Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL 1. STRATEGIA DEZVOLTARI TURISMULUI- CONSIDERATII TEORETICE 6
1.1. Turismul si dezvoltarea strategica 6
1.2. Turismul intr-o viziune de marketing..9
1.3. Amenajarea turistica - o strategie de dezvoltare a ofertei turistice ..12
CAPITOLUL 2. STATIUNEA TURISTICA - PRINCIPALUL NUCLEU AL DERULARII SI DEZVOLTARII ACTIVITATII DE TURISM .23
2.1. Concepte, tipologie .23
2.2. Impactul economic al amenajarii statiunilor .26
2.3. Aspecte privind gestiunea statiunilor turistice .28
CAPITOLUL 3. TURISMUL MONTAN iN ROMiNIA ........36
3.1. Oferta romineasca in domeniul turismului montan ..36
3.2. Dimensiunea si structura cererii turistice in zona montana din Rominia ..38
3.3. Aspecte privind eficienta economica si sociala a turismului montan ..41
3.4. Protectia mediului; parcuri nationale in zona montana ..44
CAPITOLUL 4. VOINEASA - MODEL DE DEZVOLTARE A UNEI STATIUNI
MONTANE .... .51
4.1. Coordonatele unui model de statiune turistica montana in Rominia .51
4.2. Premise ale dezvoltarii statiunii turistice Voineasa ..53
4.3. Program de marketing privind valorificarea potentialului turistic al statiunii
Voineasa .65
4.3.1. Politica de produs .65
4.3.2. Politica de pret .71
4.3.3. Politica de distributie .72
4.3.4. Politica de promovare .73
CONCLUZII .78
ANEXA l .86
ANEXA 2 .87
ANEXA 3 .88
ANEXA 4 .89
BIBLIOGRAFIE 90

Alte date

?

I N T R O D U C E R E

Inclus relativ recent printre necesitatile de consum ale omului modern, cuantificat ca indicator al calitatii vietii, turismul isi merita din plin importanta pe care i-o acorda astazi oamenii de cultura din toate domeniile cunoasterii. Infinitatea de interdependente din economia mondiala, precum si tehnica actuala, care comprimand spatiul si timpul apropie civilizatiile si popoarele, creaza turismului o functie mult mai complexa decat cea amintita si anume pe cea de mijlocitor al accesului intregii omeniri la tezaurul de civilizatie si frumusete a umanitatii. Turismul reprezinta un fenomen economico-social propriu civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si ca atare aflat intr-o relatie de interconditionalitate cu aceasta

Cercetarea stiintifica a fenomenului turistic integreaza o arie tematica larga, de la definirea locului acesteia in strategia de dezvoltare, la evidentierea determinantilor, fluctuatiilor de evolutie si formelor de manifestare a coordonatelor si mecanismelor pietei si la evaluarea impactului sau in plan economic, social, cultural, ecologic si politic. Toate acestea se bazeaza pe utilizarea unei varietati de surse informative, a unui instrumentar de cercetare din care nu lipsesc metodele statistico-matematice si analizele comparative pe realizarea unor investigatii din perspectiva marketingului sau conducerii moderne

Ultimele decenii se caracterizeaza astfel printr-o dinamica inalta a sosirilor si incasarilor turistice, inregistrandu-se ritmuri anuale de crestere foarte ridicate: 5-10% la sosiri si 5-20% la incasari. In plan economic, aceasta a avut ca efect participarea turismului cu aproape 12% la produsul mondial brut (in 1998 ) si cu circa 8% din numarul locurilor de munca, fiind considerat totodata cel mai important component al comertului international. De asemenea, prin efectul multiplicator recunoscut, turismul antreneaza numeroase alte ramuri economice a caror activitate depinde in mare masura (sau chiar exclusiv) de fenomenul turistic (constructiile, transporturile, serviciile in general, agricultura, industria alimentara e.t.c.).

In plan social, turismul raspunde unei multitudini de nevoi umane - de odihna, recreere, cunoastere, ingrijire a sanatatii, destindere, imbogatire a orizontului cultural, comunicare, aventura si altele - ceea ce argumenteaza antrenarea unei ponderi ridicate a populatiei lumii (peste 50%) la circulatia turistica. Din acelasi motiv, turismul este considerat un important indicator al calitatii vietii si totodata un mijloc de crestere al acesteia. În larga paleta a formelor de turism, turismul montan detine un loc aparte; muntele a reprezentat dintotdeauna o destinatie preferata pentru refacere, odihna, aventura sau alte nevoi socio-culturale.in acelasi timp, zona montana a atras atentia investitorilor si organizatorilor de turism, datorita oportunitatilor oferite pentru dezvoltarea unei activitati turistice eficiente, astfel ca putem vorbi astazi despre existenta, pe plan mondial, a unei oferte complexe, diversificate (pentru toate gusturile si disponibilitatile banesti) si de mare atractivitate.

În tara noastra, turismul montan se inscrie astazi in tendintele manifestate de turismul romanesc in general: transformari structurale generate de trecerea la economia de piata, scaderea circulatiei turistice, a calitatii echipamentelor si serviciilor, din lipsa surselor investitionale, dificultati generate de intarzierea privatizarii, de fiscalitatea impovaratoare, care nu favorizeaza dezvoltarea turismului, de lipsa coerentei cadrului legislativ, de imaginea negativa a Romaniei propagata peste hotare e.t.c. Aceste tendinte demonstreaza sensibilitatea turismului la stimulii economico-sociali, la convulsiile conjuncturale, iar turismul montan nu face exceptie.

Si totusi, turismul romanesc are reale sanse de revigorare, putand deveni un element dinamizator al intregii economii nationale, in conditiile in care el va face obiectul unei strategii unitare, coerente si realiste stabilite la nivel macroeconomic, pe baza urmaririi unor obiective de dezvoltare durabila a turismului. Turismul montan trebuie sa devina o componenta de baza a acestei strategii, avand in vedere valorosi potential turistic de care dispune, experienta de exploatare, cererea potentiala interna si externa.

Strategiei stabilite la nivel national trebuie sa i se coreleze strategiile elaborate in plan regional, local, la nivelul statiunii sau intreprinderii turistice.

Acest lucru este posibil in conditiile in care, in paralel cu descentralizarea activitatii turistice, cu privatizarea societatilor de turism si cu clarificarea proprietatii funciare, administratia centrala va crea un cadru legislativ, fiscal si organizatoric favorabil dezvoltarii turismului montan si cointeresarii investitorilor particulari si societatilor de turism in acest sens.

În larga paleta a formelor de turism, turismul montan detine un loc aparte; muntele a reprezentat dintotdeauna o destinatie preferata pentru refacere, odihna, aventura sau alte nevoi socio-culturale.in acelasi timp, zona montana a atras atentia investitorilor si organizatorilor de turism, datorita oportunitatilor oferite pentru dezvoltarea unei activitati turistice eficiente, astfel ca putem vorbi astazi despre existenta, pe plan mondial, a unei oferte complexe, diversificate (pentru toate gusturile si disponibilitatile banesti) si de mare atractivitate.

În tara noastra, turismul montan se inscrie astazi in tendintele manifestate de turismul romanesc in general: transformari structurale generate de trecerea la economia de piata, scaderea circulatiei turistice, a calitatii echipamentelor si serviciilor, din lipsa surselor investitionale, dificultati generate de intarzierea privatizarii, de fiscalitatea impovaratoare, care nu favorizeaza dezvoltarea turismului, de lipsa coerentei cadrului legislativ, de imaginea negativa a Romaniei propagata peste hotare e.t.c. Aceste tendinte demonstreaza sensibilitatea turismului la stimulii economico-sociali, la convulsiile conjuncturale, iar turismul montan nu face exceptie.

Si totusi, turismul romanesc are reale sanse de revigorare, putand deveni un element dinamizator al intregii economii nationale, in conditiile in care el va face obiectul unei strategii unitare, coerente si realiste stabilite la nivel macroeconomic, pe baza urmaririi unor obiective de dezvoltare durabila a turismului. Turismul montan trebuie sa devina o componenta de baza a acestei strategii, avand in vedere valorosi potential turistic de care dispune, experienta de exploatare, cererea potentiala interna si externa.

Strategiei stabilite la nivel national trebuie sa i se coreleze strategiile elaborate in plan regional, local, la nivelul statiunii sau intreprinderii turistice.

Acest lucru este posibil in conditiile in care, in paralel cu descentralizarea activitatii turistice, cu privatizarea societatilor de turism si cu clarificarea proprietatii funciare, administratia centrala va crea un cadru legislativ, fiscal si organizatoric favorabil dezvoltarii turismului montan si cointeresarii investitorilor particulari si societatilor de turism in acest sens

CAPITOLUL 1.

STRATEGIA DEZVOLT?RII TURISMULUI -

CONSIDERATII TEORETICE

1.1. Turismul si dezvoltarea strategica

Adoptarea conceptului de marketing presupune utilizarea unui sistem adecvat de conducere, urmarindu-se in mod permanent sincronizarea si utilizarea eficienta a resurselor, in conditiile mediului extern al intreprinderii. Aceasta va trebui sa-si formuleze anumite strategii de dezvoltare care sa asigure mobilizarea fortelor umane, materiale si financiare, in vederea atingerii cu succes a obiectivelor si scopurilor fixate¹.

Desi elaborarea strategiei de dezvoltare a unei intreprinderi reprezinta un proces complex care face obiectul managementului, strategia poate fi considerata un element caracteristic al politicii de marketing². Aceasta reprezinta de fapt ansamblul intr-o politica unitara, coerenta, iar relatia intre strategie si politica de marketing este ca de la parte la intreg.

În functie de elementul vizat, strategia de marketing poate lua diverse concretizari: strategie de piata, strategie de produs, de pret etc. Avand in vedere importanta deosebita a raportului intre firma si piata, strategia de piata, indicand atitudinea si conduita intreprinderii fata de fizionomia, exigentele si tendintele evolutiei pietei, devine nucleul politicii de marketing si al procesului managerial.

Strategia de piata constituie rezultatul unei decizii bazate pe o evaluare realista a dimensiunilor si caracteristicilor celor doua categorii de forte: ale intreprinderii si ale pietei. În luarea acestei decizii, intreprinderea trebuie sa analizeze atent resursele umane, materiale, financiare si modul in care ele pot fi cat mai bine valorificate. In ceea ce priveste piata, elementele semnificative care trebuie avute in vedere in alegerea optiunilor strategice se refera la: dinamica pietei, gradul de segmentare, ritmul schimbarilor, exigentele pietei, nivelul concurentei. Doar pe baza tuturor acestor informatii va putea fi aleasa strategia de piata cea mai potrivita. Pentru multe tari, turismul reprezinta un factor important de dezvoltare economica, prin efectele sale bine

¹ Coord. O. Nicolescu I. Catoiu, Strategii de piata, in vol. Strategii manageriale de firma, Editura Economica. Bucuresti; 1996, pag. 302.

²C. Florescu (coord.) Marketing, Ed. Marketing. Bucuresti, 1992, pag. 275

binecunoscute: spor de venit national, creare de valoare adaugata, stimulare a productiei in alte domenii, diversificare a structurii economiei nationale, valorificare superioara a tuturor categoriilor de resurse, atenuare a dezechilibrelor inter-regionale, asigurare a unei circulatii banesti echilibrate, creare de noi locuri de munca, echilibrare a balantelor comerciale si de plati externe³. Datorita acestor efecte, in strategia dezvoltarii, economice, tarile respective includ ca optiune dezvoltarea industriei turismului. In plus, daca se au in vedere si implicatiile pozitive ale turismului in plan social, cultural si al protectiei mediului, apare si mai evidenta necesitatea unei abordari a acestuia in contextul strategiei generale a dezvoltarii. Astfel, politica turistica a unei tari, vizand ansamblul de masuri privitoare la dezvoltarea turismului intern si international, trebuie sa se bazeze pe integrarea si complementaritatea intre planurile de amenajare turistica si planurile de dezvoltare economica si sociala4. Acest lucru este posibil in conditiile in care turismul este privit nu doar ca un factor al cresterii economice, ci si ca o ramura de consecinta, el depinzand de nivelul economic al celorlalte ramuri, precum si de nivelul de dezvoltare sociala si culturala.

Conducerea activitatii turistice privita la nivel macro sau microeconomic trebuie sa aiba la baza o viziune de marketing asupra acestui fenomen, care reprezinta o conditie de eficienta a managementului strategic. Aceasta abordare presupune o permanenta cunoastere si adaptare la cerintele si tendintele evolutive ale pietii, respectiv ale segmentelor de turisti, utilizandu-se in acest scop o serie de instrumente specifice.

Dezvoltarea turismului nu poate fi realizata in afara procesului de amenajare turistica a teritoriului; aceasta este singura cale de integrare a unor noi zone in circuitul turistic, deci de extindere a fenomenului turistic. Amenajarea turistica apare astfel ca o concretizare a planificarii teritoriale a turismului, ca o componenta a dezvoltarii strategice a acestui sector. Adoptarea unei politici de dezvoltare turistica la nivel national presupune formularea unor obiective si utilizarea eficienta a parghiilor macroeconomice, adaptate acestui domeniu. Multe tari printre care si Romania — nu si-au formulat o politica turistica propriu-zisa, ci aceasta este mai degraba fragmentata si integrata in mod fractionat in diferite politici sectoriale: politica balantei de plati,

politica industriala, politica monetara, politica de amenajare teritoriala. Spre

³ I.Istrate, Florina Bran, Anca Gabriela Rosu, Economia turismului si mediului inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, 1996

4 Daniela Firoiu, Economia turismului si Amenajarea Turistica a Teritoriului,Editura Sylvi, Bucuresti

exemplu, in recenta strategie de dezvoltare economica adoptata de tara noastra, politica turistica poate fi "dedusa" doar din studierea politicilor financiara, monetara si a cursului de schimb, comerciala, de consolidare si dezvoltare a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii, sociale, de protectie a mediului5, ceea ce reprezinta, dupa parerea noastra, o subestimare a rolului economic al turismului in Romania si a posibilitatilor de valorificare a patrimoniului turistic national.