasesc explicatia in mediul geografic si in sursele pe care le oferea acestea spre utilizare.

Toponimia a fost si ea influentata in multe cazuri si de spatiu, asezarile luand uneori numele apelor ce le strabateau, al unei forme de relief apropiate sau al unui loc pustiu [2*** Ibidem, p.56].

Un spatiu intins in relieful est-carpatic ii revine Podisului Moldovei. Situat pe un soclu de sisturi cristaline ce cade in trepte spre sud-vest, el reprezinta o "cuvertura [3 V. Neamtu, Istoria orasului medieval Baia, Editura Universitatii "Al. I. Cuza", Iasi, 1997, p.24] groasa sedimentara inclinata spre est-sud-est". Podisul Moldovei se imparte la randul lui in mai multe subunitati: Podisul Sucevei, Podisul Central Moldovenesc, Podisul Barladului, Podisul Covurluiului, Dealurile Elanului, Colinele Tutovei s.a.

Campiile Moldovei – ale Siretului inferior, ale Tecuciului si Covurluiului, parte integranta din Campia Romana – alcatuite, in principal, din elemente lacssoide suprapuse pe depozite calcaroase si sisturi cristaline se continua departe spre est. Teritoriul romanesc est-carpatic care a apartinut in Evul Mediu Moldovei, dispunea de resurse hidrografice variate: ape subterane, rauri, iazuri, lacuri si se marginea cu Marea Neagra. Principalele artere hidrografice – Siretul, Prutul, Nistru – curg de la nord la sud aproximativ paralel cu lantul Carpatilor Orientali. In Evul Mediu, Siretul care aduna apele Sucevei, Moldovei, Bistritei, Trotusului, isi avea cursul inferior mult mai la apus, iar Barladul se varsa direct in Dunare [4 Ibidem, p.25].

Orasul Tecuci se afla la intersectia 45-51° latitudine nordica cu meridianul 27-26° longitudine estica, in partea de rasarit a Romaniei, acolo unde raul Barlad intalneste paraul Tecucel in nord-estul Campiei Romane, in subunitatea acestuia intitulata Campia Tecuciului [***5 Monografia ..., p.9

].

Ca multe dintre orasele noastre cu o vechime apreciabila, Tecuciul s-a format si s-a dezvoltat datorita asezarii favorabile, pe unul dintre cele trei drumuri principale ale Moldovei medievale, "drumul Galatilor", deschis in jurul anului 1456, drum ce lega Suceava de Galati. impreuna cu varianta ce facea legatura cu Tara Romaneasca, trecand Siretul inferior, acest drum a ramas multa vreme ca singura posibilitate de comunicare a orasenilor din Tecuci cu celelalte localitati din Moldova si Muntenia.

Pozitia geografica apare ca deosebit de favorabila dezvoltarii in ansamblu a localitatilor fiind si foarte apropriate de regiunile deluroase vecine. inconjurat de numeroasele asezari rurale, poate polariza eficient viata culturala, spirituala si economica a acestora.

In evolutia Tecuciului de la targ spre oras, din punct de vedere geomorfologic, nu se observa modificari esentiale.

Targul Tecuci se intinde in est pana la apa Barladului, care curge de la nord spre sud si se varsa in Siret langa satul Serbanesti, iar in est curge Tecucelul care se varsa in Barlad, la marginea din jos a targului formand aici un unghi, in interiorul caruia se afla targul [6 Constantin C.Giurescu, Istoria pescuitului si a pisciculturii in Romania I. (Din cele mai vechi timpuri pana la instituirea legii pescuitului 1896), Editura Academiei, Bucuresti, 1964, p.146 (in continuare vom cita Istoria pescuitului si a pisciculturii ...)]. in timpurile vechi se afla, ca si acum pe Barlad, dupa cum dovedeste o harta tiparita la Viena, in 1541, de George Reichersdorf ambasadorul Ungariei de la curtea lui Petru Rares [7 G.I.Lahovari, C.I.Bratianu, Gr.G.Tocilescu, Marele dictionar geografic al Romaniei, V, Editura Socec, Bucuresti, 1902, p.571, (in continuare vom cita Dictionar Geografic ...)].

Teritoriul orasului este aproximativ de 12.600 hectare si se invecineaza la nord cu comunele tiganesti si Nicoresti, la est cu comuna Matca, la sud cu comuna Barcea si la vest, cu comuna Cozmesti [8 Ibidem, p.569].

Relieful corespunde unitatii de platforma pe care evolueaza. Stiva de sedimente neogene si cuaternare care se gaseste aproape de suprafata topografica a fost intens modelata de apele curgatoare, respectiv raul Barlad care si-a adancit albia constituind mai multe terase. La nivelul Tecuciului se gasesc bine conturate doua din terasele Barladului: terasa Tecuci si terasa Cernicari. Terasa Cernicari este prevazuta si in partea de rasarit a orasului. Pe aceasta este asezat cartierul Cernicari de pe malul stang al raului Barlad. Terasa Tecuci apare cu discontinuitati, are aspect insular si este raspandita pe albia majora a Barladului, fiind foarte evidenta pe partea dreapta a raului. Pe terasa Tecuci este asezata cea mai mare parte a orasului Tecuci [***9 Monografia ..., p.12].

Primele observatii asupra florei si faunei in Tecuci au fost facute de Iuliu Szabo (1842), acum peste 150 de ani in urma. Au venit apoi Iuliu Ghak (1863), Dimitrie Brandza (1879-1883), Dimitrie Grecescu (1898) si multi altii pana la Gheorghe Gavrilescu (1971-1980) [1 Gheorghe Gavrilescu, Contributii la studiul florei ornamentale a orasului Tecuci, in "Lucrari Stiintifice", Galati, 1971, p.25]0.

De foarte mare insemnatate pentru cunoasterea florei Tecuciului, este Flora Romaniei, lucrare in 13 volume, elaborata de Academia Romana dupa 1853 si in care sunt cuprinse aproape toate speciile de plante superioare care vegeteaza in Tecuci [***1 Monografia ..., p.25]1. Din dorinta de a face cunoscuta lumii stiintifice locurile natale, Al. Obreja intreprinde numeroase studii geografice si geomorfologice asupra Tecuciului si a regiunii inconjuratoare [1 Al. Obreja, Campia Tecucuiului. Studiu fizico-geografic, Iasi, Teza de doctorat, (manuscris), Facultatea de Geografie, Bucuresti.]2. Studii asupra fosilelor aflate la Tecuci, a intreprins N. Macarovici (1929-1960) [1 N. Macarovici, Geologia cuaternarului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1968, p.207]3 si asupra geologiei I. Atanasiu (1940) [1 Ibidem, p.208]4.

Date importante despre cadrul fizico-geografic al Tecuciului, putem prelua dintr-o serie de lucari de specialitate de mare cuprindere cum sunt: Monografia geografica a Romaniei (1960) [***1Monografia Geografica a Romaniei, Coordonator P. Banarescu, I, Editura Academiei, Bucuresti, 1960, p.637, (in continuare vom cita Monografia geografica ...)]5, Geografia apelor Romaniei (1974) [1 Ujvary. I., Geografia apelor Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1974, p.98]6, Atlasul Climatologic (1978) [1 Atlasul climatologic, Institutul Metorologic Central, Bucuresti, 1978, p.8 ]7.

in ceea ce priveste resursele naturale, Tecuciul nu se poate considera avantajat, pana acum solul neoferind nimic din ceea ce consideram substante energice primare sau materii prime pentru industrie.

La nivelul orasului, datorita asezarii geografice, clima este temperat continentala cu puternice influente de ariditate. Aceste influente sunt generate de intinderea mare a uscatului

est-europene care determina ierni geroase si uscate si veri secetoase si uscate (calduroase); Temperatura medie anuala, urmarita pe o perioada de aproximativ 100 de ani, intre (1896-1994) este de 10° C. Luna cea mai rece este ianuarie cu -40° C, iar cea mai calda, iulie cu peste 21° C [***1 Monografia ... p.16]8.

Cantitatea medie a precipitatiilor oscileaza in jurul valorii de 500 mm, sunt sub forma de ploaie si zapada si sunt repartizate corespunzator pe anotimpuri. Circulatia generala a atmosferei este dominata de vanturile de vest, specifice regiunilor temperate [***19 Ibidem, p.19]..

Consideram ca pozitia orasului a fost generoasa dezvoltarii asezarilor omenesti. Cele mai multe informatii in legatura cu apele si locurile alese de oameni spre a-si intemeia asezarile sunt oferite de colectiile de documente. Zapisele in primul rand, dar si hrisoavele si cartile domnesti precizeaza hotarele satelor sau mosiilor vandute si intarite [20 Constantin C. Giurescu, Targuri sau orase si cetati moldovene din secolul al X-lea pana la mijlocul secolului al XVi-lea, Editura Academiei, Bucuresti, 1967, p.78].