Pagina documente » Recente » STUDIU COMPARATIV PRIVIND TVA IN DIFERITE STATE ALE LUMI

Cuprins

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Extras din document

Cuprins
Introducere 3
Capitolul 1: Consideratii generale privind TVA in Romania 5
1.1. Caracteristicile taxei pe valoarea adaugata 5
1.2. Locul TVA in cadrul impozitelor directe 6
1.2. Obiectul si platitorii taxei pe valoarea adaugata 8
1.4. Operatiuni taxabile si scutite de TVA 12
1.5. Modific?rile TVA-ului o dat? cu aderarea Rom?niei la Uniunea European?. 14
Capitolul 2: Studiu privind asezarea si perceperea de TVA in alte state ale UE 17
2.1. Caracteristici de percepere a taxei pe valoarea adaugata in UE 17
2.1.1. Persoanele impozabile 17
2.1.2. Opera?iunile impozabile ?i locul lor 18
2.1.3. Faptul generator ?i exigibilitatea TVA 23
2.1.4. Baza de impozitare a TVA 24
2.1.5. Structura ?i nivelul cotelor de TVA 25
2.1.6. Opera?iuni scutite 25
2.1.7. Deducerea TVA 27
2.2. Studiu comparativ privind TVA ?n statele membre UE 28
2.2.1. Evolu?ia cotelor de TVA ?n statele membre UE 29
2.2.2. Ponderea TVA ?n Produsul Intern Brut ?i ?n totalul veniturilor fiscale ?n statele membre ale Uniunii Europene 33
Capitolul 3: Studiu privind particularitatile TVA in diferite state ale Uniunii Europene 36
3.1. Particularit??i ale TVA-ului ?n Ungaria 36
3.2. Particularit??i ale TVA-ului ?n Bulgaria 37
3.3. Particularitati ale TVA-ului in Franta 38
3.5. Particularitati ale TVA-ului in Germania 40
Concluzii si propuneri 42
Bibliografie 43
Anexe 44

Alte date

Anexe {p}

Introducere

Fiecare a auzit macar o data termenul de TVA (Taxa pe Valoarea Adaugata). Indiferent ca esti cumparator sau intreprinzator, avand propria afacere, aceasta taxa te vizeaza in ambele cazuri.

Ea apare scrisa pe aproape toate documentele legate de vanzari si cumparari, de la bonul de casa si pana la facturile fiscale.

Aceasta taxa este una cu caracter general, care se aplica pentru bunuri si servicii; mai exact, pentru productia si distributia de bunuri si furnizarea de servicii.

Este un impozit indirect, care se datoreaza statului, fiind perceput prin cote de impozitare. Numarul cotelor de impozitare difera de la o tara la alta, putand fi: cota normala, cota majorata, cota redusa. Este o taxa consumabila, deoarece este suportata de NOI, consumatorii finali.

Taxa pe valoarea adaugata a aparut prima oara in Franta in 1954, vizand pentru inceput doar comertul cu ridicata si serviciile, iar mai tarziu - si comertul cu amanuntul.

Ulterior acest impozit indirect a fost introdus si in alte tari din Europa, Asia, Africa si America Latina.

Fundamentul introducerii taxei pe valoarea adaugata si-a gasit motivatia in substituirea diverselor taxe practicate asupra cifrei de afaceri si folosirea ei ca taxa unica perceputa in diferitele stadii ale productiei de catre producatori. Fiecare producator era indreptatit prin lege sa deduca taxa pe valoarea adaugata suportata anterior in procesul de productie propriu.

Pe continentul european in anul 1967 dupa 10 ani de la semnarea Tratatului de la Roma, in cadrul Comunitatii Economice Europene, au fost adoptate o serie de directive care au pus bazele legislative ale acestui tip de impozit indirect.

In prima etapa organele de decizie ale CEE au mers pe linia armonizarii legislatiei tarilor comunitare pe linia taxei pe valoarea adaugata iar in momentul de fata toate tarile comunitare sunt obligate sa foloseasca acest impozit indirect.

TVA-ul nu s-a numit intotdeauna TVA. Cand era mic si … comunist, i se spunea ICM (Impozit pe Circulatia Marfurilor) si, desi era spaima gestionarilor dornici sa faca si ei ,,un ban cinstit’’, nu beneficia de mediatizarea postdecembrista.

In conditiile trecerii la economia de piata, impozitul pe circulatia marfurilor ce functiona in economie ca un impozit indirect nu-si mai justifica mentinerea.

Introducerea TVA-ului in locul impozitului pe circulatia marfurilor a reprezentat un moment de cotitura in perfectionarea sistemului fiscal si in acelasi timp primul pas facut pe linia reformei fiscale din tara noastra.

Totodata aceasta a constituit o cerinta pentru trecerea la economia de piata si alinierea la standardele europene.

Dar pentru introducerea taxei pe valoarea adaugata trebuiau intreprinse o serie de masuri pe linia impozitului pe circulatia marfurilor care trebuia inlocuit.

Totodata implementarea taxei pe valoarea adaugata necesita apoi o buna cunoastere a mecanismului functionarii ei, trebuiau cadre pregatite si instruite temeinic pentru a asigura initierea agentilor economici si a personalului din economie pe aceasta linie si nu in ultimul rand tehnica de calcul si formularistica necesara evidentierii colectarii si platii ei la bugetul de stat.

Asa cum a fost stabilita aceasta taxa reprezinta un impozit indirect care spre deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor se aplica pe intreg circuitul economic, pana la utilizatorul final al produselor sau serviciilor insa numai la valoarea adaugata in fiecare faza a acestui circuit.

Obiectul impozabil este reprezentat de valoarea bunurilor, a lucrarilor si a serviciilor la preturile de facturare.

Materia impozabila este suma globala a vanzarii.

Suportatorul este consumatorul final.

TVA-ul are o mare elasticitate fata de procesele economice in sensul ca, daca afacerile se dezvolta si TVA colectata, respectiv TVA de plata vor fi mai mari. Daca vanzarile stagneaza si cuantumul TVA va fi mai mic, in consecinta si incasarile statului vor fi mai mici.

TVA este un impozit cu un randament fiscal ridicat, insa ca orice impozit indirect este inechitabil. Acest lucru se traduce prin aceea ca devine regresiv in raport cu cresterea veniturilor si nici nu se preteaza la un minim neimpozabil.

Astfel, TVA afecteaza mai pronuntat persoanele cu venituri mici si pe cele care isi repartizeaza o mare parte a veniturilor lor pentru cheltuielile de consum (de multe ori independent de vointa lor fiind vorba de cheltuieli de stricta necesitate).

Capitolul 1: Consideratii generale privind TVA in Romania

1.1. Caracteristicile taxei pe valoarea adaugata

Taxa pe valoarea adaugata (T.V.A.) este un impozit indirect care se adreseaza tuturor activitatilor comerciale care implica productia si distributia de bunuri si servicii. Obiectivul taxei pe valoarea adaugata il reprezinta livrarile de marfuri catre terti si pentru consumul propriu, achizitiile de bunuri, prestatiile de servicii si bunurile importate. Totodata, sunt impozabile si unele operatiuni care pot fi asimilate vanzarii sau cumpararii, ca de exemplu: creditul pentru consum, cesiunea de marfuri si, pe un plan mai general, orice tranzactie privind transferul proprietatii unui bun material. Valoarea adaugata reprezinta diferenta dintre incasarile obtinute din vanzarea bunurilor sau prestarea serviciilor si platile efectuate pentru bunuri si servicii aferente aceluiasi stadiu al circuitului economic.

Caracteristicile taxei pe valoarea adaugata sunt:

• Este un impozit neutru, pentru ca afecteaza pretul final al unui bun sau al unui serviciu in momentul in care acesta ajunge la consumatorul final, indiferent de numarul operatiunilor care preced livrarea la consumatorul final. Neutralitatea impozitului este asigurata de aplicarea acestuia asupra valorii adaugate in fiecare stadiu al circuitului economic al unui bun sau serviciu.

• Are un caracter universal, deoarece se aplica asupra tuturor bunurilor si serviciilor din economie, rezultate atat din activitatea curenta de exploatare, cat si din activitatea financiara de fructificare a capitalurilor disponibile.

• Este un impozit unic deoarece indiferent de circuitul pe care il parcurge materia prima pana la realizarea produsului finit, este acelasi ca nivel al cotei, taxa nefiind dependenta de intinderea circuitului economic.

• Este un impozit cu plata fractionata, adica ea se calculeaza pe fiecare stadiu care intervine in realizarea si valorificarea produsului.

• Se caracterizeaza prin transparenta, pentru ca asigura fiecarui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaste exact si concret care este marimea impozitului si a obligatiei de plata ce-i revine.

Taxa pe valoarea adaugata se poate calcula prin aplicarea cotei de impozit:

• Fie asupra valorii adaugate in fiecare stadiu pe care il parcurge marfa de la producator la cumparator;

• Fie asupra pretului de vanzare din stadiul respectiv, obtinandu-se astfel taxa asupra pretului de vanzare, din care se deduce taxa (calculata in acelasi fel) aferenta pretului de vanzare din stadiul anterior. Diferenta rezultata este taxa pe valoarea adaugata aferenta stadiului respectiv.

În practica se utilizeaza cu precadere a doua varianta de calcul.

În consecinta, impozitarea in cascada este evitata, iar impozitul este aplicat doar asupra valorii adaugate corespunzatoare fiecarui stadiu de productie si distributie. În acest fel, pretul final al produsului reprezinta suma valorilor adaugate in fiecare stadiu precedent, iar valoarea finala a TVA-ului ce trebuie platit reprezinta suma taxelor aferente fiecarui stadiu.

1.2. Locul TVA in cadrul impozitelor directe

Ideea de la care s-a plecat a fost aceea ca fiecare participant la producerea si comercializarea unui produs ii adauga valoare, iar pentru evitarea impozitari repetate fiecare trebuie sa plateasca impozit asupra valori adaugate.

Modelul a fost introdus in Franta in aprilie 1954, prin instituirea T.V.A. care inlocuia taxa asupra productiei si taxa asupra tranzactiilor, parintele ei fiind Maurice Laure.

T.V.A. se infatiseaza deci ca un impozit unic incasat fractionat din fiecare stadiu al circuitului economic in raport cu valoarea adaugata.

Solutiile tehnice menite sa asigure unicitatea impunerii, asa cum au fost ele constituite initial, erau diferite marfurile livrate la intern si pentru cele ce fac obiectul comertului exterior.

În primul caz se aplica sistemul deducerilor. Metoda a rezultat din compararea celor doua posibilitati de calcul a impozitului datorat, si anume:

? aplicarea cotei direct asupra valorii adaugate care apare ca diferenta intre pretul de vanzare a marfii si pretul de achizitionare a acesteia. Simpla la prima vedere, metoda este in realitate extrem de complicata daca tinem seama de faptul ca acelasi furnizor efectueaza zilnic, de regula, un numar foarte mare de livrari iar in cazul produselor supuse prelucrarii calculul devine si mai dificil deoarece acestas incorporeaza de obicei un mare numar de produse, servicii si utilitati achizitionate ;

? aplicarea cotei asupra pretului de livrare negociat, stabilindu-se in felul acesta impozitul brut ce urmeaza a fi colectat de la cumparatori.Furnizorul datoreaza insa impozit doar asupra valorii adaugate, de aceea impozitul brut aferent este diferit de cel datorat bugetului. Pentru calcul acestuia din urma din impozitul brut trebuie dedus cel aferent cumpararilor, dar calcul nu se face pentru fiecare livrare in parte ci la nivelul lunii expirate, tinand seama de ansamblul vanzarilor si cumpararilor din aceeasi luna.

Rezulta deci ca T.V.A. incasat pentru marfurile livrate nu reprezinta un venit propriu-zis pentru furnizor, acesta facand doar oficiul de colectare si varsare si avand in felul acesta si sansa recuperarii impozitului din amonte, asa dupa cum impozitul platit la cumparare nu reprezinta o cheltuiala definitiva pentru cumparator deoarece el il recupereaza prin deducere din impozitul brut calculat. Cumparatorul imobilizeaza insa sumele aferente impozitului platit la cumparari pana in momentul deducerii lui din impozitul brut incasat de la cumparatorii propriilor produse.

În cel de-al doilea caz solutia initiala a fost aceea a detaxarii (sau a cotei zero) pentru marfurile exportate si a taxei de compensare la import.